Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘crestinism’

Nimeni nu poate opri persecuțiile împotriva creștinilor

Posted by Paxlaur pe 14/07/2017

trandafiri spini persecutie bucurie„Poţi să te plângi că tufele cu trandafiri au spini sau poţi să te bucuri că tufele cu spini au trandafiri”, spunea Abraham Lincoln. Acesta este adevărul pe care creștinul îl are zilnic în fața sa. A fi creștin adevărat, ucenic al lui Cristos răstignit pe cruce, nu va însemna niciodată să te bucuri doar de înmiresmata ploaie de trandafiri, fără să cunoști spinii. Însă suntem noi cei care decidem cum trebuie să privim și să ne trăim creștinismul: ca pe o povară, ca pe o coroană de spini sau ca pe o bucurie, ca pe o cunună de trandafiri înmiresmați.

Evanghelia zilei ne face din nou conștienți că deși trăim timpuri (post)moderne și civilizate (cum ne place să spunem chiar și atunci când noi înșine suntem necivilizați!); deși zilnic se semnează tratate de pace și au loc dialoguri interreligioase; deși suntem înconjurați și înglobați în structuri și organizații „făcătoare” de pace, totuși nimeni nu poate opri persecuțiile împotriva creștinilor. Istoria dă mărturie că, într-o formă sau alta, niciodată nu au lipsit persecuțiile împotriva creștinilor. Acestea, ne învață Isus, nu vor înceta niciodată. Adevărații creștini vor păstra mereu statutul „oilor în mijlocul lupilor” (cf. Mt 10,16). În creștinii autentici se va regăsi mereu cuvântul Domnului: „Veți fi urâți de toți din cauza numelui meu” (Mt 10,22).

Să ne amintim că același Isus, Domnul nostru, ne-a spus: „Vai vouă când toți oamenii vă vor vorbi de bine” (Lc 6,26). Aceste cuvinte trebuie să devină pentru noi o unitate de măsură a autenticității credinței noastre, o credință care uneori poate fi ascunsă sub putregaiul comodității și al fariseismului. Vai nouă dacă toți oamenii ne vorbesc de bine: este semnul că nu predicăm toată Evanghelia sau predicăm, dar nu prin toată viața noastră, nu prin tot ceea ce suntem și facem.

Pe lângă evaluarea credinței în fața persecuțiilor, în inima noastră se poate naște o altă întrebare: dacă suntem ca niște oi în mijlocul lupilor, la ce ne folosește înțelepciunea șerpilor și simplitatea porumbeilor? Răspunsul ni-l oferă sfântul Ioan Crisostomul: „După cum șarpele părăsește totul, chiar și trupul, și nu se opune, numai ca să-și salveze capul, tot așa, și tu, numai ca să salvezi credința, părăsește totul: bunurile, trupul și chiar viața. Credința este asemenea capului și rădăcinii. Păstrând-o, chiar dacă vei pierde totul, vei recâștiga toate cu mai mare belșug. Iată de ce nu poruncește să fie numai simpli sau numai înțelepți, ci unește aceste două calități, așa încât să devină virtuți. El cere înțelepciunea șarpelui, pentru ca tu să nu primești răni mortale, și simplitatea porumbeilor, ca să nu te răzbuni pe cel ce te insultă și să nu îndepărtezi, prin răzbunare, pe cei care îți întind curse. Înțelepciunea fără simplitate nu folosește la nimic”.


Nu te teme de persecuții,
ci de nestatornicie și de răzbunare!


14 iulie 2017 

Vineri din săptămâna a 14-a de peste an
Sf. Camil de Lellis, pr. *
Gen 46,1-7.28-30; Ps 36; Mt 10,16-23

LECTURA I
De acum pot să mor liniştit, căci ţi-am văzut faţa şi ştiu că trăieşti încă.
Citire din cartea Genezei 46,1-7.28-30
În zilele acelea, Israel a plecat împreună cu tot ce avea. A ajuns la Beer-Şeba şi a adus jertfe Dumnezeului tatălui său, Isaac. 2 Dumnezeu i-a vorbit lui Israel într-o viziune de noapte: „Iacob, Iacob!” El a răspuns: „Iată-mă!” 3 El a zis: „Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tatălui tău! Nu te teme să cobori în Egipt, căci acolo voi face să fie din tine un neam mare! 4 Eu voi coborî cu tine în Egipt şi tot eu te voi face să urci. Iar Iosif îşi va pune mâna peste ochii tăi”. 5 S-a ridicat Iacob de la Beer-Şeba. Iar fiii lui Israel i-au dus pe Iacob, tatăl lor, şi pe copiii şi soţiile lor în carele pe care le trimisese Faraon ca să-i aducă. 6 Au luat cu ei turmele şi averea pe care o adunaseră în ţara Canaan. Au venit, în Egipt, Iacob şi toată descendenţa sa împreună cu el: 7 fiii lui şi fiii fiilor lui, fiicele lui şi fiicele fiilor lui; toată descendenţa sa a adus-o în Egipt. 28 Iacob l-a trimis pe Iuda înaintea sa la Iosif ca să-i pregătească sosirea în ţinutul Goşen. Şi au ajuns în ţinutul Goşen. 29Iosif şi-a legat carul şi a urcat să-l întâmpine pe Israel, tatăl său, în Goşen. Îndată ce l-a văzut, a căzut pe grumazul lui şi a plâns pe grumazul lui îndelung. 30 Israel i-a spus lui Iosif: „De acum pot să mor, căci ţi-am văzut faţa şi pentru că mai eşti încă viu”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 36(37),3-4.18-19.27-28.39-40 (R.: 39a)
R.: Mântuirea celor drepţi vine de la Domnul.

3 Încrede-te în Domnul şi fă binele;
locuieşte pământul şi păstrează-ţi credinţa!
4 Caută-ţi bucuria în Domnul
şi el îţi va da după cererile inimii tale! R.

18 Domnul cunoaşte zilele celor neprihăniţi,
moştenirea lor este veşnică.
19 Ei nu rămân de ruşine în timpul cel rău
şi în zilele de foamete sunt săturaţi. R.

27 Îndepărtează-te de rău şi fă binele
şi vei avea o casă pentru totdeauna!
28 Căci Domnul iubeşte judecata
şi nu părăseşte pe credincioşii săi, pe veci îi va ocroti
şi descendenţa celor nelegiuiţi va fi nimicită. R.

39 Mântuirea celor drepţi vine de la Domnul,
el este ocrotitorul lor în timpul strâmtorării.
40 Domnul le vine în ajutor şi-i eliberează,
îi scapă de cei nelegiuiţi şi-i mântuieşte,
pentru că în el şi-au căutat refugiu. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 16,13a; 14,26b
(Aleluia) „Când va veni el, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul şi vă va aminti toate câte vi le-am spus eu”, spune Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu sunteţi voi cei care vorbiţi, ci Duhul Tatălui vostru este cel care vorbeşte în voi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 10,16-23
În acel timp, Isus i-a trimis pe cei doisprezece, poruncindu-le: „Iată, eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi, aşadar, înţelepţi ca şerpii şi simpli ca porumbeii! 17 Fiţi atenţi la oameni, pentru că vă vor da pe mâna sinedriilor şi vă vor biciui în sinagogile lor! 18 Şi veţi fi duşi, din cauza mea, înaintea guvernanţilor şi a regilor ca mărturie înaintea lor şi a păgânilor. 19 Când veţi fi daţi pe mâna lor, nu vă preocupaţi cum sau ce veţi vorbi, căci vi se va da în ceasul acela ce să vorbiţi, 20pentru că nu sunteţi voi cei care vorbiţi, ci Duhul Tatălui vostru este cel care vorbeşte în voi! 21Frate pe frate va da la moarte şi tată pe fiu. Copiii se vor ridica împotriva părinţilor şi-i vor ucide. 22Şi veţi fi urâţi de toţi din cauza numelui meu. Însă, cine va rămâne statornic până la sfârşit, acela va fi mântuit. 23 Când vă vor persecuta într-o cetate, fugiţi în alta, căci adevăr vă spun, nu veţi termina cetăţile lui Israel până când va veni Fiul Omului”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

Tot ce vreţi ca oamenii să facă pentru voi, faceţi şi voi pentru ei

Posted by Paxlaur pe 27/06/2017

Bunatatea_si_rautateaA fost o vreme când auzeam destul de des: „Ceea ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!”. Părea începutul unei educaţii sănătoase. Aceste cuvinte se găsesc chiar şi în Sfânta Scriptură, în Vechiul Testament, în Cartea lui Tobia (cf. Tob 4,15). Însă ele ne par fragile şi bune doar pentru începători, pentru cei care sunt la începutul iniţierii lor umane, morale și creștine. Este prea puţin să te mulţumeşti doar cu „să nu faci răul”. Evanghelia de astăzi, prin Isus Cristos, vine şi pune într-o altă lumină aceste cuvinte, ajutându-ne să facem un pas în față în credinţa şi viaţa noastră.

A fost o vreme (pe care unii încă se încăpăţânează să o trăiască!) în care se spunea: nu fă răul! Isus a venit şi a spus că nu e suficient să nu faci răul, ci trebuie să faci binele. Oamenii care ascultă evanghelia şi vor să o trăiască sunt chemaţi să acţioneze, să iasă din pasivitate sau din indiferenţă şi să facă binele. Să fim atenţi la diferenţa dintre Tobia şi Cristos. Primul spune: „Ceea ce urăști tu, ceea ce ţie nu-ţi place, nu fă nimănui”, adică nu fă ceea ce este rău (cf. Tob 4,15). Cristos însă vine şi spune în evanghelia de astăzi: „Tot ce vreţi ca oamenii să facă pentru voi, faceţi şi voi pentru ei, căci aceasta este Legea şi Profeţii” (Mt 7,12). Altfel spus: faceţi binele!

Să ne întipărim bine în minte și în inimă aceste cuvinte, acest adevăr: „Tot ceea ce trebuie să se întâmple pentru ca răul să câştige este ca oamenii buni să nu facă nimic”. Dacă oamenii buni nu fac nimic, nu acţionează, răul iese triumfător, câştigă teren. Oamenii buni, creştinii buni, trebuie să acţioneze, să facă binele. Este o necesitate! Trebuie să cerem harul de a face binele şi-l vom primi. Trebuie să căutăm modalitatea de a fi buni şi o vom găsi. Trebuie să învăţăm să batem la acele uşi care ni se vor deschide şi ne vor lumina spre o viaţă mai plină de credinţă, o credinţă plină de fapte, nu de cuvinte.

În această luptă pentru ieşirea din pasivitate şi înfăptuirea binelui, Cristos ne este alături şi ne asigură că vom primi de la Tatăl ceresc orice har ne va fi necesar pentru a înfăptui binele. Tatăl nostru ceresc ne va da orice lucru bun pe care îl vom cere. Trebuie să cerem, să căutăm, să batem la poarta milostivirii şi a harului pentru ca răul să nu iasă victorios, ci binele, bunătatea, omul bun. Sunt atât de puternice şi mişcătoare aceste cuvinte: ca răul să câştige este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic. Vai nouă dacă suntem oameni buni, dar nu facem nimic. Vai nouă dacă nu ieşim din indiferenţă, vai nouă dacă am primit Evanghelia, credința, sacramentele și nu le folosim. Vai nouă dacă „dăm cele sfinte câinilor şi arucăm mărgăritarele în faţa porcilor”!


Creştinismul, credinţa noastră, nu este religia lui „nu fă răul” (cf. Tob 4,15),
ci religia lui „fă binele” (cf.
Mt 7,12).
Cum îți trăiești credința?
Ce bine ți-ai propus să faci astăzi?


27 iunie 2017 

Marţi din săptămâna a 12-a de peste an
Sf. Ciril din Alexandria, ep. înv. *
Gen 13,2.5-18; Ps 14; Mt 7,6.12-14

LECTURA I
Să nu fie ceartă între mine şi tine, suntem doar fraţi!
Citire din cartea Genezei 13,2.5-18
În zilele acelea, Abram era foarte bogat în turme, argint şi aur. Dar şi Lot, care călătorea cu Abram, avea turme, cirezi şi corturi. 6 Ţinutul acela nu era în stare să-i ţină ca să locuiască împreună, pentru că averile lor erau mari şi nu puteau să locuiască împreună. 7 Şi a fost ceartă între păstorii turmei lui Abram şi păstorii turmei lui Lot. Canaaneenii şi ferezeii locuiau pe atunci în ţară. 8 Abram i-a spus lui Lot: „Să nu fie ceartă între mine şi tine, între păstorii mei şi păstorii tăi, căci noi suntem fraţi! 9 Nu este, oare, toată ţara înaintea ta? Desparte-te, te rog, de mine! Dacă tu o iei la stânga, eu o iau la dreapta; dacă tu o iei la dreapta, eu o iau la stânga!” 10 Lot şi-a ridicat ochii şi a văzut că toată zona Iordanului era bine udată, căci înainte ca Domnul să fi nimicit Sodoma şi Gomora, ea era ca grădina Domnului, ca ţara Egiptului, cum mergi spre Ţoar. 11 Lot şi-a ales toată zona Iordanului şi a plecat Lot spre răsărit; şi s-au despărţit unul de altul. 12 Abram a locuit în ţara Canaan, iar Lot a locuit în cetăţile din zonă şi şi-a fixat corturile până la Sodoma. 13 Oamenii din Sodoma erau foarte răi şi foarte păcătoşi în faţa Domnului. 14 Domnul i-a spus lui Abram după ce Lot s-a despărţit de el: „Ridică-ţi ochii şi priveşte, din locul în care eşti acum, spre nord şi spre sud, spre est şi spre vest! 15 Căci toată ţara pe care o vezi ţi-o voi da ţie şi descendenţei tale până în veci. 16 Voi pune să fie descendenţa ta ca pulberea pământului. Dacă va putea cineva să numere pulberea pământului, va putea să numere şi descendenţa ta. 17 Ridică-te, umblă prin ţară în lung şi în lat, căci ţie ţi-o voi da!” 18 Abram şi-a ridicat corturile, a mers şi s-a stabilit la terebinţii din Mambre, care sunt lângă Hebron. Şi a zidit acolo un altar Domnului.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 14(15),2-3.4ab.5 (R.: cf. 1a)
R.: Cei cu inima curată vor locui în casa Domnului.

2 Cel care umblă fără prihană,
face dreptatea şi spune adevărul din inimă;
3 cel care nu calomniază cu limba.
Şi nu face rău semenului său,
nici nu aruncă ocară asupra aproapelui. R.

4ab În ochii săi, cel nelegiuit e vrednic de tot dispreţul,
dar îi cinsteşte pe cei care se tem de Domnul. R.

5 Nu-şi împrumută banii pentru dobândă
şi nu ia mită împotriva celui fără vină.
Cel care trăieşte acestea
nu se va clătina în veci! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 8,12bd
(Aleluia) „Eu sunt lumina lumii, spune Domnul. Cine mă urmează va avea lumina vieţii”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Tot ce vreţi ca oamenii să facă pentru voi, faceţi şi voi pentru ei!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 7,6.12-14
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Nu daţi cele sfinte câinilor şi nu aruncaţi mărgăritarele în faţa porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi, întorcându-se, să vă sfâşie! 12 Deci, tot ce vreţi ca oamenii să facă pentru voi, faceţi şi voi pentru ei, căci aceasta este Legea şi Profeţii. 13Intraţi pe poarta strâmtă, pentru că largă este poarta şi lată calea ce duce spre pieire şi mulţi sunt cei care intră pe ea! 14 Dar cât de strâmtă este poarta şi cât de îngustă calea care duce la viaţă! Şi puţini sunt cei care o găsesc”.

Cuvântul Domnulu

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

Trebuie să dispară? Un viitor mai bun este rodul pasiunii pentru adevăr!

Posted by Paxlaur pe 20/01/2017

_DSC1605„Ceea ce este învechit şi îmbătrânit este gata să dispară”, spun mulți dintre cei cu care ne întâlnim zi de zi. Expresia „învechit și îmbătrânit” ne poartă pe mulți cu gândul la anumite civilizații și culturi, credințe și idei religioase care par să nu reziste „modernizării” forțate. „Trebuie să dispară!” este verdictul celor care privesc doar înainte și uită că trecutul este cea mai importantă piesă din construcția viitorului.

Atunci când refuzăm trecutul, simțindu-ne îngrădiți de el în evoluția noastră, de fapt negăm adevărul despre noi și manifestăm din plin fragilitatea umană. Am văzut aceasta atât în prima lectură, prin cei care nu au rămas credincioşi alianţei, prin cei care au refuzat să mai fie sprijiniți de „mână călăuzitoare”, cât și în ultimele cuvintele ale evangheliei care vorbesc despre „cel care l-a trădat” pe Cristos. Renegarea trecutului, lepădare de ceea ce te-a constituit ca persoană și trădarea celor care te-au învățat nu vor fi niciodată calea spre ceva mai bun.

Vrem să inventăm un viitor mai bun din nimic sau vrem să ne lăsăm „altoiți” pe un trunchi stabil și sănătos? Suntem simple „ramuri” alese să înlocuiască alte ramuri „învechite și îmbătrânite” care s-au rupt de trunchi. Să acceptăm acest adevăr! Nu suntem noi trunchiul pe care se contruiește o lume complet nouă. Nu noi susținem trunchiul acestei lumi, ci trunchiul ne susține pe noi. Să ne amintim cuvintele apostolului Paul: „Dacă unele dintre ramuri au fost tăiate, iar tu care erai măslin sălbatic ai fost altoit în locul lor și ai devenit părtaș al rădăcinii și al sevei măslinului, nu te mândri față de ramuri. Iar dacă te mândrești, [să știi că] nu tu ții rădăcina, ci rădăcina te [ține]. Așadar, vei zice: ramurile au fost tăiate ca să fiu altoit eu. Bine! Ele au fost tăiate din cauza necredinței, iar tu stai prin credință. Nu te gândi să te înalți, ci teme-te! Căci dacă Dumnezeu nu a cruțat ramurile firești, nu cumva să nu te cruțe nici pe tine. Vezi deci bunătatea și severitatea lui Dumnezeu: severitate față de cei care au căzut, bunătatea lui Dumnezeu față de tine, dacă rămâi în această bunătate. Dacă nu, vei fi tăiat și tu” (Rom 11,17-22).

Să retrezim în noi conștiința propriei micimi și să muncim în umilință pentru a construi o lume mai bună. Dacă ne dorim cu adevărat o lume în care să vedem îndurarea și adevărul împreună, o lume în care dreptatea și pacea să fie îmbrățișate, atunci trebuie să aprindem în noi pasiunea pentru adevăr. Un viitor mai bun este rodul pasiunii pentru adevăr, adevărul despre trecut și despre prezent, adevărul despre om și despre sufletul său, adevărul despre Dumnezeu și viața veșnică. Așa cum prezentul este veșnic tânăr, la fel și Dumnezeu și sufletul omului.


Trecerea timpului
nu are puterea de a îmbătrâni „valorile”,
ci doar le transformă în adevărate comori
pe care noile generații trebuie să le valorifice.


20 ianuarie 2017 

Vineri din săptămâna a 2-a de peste an
Ss. Fabian, pp. m. *; Sebastian, m. *
Evr 8,6-13; Ps 84; Mc 3,13-19

LECTURA I
Alianţa al cărei mijlocitor este Isus, este întemeiată pe promisiuni mai bune.
Citire din Scrisoarea către Evrei 8,6-13
Fraţilor, acum Isus a primit o slujire cu atât mai deosebită, cu cât mai înaltă este alianţa al cărei mijlocitor este el, deoarece aceasta este întemeiată pe promisiuni mai bune. 7 Deci, dacă cea dintâi ar fi fost fără cusur, nu s-ar fi căutat loc pentru a doua, 8 căci, mustrându-i, le zice: „Iată, vin zile, spune Domnul, când voi încheia cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda o alianţă nouă, nu ca alianţa pe care am făcut-o cu părinţii lor 9 în ziua în care i-am luat de mână ca să-i scot din ţara Egiptului. Deoarece ei nu au rămas credincioşi alianţei mele, i-am părăsit şi eu, spune Domnul. 10Aceasta este alianţa pe care o voi încheia cu casa lui Israel după zilele acelea, spune Domnul: voi pune legile mele în mintea lor şi le voi scrie în inima lor. Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul meu. 11 Şi nu va trebui să înveţe nimeni pe aproapele său şi nici pe fratele său, spunând: «Cunoaşte-l pe Domnul!», pentru că toţi mă vor cunoaşte, de la cel mai mic, până la cel mai mare dintre ei. 12 Voi fi îndurător faţă de nedreptăţile lor şi nu-mi voi mai aminti de păcatele lor”. 13Întrucât spune „o nouă” alianţă, prima a devenit învechită. Iar ceea ce este învechit şi îmbătrânit este gata să dispară.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 84(85),8 şi 10.11-12.13-14 (R.: cf. 11a)
R.: Tu, Doamne, eşti adevărul şi viaţa!

8 Arată-ne, Doamne, îndurarea ta
şi dă-ne mântuirea ta!
10 Mântuirea este aproape de cei care se tem de el
şi gloria lui va locui pe pământul nostru. R.

11 Îndurarea şi adevărul se vor întâlni,
dreptatea şi pacea se vor îmbrăţişa;
12 adevărul va răsări din pământ
şi dreptatea va coborî din ceruri. R.

13 Domnul îşi va revărsa bunătatea
şi pământul îşi va aduce roadele sale.
14
 Dreptatea va merge înaintea lui
şi-i va călăuzi paşii pe cale. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Cor 5,19
(Aleluia) Dumnezeu era în Cristos împăcând lumea cu sine, şi punând în noi cuvântul reconcilierii. (Aleluia)

EVANGHELIA
I-a chemat pe cei pe care i-a voit el, iar ei au venit la el.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 3,13-19
În acel timp, Isus s-a urcat pe munte şi i-a chemat pe cei pe care i-a voit el, iar ei au venit la el. 14A constituit doisprezece, pe care i-a numit şi apostoli, ca să fie cu el, să-i trimită să predice 15 şi să aibă puterea să scoată diavolii. 16 Aşadar, i-a constituit pe cei doisprezece: Simon, căruia i-a pus numele de Petru; 17 Iacob, fiul lui Zebedeu, şi Ioan, fratele lui Iacob, cărora le-a pus numele de Boanerges, care înseamnă fiii tunetului. 18 Andrei, Filip, Bartolomeu, Matei, Toma, Iacob, fiul lui Alfeu, Tadeu, Simon Canaaneanul 19 şi Iuda Iscariot, care l-a şi trădat.

Cuvântul Domnului

Posted in E bine de ştiut, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: