Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Posts Tagged ‘casatorie’

Deși nu cred în Dumnezeu, se cred dumnezei

Posted by Paxlaur pe 05/08/2017

Familiaris Consortio_Ioan Paul al II lea_ familiaNici astăzi nu-ți este îngăduit să spui celui de lângă tine: „Nu-ți este permis să…”. Aceasta mai ales dacă cel de lângă tine se consideră singurul care poate decide binele și răul, viața și moartea. Mulți, prea mulți, deși nu cred în Dumnezeu se cred dumnezei, cred că lumea începe și se termină cu ei. Din cauza lor, cei care asemnea lui Ioan Botezătorul încearcă să apere adevărul și principiile morale sunt condamnați la „moarte”: uciși, persecutați, izolați, respinși (cf. Mt 14,4-5).

„Familia”, „despre familie”, „pentru și împotriva familiei” sunt cuvinte care însoțesc multe știri și evenimente din aceste zile. Fiecare parte a Pământului pare cuprinsă de interes/interese pentru sau împotriva familiei. Însă, din păcate, se observă că sunt din ce în ce mai puțini cei care susțin cu voce tare că familia trebuie să corespundă creației și nu invers, nu adaptarea creației/creaturilor la ceea ce unii vor să numească „familie”.

Ce fericite și liniștite erau vremurile când omul se bucura de creație, de ceea ce era natural și normal. Acum însă fiecare vrea să adapteze naturalul și creația la propriile mofturi și înclinații, bune sau rele. Totul a devenit o modă care trebuie schimbată cu orice preț. Totul. Nu doar familia, ci și viața și creația și religia, credința, Biserica… Unii au încercat să-l schimbe și pe Dumnezeu. Nu au reușit! Atunci au găsit o soluție pentru a rezolva această „prezență incomodă”. S-au hotărât să strige la unison: „Dumnezeu nu exsită”.

Însă lupta pentru „familie” continuă, iar cei care, în numele Adevărului și a legii naturale, strigă „Nu-ți este permis să…” se confruntă cu tabăra celor care trăiesc după principiul atoatedistrugător: „Totul este permis!”!

Unii au redus familia la o realitate transformabilă după gust. Familia a devenit pentru unii o modă, o modă veche, cum spun mulți, și trebuie „colorată”, schimbată. Ei uităcă familia e tristă și îndoliată doar atunci când îi lipsește albul pur al vieții, atunci când nu este însetată de viață.

Poate că într-adevăr familia a devenit o insituție plictisitoare, sobră, neagră, dar aceasta nu pentru că e o „vechitură” care trebuie cu orice preț înlocuită, ci pentru că nu are în ea mai multă viață. Iar când spunem viață trebuie să ne gândim mai ales la copii, la bucuria de a fi/sta/petrece împreună soț, soție și copii, la tot ceea ce cândva făcea ca familia să fie plină de viață, la orice mică bucurie.

Viitorul omenirii și al familiei nu va fi salvat prin improvizații numite „familii diferite”. Nu de schimbări extravagante are nevoie familia, ci de viață, de încrederea în viață, de frumusețea care vine din viață. Unde nu este viață, deschidere spre viață, nu este speranță, nu este viitor, nu este nimic. Să nu ne amăgim cu improvizații numite „familie”. Nu ne este permis!


„Nimeni să nu-l înşele pe aproapele lui
şi să te temi de Dumnezeul tău” (Lev 25,17).


5 august 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 17-a de peste an
Sfinţirea Bazilicii „Sf. Maria cea Mare” *
Lev 25,1.8-17; Ps 66; Mt 14,1-12

LECTURA I
În anul jubiliar, fiecare dintre voi să se întoarcă la proprietatea sa.
Citire din cartea Leviticului 25,1.8-17
În zilele acelea, Domnul i-a zis lui Moise pe muntele Sinai: „Să numeri şapte săptămâni de ani, de şapte ori şapte ani şi zilele acestor şapte săptămâni de ani vor fi patruzeci şi nouă de ani! 9 Să faci să sune trâmbiţa răsunătoare în luna a şaptea, în ziua a zecea a lunii, în Ziua Ispăşirii să sunaţi cu trâmbiţa în toată ţara voastră! 10 Să consacraţi anul al cincizecilea şi să vestiţi libertatea în ţară pentru toţi locuitorii ei: să fie pentru voi an jubiliar; fiecare din voi să-şi primească înapoi proprietatea şi fiecare să se întoarcă în familia lui! 11 Anul al cincizecilea să fie pentru voi an jubiliar: să nu semănaţi, să nu seceraţi ceea ce creşte de la sine şi să nu culegeţi via netăiată! 12Este jubileu: să fie sfânt pentru voi! Să mâncaţi din roadele câmpului! 13 În acest an jubiliar, fiecare să se întoarcă la proprietatea lui! 14 Dacă vindeţi ceva aproapelui vostru sau dacă cumpăraţi ceva din mâna aproapelui vostru, nimeni să nu-l înşele pe fratele lui! 15 Să cumperi de la aproapele tău numărând anii după anul jubiliar, iar el să-ţi vândă numărând anii de rod! 16 Cu cât vor fi mai mulţi ani, cu atât să ridici preţul; şi cu cât vor fi mai puţini ani, cu atât să-l scazi; căci el îţi vinde numărul anilor de rod! 17 Nimeni să nu-l înşele pe aproapele lui şi să te temi de Dumnezeul tău; căci Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!”

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 66(67),2-3.5.7-8 (R.: 4)
R.: Să te laude popoarele, Dumnezeule, să te laude toate popoarele!

2 Dumnezeu să aibă milă de noi şi să ne binecuvânteze;
să-şi îndrepte spre noi faţa senină,
3 ca să fie cunoscută pe pământ calea ta
şi mântuirea ta, la toate popoarele! R.

5 Să se veselească şi să strige de bucurie neamurile,
pentru că judeci popoarele cu dreptate
şi călăuzeşti neamurile pe faţa pământului! R.

7 Pământul şi-a dat roadele sale;
să ne binecuvânteze Dumnezeu, Dumnezeul nostru,
8 să ne binecuvânteze Dumnezeu
şi să se teamă de el toate marginile pământului! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 5,10
(Aleluia) „Fericiţi cei persecutaţi din cauza dreptăţii, spune Domnul, pentru că a lor este împărăţia cerurilor!” (Aleluia)

EVANGHELIA
Irod a poruncit să i se taie capul lui Ioan Botezătorul. Ucenicii lui Ioan au venit şi i-au spus lui Isus.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 14,1-12
În timpul acela, tetrarhul Irod a auzit despre faima lui Isus şi spunea slujitorilor săi: „Acesta este Ioan Botezătorul. El a înviat din morţi; de aceea puterea minunilor lucrează în el”. 3 Căci Irod, prinzându-l pe Ioan, l-a legat şi l-a aruncat în închisoare din cauza Irodiadei, soţia lui Filip, fratele său. 4 Căci Ioan îi spusese: „Nu-ţi este permis să o ai”. 5 Deşi voia să-l ucidă, se temea de mulţime, pentru că îl considera ca profet. 6 Dar, fiind ziua de naştere a lui Irod, fiica Irodiadei a dansat în mijloc şi i-a plăcut atât de mult lui Irod 7 încât i-a promis cu jurământ că-i va da orice va cere. 8 Dar ea, convinsă de mama ei, i-a zis: „Dă-mi aici, pe tavă, capul lui Ioan Botezătorul!” 9Regele s-a întristat, dar din cauza jurământului şi a comesenilor, a poruncit să-i fie dat 10 şi a trimis ca să-l decapiteze pe Ioan în închisoare. 11 Capul lui a fost adus pe o tavă şi dat fetei, care i l-a dus mamei sale. 12 Discipolii lui, venind, au luat trupul lui şi l-au înmormântat. Apoi au venit şi i-au spus lui Isus.

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Posted in Familia, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

Fragilitatea și „decizia de fidelitate”

Posted by Paxlaur pe 16/06/2017

IMG_8972Vasele de lut sunt unice prin felul în care reușesc să combine frumusețea și fragilitatea, utilitatea și efemeritatea. Și tocmai cu aceste vase – pe cât de îndrăgite și folosite pentru un timp, pe atât de abandonate în alte vremuri! – este asemănat omul. De fapt, noi suntem lutul, iar „Olarul” este Dumnezeu, căci așa spune însuși Domnul: „Lutul în mâna olarului sunteți voi în mâna mea” (Ier 18,6). Iar în alt loc Scriptura spune: „Acum, Doamne, tu ești tatăl nostru; noi suntem lutul, iar tu olarul. Noi toți suntem lucrarea mâinii tale” (Is 64,8).

Omului i-au fost încredințate cele mai mari comori: sacramentele și Biserica, cea care este în Cristos ca un sacrament (cf. LG 1; CBC 775). Iar omul, sărmană ființă, poartă aceste comori în vase de lut, în vase atât de fragile. De ce? De ce nu au fost încredințate aceste comori îngerilor?

Apostolul Paul ne amintește astăzi motivul pentru care ne-au fost încredințate semnele prezenței divine în pofida slăbiciunilor noastre: „Noi avem această comoară în vase de lut pentru ca puterea neobişnuită să fie de la Dumnezeu, şi nu de la noi” (2Cor 4,7). Ca să înțelegem aceasta trebuie să ne îmbrăcăm în umilință și să alungăm din viața noastră orice urmă de mândrie. Suntem doar un vas de lut plin de comori!

Comorile pe care Dumnezeu le-a pus în noi sunt virtuțile, sacramentele. Însă astăzi Cristos, în sfânta Evanghelie, ne îndreaptă atenția spre exigențele și fragilitatea omului în contextul căsătoriei și al relațiilor dintre bărbați și femei. Mulți dintre cei căsătoriți (dar, atenție, nu doar ei!) pot spune zilnic împreună cu Apostolul: „Suntem apăsaţi de necazuri din toate părţile, dar nu striviţi; suntem în cumpănă, dar nu disperaţi; persecutaţi, dar nu abandonaţi; doborâţi, dar nu ucişi” (2Cor 4,8-9). Fericiți sunt cei care rezistă în fața compromisului, în fața tentației de a sfărâma vasul în care poartă sfintele taine! Fericiți sunt cei care rămân fideli tuturor „exigențelor interioare” ale căsătoriei, ale angajamentelor lor: ei ne arată tuturor frumusețea inimii lor, frumusețea iubirii și a fidelității inimii pe care numai Dumnezeu o vede și o cunoaște (cf. Mt 5,28). Ei sunt cu adevărat cei care păzesc cuvântul vieții și au devenit în mijlocul lumii de astăzi făclii mereu aprinse (cf. Fil 2,15-16).

Dacă păstrăm conștiința propriei fragilități, ne vom da seama cât de important este ca în fiecare zi să reînnoim decizia de fidelitate: „În fiecare dimineață la trezire se reînnoiește în fața lui Dumnezeu această decizie de fidelitate, orice s-ar întâmpla în timpul zilei. Și fiecare soț, când merge la culcare, așteaptă să se trezească pentru a continua această aventură, încrezându-se în ajutorul Domnului” (papa Francisc, Amoris laetitia, 319).


Să nu ne temem!
Suntem fragili,
dar nu suntem niciodată singuri:
„Eu, Domnul, sunt cu voi în toate zilele,
până la sfârșitul lumii” (cf. Mt 28,20).


16 iunie 2017 

Vineri din săptămâna a 10-a de peste an
Ss. Benone, ep.; Iudita, văduvă, m.
2Cor 4,7-15; Ps 115; Mt 5,27-32

LECTURA I
Cel care l-a înviat pe Domnul Isus ne va învia şi pe noi împreună cu Isus şi ne va aşeza lângă el împreună cu voi.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 4,7-15
Fraţilor, noi avem această comoară în vase de lut pentru ca puterea neobişnuită să fie de la Dumnezeu, şi nu de la noi. 8 Suntem apăsaţi de necazuri din toate părţile, dar nu striviţi; suntem în cumpănă, dar nu disperaţi; 9 persecutaţi, dar nu abandonaţi; doborâţi, dar nu ucişi. 10 Pretutindeni purtăm în trupul nostru moartea lui Isus ca să se arate şi viaţa lui Isus în trupul nostru. 11 Căci noi care trăim suntem mereu daţi la moarte pentru Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru muritor. 12 Aşa încât în noi lucrează moartea, iar în voi, viaţa. 13 Dar având acelaşi duh al credinţei, după cum este scris: „Am crezut, de aceea am vorbit”, credem şi noi şi de aceea vorbim, 14 ştiind că cel care l-a înviat pe Domnul Isus ne va învia şi pe noi împreună cu Isus şi ne va aşeza lângă el împreună cu voi. 15 De fapt, toate sunt pentru voi, pentru ca, înmulţindu-se harul, să sporească aducerea de mulţumire prin cât mai mulţi spre gloria lui Dumnezeu.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 114-115(116),10-11.15-16.17-18 (R.: 17a)
R.: Îţi voi aduce, Doamne, jertfă de laudă.
sau:
Aleluia.

10 Eu mi-am păstrat credinţa
chiar şi atunci când spuneam: „Sunt foarte umilit”.
11 Am spus în tulburarea mea:
„Tot omul este mincinos!” R.

15 Lucru de preţ este în faţa Domnului
moartea celor credincioşilor ai săi.
16 Ascultă-mă, Doamne, căci sunt slujitorul tău,
eu, slujitorul tău, şi fiul slujitoarei tale!
Tu ai desfăcut legăturile mele. R.

17 Îţi voi aduce jertfă de laudă
şi voi invoca numele Domnului.
18 Voi împlini voturile făcute Domnului
de faţă cu tot poporul său! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Fil 2,15d-16a
(Aleluia) Păziţi cuvântul vieţii, ca să fiţi în mijlocul lumii ca nişte făclii mereu aprinse! (Aleluia)

EVANGHELIA
Oricine priveşte o femeie, dorind-o, a şi comis adulter cu ea în inima lui.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,27-32
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Aţi auzit că s-a spus: «Să nu comiţi adulter!» 28 Eu însă vă spun că oricine priveşte o femeie dorind-o a şi comis adulter cu ea în inima lui. 29 Dacă ochiul tău drept te scandalizează, scoate-l şi aruncă-l de la tine, căci este mai bine pentru tine să piară unul dintre membrele tale, decât să-ţi fie aruncat în Gheenă tot trupul! 30 Şi, dacă mâna dreaptă te scandalizează, taie-o şi arunc-o de la tine, pentru că este mai bine pentru tine ca să piară unul dintre membrele tale, decât tot trupul tău să ajungă în Gheenă! 31 S-a spus: «Dacă cineva îşi lasă femeia, să-i dea act de despărţire!” 32 Eu însă vă spun: oricine îşi lasă femeia, în afară de caz de desfrânare, o face să comită adulter şi oricine se căsătoreşte cu una lăsată comite adulter”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

Te-am luat în braţele mele şi te iubesc mai mult decât viaţa mea…

Posted by Paxlaur pe 15/03/2017

sot si sotie_mire si mireasa_familie„Te-am luat în braţele mele şi te iubesc mai mult decât viaţa mea. Căci viaţa de acum nu e nimic şi visul meu cel mai fierbinte e să o petrec împreună cu tine în aşa fel încât să fim siguri că nu vom fi despărţiţi în viața viitoare care ne aşteaptă. (…) Aşez iubirea ta mai presus de toate şi nimic n-ar fi mai dureros pentru mine decât să nu am aceleaşi gânduri ca tine” (Hom. in Eph. 20, 8. Cf. Catehismul Bisericii Catolice, 2365).

Acestea sunt cuvintele  pe care sfântul Ioan Gură de Aur le sugerează tinerilor soţi să le adreseze soţiei lor!

Clar că pot exersa, măcar din când în când, și soții mai puțin tineri! Ba aș zice, chiar și soțiile! 🙂

 

 

 

Posted in casatorie, Familia, Ioan Crisostomul, Lecturi | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

Cum să faci așa ceva astăzi?! Suntem în 2017!!!

Posted by Paxlaur pe 12/02/2017

Little boy hugging an old book

Little boy hugging an old book, he is happy

„Isus îi învăţa pe discipolii săi” și pregătea evanghelia pentru o călătorie în timp, până în zilele noastre, până în viața mea și a ta. Aceasta deși astăzi, când proclamăm evanghelia, ne simțim că nu aparținem timpului nostru, că am călătorit în timp, într-o epocă în care valorile s-au schimbat, iar „Da” poate fi din când în când și „Nu”.

Să ne imaginăm că mergem într-o călătorie cu mașina timpului și ne întoarcem în anul 50 d.C. Ni se spune că avem voie să luăm cu noi numai un obiect, așa că ne luăm telefonul mobil. Este un smartphone și avem în el pozele cu cei dragi, avem adresele lor, avem salvate zeci de cărți pe care le putem citi etc. Noi, cu telefonul în mână, ajungem în piața Ierusalimului, în anul 50. Este o zi aglomerată, plină de oameni care vând și cumpără mâncare, ulei, animale etc. Suntem uimiți de atmosfera de acolo și vrem să facem o fotografie cu telefonul. Oamenii ne observă, se adună imediat în jurul nostru și ne întreabă: „Ce-i obiectul acela?” Iar noi le răspundem cu simplitate că e doar un telefon mobil. „Ce-i acela un telefon”, ne întreabă ei. „Este o cutie în care poți salva fotografii și informații și cu care poți…” Dar ne întrerup și ne întreabă „Ce-i aia o fotografie?” Încercăm să evităm explicațiile despre fotografie și le spunem că de fapt telefonul este mai mult pentru a vorbi cu cineva de la distanță, de oriunde în lume… Iar ei ne privesc uimiți. Apoi ne entuziasmăm și începem să le vorbim despre mesaje, despre emailuri, despre jocurile pe care le avem pe telefon… Iar ei, oameni de acum 2000 de ani, trec dincolo de faza de uimire, și când aud astfel de lucruri încep să se întrebe despre starea noastră mintală: „Cum adică să vorbești cu cineva care nu e lângă tine? Cum să trimiți mesaje în câteva secunde?” Și încep să plece, zicându-și: „Săracul, a înnebunit”…

Când citim evanghelia putem să ne simțim ca și cum Cristos ar fi călătorit în timp și ar fi ajuns la noi și începe să ne spună: „Fii om de cuvânt, nu jura. Cuvântul tău să fie: da, da; nu, nu. Împacă-te cu fratele tău! Nu spune nimănui Prostule! sau Nebunule!… Să nu comiți adulter, ba nici măcar să nu priveşte o femeie dorind-o. Să respecți familia și angajamentele luate. Să ierți. Să-l iubește pe celălalt ca pe tine însuți etc. Iar noi ne uităm uimiți la el și-l întrebăm: „Cum să faci acestea astăzi? Suntem în 2017!”… Plecăm și-l lăsăm pe Isus singur. Am ajuns să ne comportăm față de Cristos și față de evanghelie ca și cum am fi văzut un telefon mobil acum 2000 de ani: învățături imposibile, neadaptate timpului nostru. Am uitat că „lucruri pe care ochiul nu le-a văzut şi urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a pregătit Dumnezeu celor care îl iubesc pe el”.


Cristos și evanghelia sa
sunt iubirea lui Dumnezeu
pentru orice om,
dincolo de timp și spațiu!


12 februarie 2017 

† DUMINICA a 6-a de peste an
Ss. Martiri din Abitina
Sir 15,15-20; Ps 118; 1Cor 2,6-10; Mt 5,17-37 (Mt 5,20-22a.27-28.33-34a.37)

LECTURA I
Dumnezeu n-a poruncit nimănui să fie nelegiuit.
Citire din cartea lui Ben Sirah 15,15-20
Dacă vrei, îi vei ţine poruncile; a fi fidel ţine de bunăvoinţă. 16 El a pus alături de tine focul şi apa, spre care, dacă vei voi, îţi vei întinde mâna. 17 În faţa oamenilor sunt viaţa şi moartea; ceea ce-i va place fiecăruia, aceea i se va da. 18 Mare este înţelepciunea Domnului; el este tare în putere şi vede toate. 19 Ochii lui sunt spre cei care se tem de el şi cunoaşte orice faptă a omului. 20 El nu a poruncit nimănui să fie nelegiuit şi nu a dat nimănui permisiunea să păcătuiască.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 118(119),1-2.4-5.17-18.33-34 (R.: 1b)
R.: Fericiţi sunt aceia care umblă în legea Domnului.

1 Fericiţi sunt cei neprihăniţi pe cale,
care umblă în legea Domnului.
2 Fericiţi sunt cei care păzesc mărturiile lui
şi-l caută din toată inima. R.

4 Tu ai dat orânduirile tale,
ca să fie păzite cu grijă.
5 O, de ar fi căile mele statornice
în a păzi hotărârile tale! R.

17 Fă bine slujitorului tău, ca să rămân în viaţă
şi să păzesc cuvântul tău!
18 Deschide-mi ochii,
ca să văd faptele minunate ale legii tale! R.

33 Arată-mi, Doamne, calea hotărârilor tale
şi o voi păzi până la sfârşit!
34 Fă-mă să pricep, ca să păzesc legea ta,
şi o voi păzi din toată inima! R.

LECTURA A II-A
Noi vorbim de înţelepciunea pe care Dumnezeu o hotărâse înaintea veacurilor spre gloria noastră.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni 2,6-10
Fraţilor, noi vorbim de înţelepciune printre cei desăvârşiţi, dar nu de înţelepciunea lumii acesteia, nici a conducătorilor acestei lumi care sunt pieritori. 7 Însă noi vorbim de înţelepciunea tainică a lui Dumnezeu, care a fost tăinuită şi pe care Dumnezeu o hotărâse înaintea veacurilor spre gloria noastră, 8 pe care niciunul dintre conducătorii lumii acesteia n-a cunoscut-o, căci dacă ar fi cunoscut-o, nu l-ar fi răstignit pe Domnul gloriei. 9 Însă, după cum este scris: „Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut şi urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a pregătit Dumnezeu celor care îl iubesc pe el”. 10 Dar nouă ni le-a descoperit Dumnezeu prin Duhul, căci Duhul cercetează toate, chiar şi profunzimile lui Dumnezeu.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Mt 11,25
(Aleluia) Te preamăresc pe tine, Părinte, stăpânul cerului şi al pământului, pentru că ai descoperit celor mici, misterele împărăţiei tale. (Aleluia)

EVANGHELIA
Aţi auzit că s-a spus celor din vechime. Dar eu vă spun.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,17-37
În acel timp, Isus îi învăţa pe discipolii săi, zicând: „Să nu socotiţi că am venit să desfiinţez Legea sau Profeţii! Nu am venit să desfiinţez, ci să împlinesc. 18 Căci, adevăr vă spun, mai înainte de a trece cerul şi pământul, nicio iotă şi nicio linioară nu va trece din Lege, până ce nu se vor împlini toate. 19 Aşadar, cel care va încălca una dintre aceste porunci mai mici şi-i va învăţa astfel pe oameni, va fi numit cel mai mic în împărăţia cerurilor. Dar dacă cineva le va împlini şi va învăţa astfel, acesta va fi numit mare în împărăţia cerurilor. 20 Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece cu mult pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. 21 Aţi auzit că s-a spus celor din vechime: «Să nu ucizi!» Dacă cineva comite o crimă, va fi condamnat la judecată. 22 Dar eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va fi condamnat la judecată. Dacă cineva îi spune fratelui său «prostule!», va fi condamnat de Sinedriu. Dacă cineva îi spune «nebunule!», va fi condamnat la focul Gheenei. 23 Aşadar, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aminteşti că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă acolo, darul tău, în faţa altarului, du-te, împacă-te mai întâi cu fratele tău şi apoi, venind, oferă-ţi darul! 25 Pune-te de acord cu duşmanul tău repede, cât timp mai eşti cu el pe drum, ca nu cumva duşmanul să te dea pe mâna judecătorului, iar judecătorul gardianului şi să fii aruncat în închisoare! 26 Adevăr îţi spun, nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi restituit ultimul ban. 27 Aţi auzit că s-a spus: «Să nu comiţi adulter!» 28 Eu însă vă spun că oricine priveşte o femeie dorind-o a şi comis adulter cu ea în inima lui. 29 Dacă ochiul tău drept te scandalizează, scoate-l şi aruncă-l de la tine, căci este mai bine pentru tine să piară unul dintre membrele tale decât să-ţi fie aruncat în Gheenă tot trupul! 30 Şi, dacă mâna dreaptă te scandalizează, taie-o şi arunc-o de la tine, pentru că este mai bine pentru tine ca să piară unul dintre membrele tale, decât tot trupul tău să ajungă în Gheenă! 31 S-a spus: «Dacă cineva îşi lasă femeia, să-i dea act de despărţire!” 32 Eu însă vă spun: oricine îşi lasă femeia, în afară de caz de desfrânare, o face să comită adulter şi oricine se căsătoreşte cu una lăsată, comite adulter. 33 Din nou aţi mai auzit că s-a spus celor din vechime: «Să nu faci jurământ fals, ci să ţii jurămintele făcute înaintea Domnului!” 34 Eu însă vă spun: să nu juri deloc! Nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu. 35 Nici pe pământ, pentru că este scăunelul picioarelor sale. Nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui rege. 36 Nici pe capul tău să nu juri, căci nu poţi face niciun fir de păr alb sau negru. 37 Deci cuvântul vostru să fie: da, da; nu, nu. Ceea ce este în plus faţă de acestea este de la Cel Rău.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Singurătatea, familia și mofturile noastre de „adolescenți răsfățați”…

Posted by Paxlaur pe 09/02/2017

singuratatea„Nu este bine ca omul să fie singur. Îi voi face un ajutor pe potriva lui”, ne spune Domnul astăzi amintindu-ne că avem nevoie de „celălalt”. Când proclamăm acest adevăr privim spre una dintre cele mai cumplite dureri ale timpului nostru: singurătatea. Într-o lume cu atât de multe mijloace de transport și de comunicare pare imposibil ca cineva să fie singur. Și totuși mulți oameni sunt singuri, prea mulți suferă în singurătate și de singurătate.

Nu este bine ca omul să fie lăsat singur. Să ieșim în întâmpinarea celor care sunt singuri. Să-i vizităm! Să nu uităm că au nevoie de noi și de prezența noastră, nu de daruri, de obiecte sau animale sau orice alt fel de surogat. Nimic nu poate înlocui prezența omului, iar acest lucru este afirmat cu tărie de cuvântul Domnului: „Omului nu i s-a găsit un ajutor pe potriva lui”. Deși era înconjurat de toată frumusețea creației și de toate animalele, nu era suficient, pentru că nimeni și nimic nu poate suplini prezența aproapelui, a prietenului, a fratelui: nici bunurile, nici animalele. Nimic! Omul are nevoie de om!

Totodată astăzi cuvântul Domnului ne amintește învățătura despre familie. Ne spune Domnul: „Îi va lăsa bărbatul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi un singur trup”. Bărbat și femeie i-a creat și doar bărbat și femeie vor constitui un singur trup. Doar uniunea dintre bărbat și femeie poate fi numită familie. Restul uniunilor se pot numi oricum, dar nu familie! Acest nume este rezervat pentru unirea dintre bărbat și femeie. Nu poți numi diamant o bijuterie falsă, o bijuterie făcută din sticlă și plastic. Dacă este adevărat că nu poți construi un avion folosind doar piesele de la o mașină de spălat, atunci de ce unii consideră că pot forma o familie folosind alte „piese” decât cele necesare pentru întemeierea unei familii: bărbatul și femeia?! Această comparație este exagerată, dar evidențiază durerea prin care trec oamenii și familiile. Sufletele suferă atunci când începem să numim păcatul normalitate; societatea întreagă suferă atunci când considerăm drepturi – drepturile omului – mofturile noastre de „adolescenți răsfățați”.

Tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, avalanșa de teorii și cuvinte care ne asaltă, creează un soi de nesiguranță, de ambiguitate, de relativism. Nu mai știm până la urmă care este calea demnă de urmat, ce formă are adevărul, ce gust are virtutea. Este atât de ușor să fim derutați și înșelați. Și sunt atât de mulți cei care se bucură atunci când ne amăgesc. Trebuia să ne simțim pe pământ ca într-o familie numeroasă, unde toți sunt frați și se iubesc, dar am transformat pământul într-o junglă în care supraviețuiește doar cel care „se descurcă”.


Cuvântul lui Dumnezeu
vine să liniștească inima noastră,
să dea siguranță pașilor noștri.
Astăzi
Domnul înnoiește
în inima noastră
adevărul despre om
și despre familie.


9 februarie 2017 

Joi din săptămâna a 5-a de peste an
Sf. Apolonia, fc. m.
Gen 2,18-25; Ps 127; Mc 7,24-30

LECTURA I
Domnul Dumnezeu a adus-o pe femeie la om. Ei vor fi amândoi un singur trup.
Citire din cartea Genezei 2,18-25
În zilele acelea, Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur. Îi voi face un ajutor pe potriva lui”. 19 Domnul Dumnezeu a plăsmuit din pământ toate animalele câmpului şi toate păsările cerului şi le-a adus la om ca să vadă cum le va numi. Şi orice nume pe care avea să-l dea omul fiecărei fiinţe vii, acela avea să rămână numele ei. 20 Omul a pus deci nume tuturor animalelor, păsărilor cerului şi tuturor fiinţelor câmpului. Dar omului nu i s-a găsit un ajutor pe potriva lui. 21 Şi Domnul Dumnezeu a făcut să cadă un somn adânc asupra omului şi el a adormit. Şi a luat una din coastele sale şi a închis locul ei cu carne. 22 Domnul Dumnezeu a făcut o femeie din coasta pe care o luase din om şi a adus-o la om. 23 Şi omul a zis: „Aceasta, în sfârşit, este os din oasele mele şi carne din carnea mea. Aceasta se va numi femeie, pentru că din bărbat a fost luată”. 24 De aceea, îi va lăsa bărbatul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi un singur trup. 25 Amândoi, bărbatul şi femeia lui, erau goi, dar nu se ruşinau unul de altul.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 127(128),1-2.3.4-5 (R.: 1a)
R.: Fericiţi sunt aceia care se tem de Domnul!

1 Fericiţi toţi cei care se tem de Domnul
şi umblă pe căile sale!
2 Atunci te vei hrăni din munca mâinilor tale;
vei fi fericit şi toate îţi vor merge bine. R.

3 Soţia ta va fi ca o viţă roditoare
înăuntrul casei tale;
copiii tăi vor fi ca vlăstarele măslinului
împrejurul mesei tale. R.

4 Iată, aşa va fi binecuvântat omul care se teme de Domnul!
5 Să te binecuvânteze Domnul din Sion,
ca să vezi fericirea Ierusalimului
în toate zilele vieţii tale! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Iac 1,21bc
(Aleluia) Primiţi cu blândeţe cuvântul care a fost sădit în voi şi care poate mântui sufletele voastre! (Aleluia)

EVANGHELIA
Doamne, chiar şi căţeii mănâncă sub masă firimiturile copiilor!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 7,24-30
În acel timp, Isus ridicându-se de acolo, a venit în ţinutul Tirului şi Sidonului şi a intrat într-o casă, voind ca nimeni să nu ştie; însă nu a putut să rămână ascuns, 25 căci o femeie a cărei fiică avea un duh necurat a auzit despre el şi, venind îndată, a căzut la picioarele lui. 26 Însă femeia era păgână, de origine siro-feniciană. Ea l-a rugat să alunge diavolul din fiica ei. 27 El i-a spus: „Lasă mai întâi să se sature copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei!” 28 Dar ea i-a răspuns: „Doamne, chiar şi căţeii, sub masă, mănâncă din firimiturile copiilor”. 29 El i-a spus: „Pentru acest cuvânt, mergi: diavolul a ieşit din fiica ta!” 30 Şi, plecând acasă, a găsit fiica culcată în pat şi diavolul ieşise din ea.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: