Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Posts Tagged ‘Cristos’

Crucea să-ţi fie bucurie chiar şi în timpul persecuţiei

Posted by Paxlaur pe 02/02/2018

Crucea a rezistat tuturor valurilorBiserica este preamărită de orice acţiune a lui Cristos, însă cea mai mare glorie a ei o reprezintă crucea. Aceasta era şi convingerea lui Paul când spunea: În ce mă priveşte, departe de mine gândul de a mă lăuda cu altceva decât în crucea lui Cristos(Gal 6,14).
Desigur, a fost un lucru extraordinar ca orbul din naştere să-şi recapete vederea la Siloe: dar ce a însemnat aceasta pentru toţi orbii din lume? Un fapt grandios şi care întrecea natura a fost ca Lazăr, mort de patru zile, să învie: însă de acest har s-a bucurat doar unul singur, pe când acelora care, în lumea întreagă, erau morţi din cauza păcatului, la ce le-a folosit? Lucru minunat a fost ca din cinci pâini să scoată, ca dintr-un izvor nesecat, hrană care să hrănească cinci mii de oameni: dar ce însemna aceasta pentru toţi aceia care, în lumea întreagă, sufereau de foamea ignoranţei? De asemenea, minunată a fost eliberarea acelei femei pe care Satana o ţinea legată de optsprezece ani: dar la ce ne-a folosit aceasta nouă, celor care eram legaţi cu lanţurile păcatelor noastre?
În schimb, gloria crucii i-a luminat pe toţi cei care erau orbi din cauza ignoranţei lor, i-a dezlegat pe cei care erau subjugaţi de păcat şi a răscumpărat omenirea întreagă.
De aceea, să nu ne ruşinăm de crucea Mântuitorului, dimpotrivă, să ne mândrim cu ea. Pentru evrei, într-adevăr, cuvântul cruce este un scandal, pentru păgâni, o nebunie, dar pentru noi este mântuire. Pentru cei care merg la pierzare este nebunie, dar pentru noi, care am fost mântuiţi, ea este puterea lui Dumnezeu. Căci cel care murea pentru noi nu era un om oarecare, ci Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu făcut om.
Dacă, odinioară, acel miel jertfit conform prescrierii lui Moise îl îndepărta pe îngerul exterminator, oare Mielul lui Dumnezeu, care ia asupra sa păcatele lumii, să nu ne elibereze cu mult mai mult de păcate? Şi dacă sângele unei oi lipsite de raţiune aducea mântuirea, oare sângele Fiului unul-născut să nu ne mântuiască mai mult?
El şi-a dat viaţa nu pentru că a fost constrâns, nici nu a fost jertfit împotriva voinţei sale, ci de bunăvoie. Ascultă ceea ce spune: Am putere să-mi dau viaţa şi am putere să o iau din nou (cf. In 10,18). Aşadar, el a mers de bunăvoie spre pătimire, fericit de o aşa de mare lucrare, bucuros de coroana pe care o va primi, mulţumit că îi va mântui pe oameni. El nu s-a ruşinat de cruce, deoarece aducea răscumpărarea lumii întregi. Cel care suferea nu era un om oarecare, ci Dumnezeu făcut om, care mergea să lupte pentru a dobândi răsplata supunerii sale.
Prin urmare, crucea să nu-ţi fie motiv de bucurie doar în timp de pace, ci să ai aceeaşi credinţă şi în timp de persecuţie, pentru ca nu cumva să fii prieten al lui Isus pe timp de pace, iar în timp de război, duşman. Acum primeşti iertarea păcatelor tale şi marile daruri spirituale pe care ţi le-a făcut regele tău, însă atunci când va izbucni războiul, să te lupţi cu curaj pentru regele tău.
Isus a fost răstignit pentru tine, el, care era fără păcat; oare tu nu te vei lăsa răstignit pentru cel care a fost pironit pe cruce pentru tine? Prin aceasta tu nu-i faci o favoare, pentru că ai primit-o mai întâi, ci îi aduci mulţumire, plătindu-ţi datoria faţă de cel care a fost răstignit pe Golgota pentru tine.

Din Catehezele sfântului Ciril de Ierusalim, episcop
(Cat. 13, 1.3.6.23: PG 33, 771-774.779.799.802)

Anunțuri

Posted in Lecturi, Sfânta cruce | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

Aud glasul iubirii: iată, vine săltând pe munţi şi sărind peste coline…

Posted by Paxlaur pe 21/12/2017

cantarea cantarilor iubireaAtmosfera de crăciun a cuprins deja casele și viața noastră. Inimile noastre tresaltă de bucurie împreună cu autorul sacru, spunând: „Aud glasul iubitului meu: iată, vine săltând pe munţi şi sărind peste coline!” (Ct 2,8). Domnul este aproape. Se simte atmosfera de sărbătoare. Cât de puternic este parfumul bradului și cât de răsunătoare sunt colindele care s-au grăbit să apară și să ne bucure ziua. Totul pare pregătit pentru marele eveniment. Însă sufletul nostru este și el pregătit? De fapt, ce urmează să se întâmple? Un schimb de cadouri, o reuniune de familie, o revedere cu cei dragi? Toate acestea vor fi în afară, bucuria trupului și strălucirea ochilor, dar în interior, în suflet, ce sărbătoare va fi? Suntem pregătiți să-l primim pe cel pe care-l mărturisim spunând că este „Fiul lui Dumnezeu, unul născut, care din Tatăl s-a născut mai înainte de toţi vecii. Dumnezeu din Dumnezeu, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu creat; de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire s-a coborât din ceruri. S-a întrupat de la Duhul Sfânt, din Maria Fecioară și s-a făcut om”? Iată cine vine: Dumnezeu adevărat și om adevărat. Suntem pregătiți pentru un oaspete atât de mare? Sau continuăm să trăim în indiferență, spunând cu inima împietrită: „Dumnezeu se naște pentru mine, se face om, dar mie nu-mi pasă”?

Mereu admirăm strădaniile celor mici de a pune în scenă, după posibilitățile și imaginația lor, nașterea lui Isus. Printre momentele cele mai emoționante ale scenetelor de Crăciun este și acela în care sfânta Fecioară împreună cu sfântul Iosif caută un adăpost pentru noapte, pentru noaptea care va marca istoria omenirii pentru totdeauna. Dar nu au găsit. Au fost nevoiți să se retragă într-un staul. Ce bine ar fi să vedem dincolo de scenete și să înțelegem că pasajul din sfânta Evangheliei se repetă și astăzi: „L-a născut pe fiul ei, primul născut, l-a înfășat și l-a culcat în iesle, pentru că nu era loc de găzduire pentru ei” (Lc 2,7). Ce bine ar fi să înțelegem ce înseamnă cu adevărat Crăciunul! Ce bine ar fi să înțelegem că astăzi Cristos nu caută o casă unde să se nască, ci un suflet, o inimă care să-l primească și să-i spună: „Vino! Vino, Doamne Isuse”. Astăzi Domnul nu vrea cadouri, lumini, brazi, ci suflete care să se închine și să spună: „Tu ești Dumnezeu adevărat și om adevărat”.

O, Marie, Maica Creatorului, fă să simțim bătaia ta delicată la ușa inimi noastre și să-ți deschidem plini de recunoștință. Ajută-ne să pregătim un suflet curat pentru Cristos, Dumnezeu adevărat și om adevărat care vrea să fie oaspetele nostru în ziua Crăciunului.


Adevărata pregătire pentru Nașterea Domnului
nu se face prin goana după cadouri,
ci prin purificarea sufletului.
Cristos și aproapele nu vor cadouri,
ci oameni cu suflet frumos.
Domnul este aproape!


21 decembrie 2017 

21 decembrie
Ss. Petru Canisiu, pr. înv. *; Mihea, profet
Ct 2,8-14 (Sof 3,14-18a); Ps 32; Lc 1,39-45

LECTURA I
Iată, iubitul meu vine săltând peste munţi!
Citire din Cântarea Cântărilor 2,8-14
Aud glasul iubitului meu: iată, vine săltând pe munţi şi sărind peste coline! 9 Iubitul meu se aseamănă cu o gazelă sau cu puiul de cerb. Iată, el stă în spatele zidului, se uită la fereastră şi priveşte printre zăbrele! 10 Iubitul meu ia cuvântul şi-mi zice: Ridică-te, prietena mea, frumoasa mea, vino! 11 Căci, iată, iarna a trecut, ploaia a încetat, s-a dus. 12 Flori se văd pe pământ, timpul cântării s-a apropiat şi glasul turturelei se aude în ţinuturile noastre. 13 Smochinul şi-a îndulcit primele roade, iar viţa-de-vie în floare răspândeşte miros. Ridică-te, prietena mea, frumoasa mea, vino! 14 Porumbiţa mea din crăpăturile stâncii, fă-mă să văd înfăţişarea ta din ascunzişurile potecilor, fă-mă să aud glasul tău! Căci glasul tău este dulce şi înfăţişarea ta, plăcută”.

Cuvântul Domnului

sau, la alegere:

LECTURA I
Domnul, regele lui Israel, este în mijlocul tău.
Citire din cartea profetului Sofonia 3,14-18a
Bucură-te, fiică a Sionului! Strigă de veselie, Israel! Veseleşte-te şi jubilează din toată inima, fiică a Ierusalimului! 15 Domnul a îndepărtat judecăţile tale, l-a îndepărtat pe duşmanul tău. Regele lui Israel, Domnul, este în mijlocul tău şi nu te vei mai teme de rău. 16 În ziua aceea, se va zice în Ierusalim: Nu te teme!”, şi în Sion: Să nu-ţi slăbească mâinile!” 17 Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău ca un viteaz care salvează; se va bucura cu veselie pentru tine, şi va tăcea în iubirea lui. Se va veseli pentru tine cu cântare de bucurie, 18a ca în ziua adunării.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 32(33),2-3.11-12.20-21 (R.: 1a.3a)
R.: Bucuraţi-vă, drepţilor, în Domnul; cântaţi-i o cântare nouă!

2 Lăudaţi-l pe Domnul cu harpa;
cântaţi-i cu alăuta cu zece coarde!
3 Cântaţi-i o cântare nouă,
cântaţi cu măiestrie şi cu strigăte de veselie! R.

11 Dar planul Domnului rămâne în veci
şi gândurile inimii sale, din generaţie în generaţie.
12 Fericit este poporul al cărui Dumnezeu este Domnul,
poporul pe care el şi l-a ales ca moştenire! R.

20 Sufletul nostru îl aşteaptă pe Domnul;
pentru că el este scutul şi apărătorul nostru,
21 pentru că în el se va bucura inima noastră
şi în numele lui cel sfânt ne-am pus nădejdea. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) O, Emanuel, regele şi legiuitorul nostru, speranţa şi mântuirea neamurilor, vino şi ne mântuieşte, Doamne Dumnezeul nostru! (Aleluia)

EVANGHELIA
De unde îmi este dată mie aceasta, ca să vină mama Domnului meu la mine?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,39-45
În zilele acelea, ridicându-se, Maria s-a dus în grabă către ţinutul muntos, într-o cetate a lui Iuda. 40 A intrat în casa lui Zaharia şi a salutat-o pe Elisabeta. 41 Când a auzit Elisabeta salutul Mariei, a tresăltat copilul în sânul ei, iar Elisabeta a fost umplută de Duhul Sfânt 42 şi a strigat cu glas puternic: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul sânului tău! 43 Şi de unde îmi este dată mie aceasta, ca să vină mama Domnului meu la mine? 44 Iată, când a ajuns glasul salutului tău la urechile mele, a tresăltat de bucurie copilul în sânul meu! 45 Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!”

Cuvântul Domnului

Posted in Advent, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

Ne-am golit viața de tensiunea așteptării lui Cristos…

Posted by Paxlaur pe 16/12/2017

asteptare tensiunea asteptariiTrăim ca și cum Cristos a trecut și nu se mai întoarce, deși el însuși ne-a spus: „ Nu vă voi lăsa orfani. Voi veni la voi… mă duc să vă pregătesc un loc și mă voi întoarce” (cf. In 14,3.18). Mai mult, printre noi trăiesc și astăzi oameni sfinți ca Ilie și Ioan Botezătorul, oameni care pregătesc venirea Domului, dar nu-i recunoaștem ca oameni drepți și sfinți și îi desconsiderăm și batjocorim (cf. Mt 17,12). De prea multe ori, prin faptele noastre, ne asemănăm cu cei care spun: „Cristos trebuie să vină, dar pe mine nu mă interesează”. Mai mult: dacă nu veghem asupra inimii noastre, riscăm să devenim o piedică în calea celor care îl așteaptă pe Cristos, precum și persecutori pentru cei care anunță venirea Domnului.

Oare de ce nu credem cu toată ființa noastră că Domnul vine?! Deși ne-a spus că va veni din nou, pe chipul și în faptele noastre se vede clar că nu trăim suspansul unei așteptări. Aceasta nici măcar acum când ne apropiem de Crăciun. Am golit această sărbătoare de semnificația ei: Dumnezeu se face om între oameni. Mai mult, am golit întreaga noastră viață de toată tensiunea așteptării lui Cristos. Ne-am lepădat de el, îl respingem, îl negăm. Nu credem! În inima noastră nu mai simțim vibrațiile strigătului speranței creștine: „Marantha! Vino, Doamne Isuse” (cf. Ap 22,20).

În fața celor care îl vestesc pe Cristos este normal ca unii să se întrebe: „Cine sunt aceștia? Nu ar trebui să vină unul mai înțelept, unul mai puternic? Nu ar trebui să vină însuși Ilie sau Ioan Botezătorul?” (cf. Mt 17,10). În fața lui Cristos este normal ca unii să se întrebe dacă tocmai el este cel care trebuie să vină sau trebuie să aștepte altceva (cf. Lc 7,19). Mai mult, este normal ca Isus să fie respins, negat, alungat. El însuși, Domnul și Dumnezeul nostru, a spus că Fiul Omului trebuie „să sufere multe şi să fie respins de această generaţie” (cf. Lc 17,25; Mt 17,12). „Această generație” care nu l-a cunoscut îl poate respinge, însă tu nu! Nu este normal să fie respins de tine! Tu l-ai cunoscut și ai beneficiat de harurile sale. Tu știi că te iubește! Tu știi că-i aparții lui! Tu știi că Isus Cristos trebuie să vină, tu știi că Domnul este aproape. Tu ar trebui să cânți cu psalmistul: „Dumnezeule Sabaot, întoarce-te! Vino! Priveşte din cer şi vezi, vizitează-ne!” (cf. Ps 79,15)”. Nu, nouă nu ne este îngăduit să nu trăim suspansul așteptării lui Cristos care vine!

Însuși Cristos, cel care trebuie să vină și este aproape de tine, îți spune astăzi: „De atâta vreme sunt cu tine și tu nu m-ai cunoscut?” (cf. In 14,9). Să ne înălțăm ochii spre cer, să ne umplem inima de lumina care vine de sus și să strigăm plini de speranță: „Vino, Doamne Isuse! Vino! Eu cred și mărturisesc: fericit este cel care nu se scandalizează de tine și te așteaptă” (cf. Mt 11,6)!


Domnul este aproape.
Aceasta este bucuria, credința și speranța noastră.


16 decembrie 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 2-a din Advent
Ss. Adelaida, împ.; Aggeu, profet
Sir 48,1-4.9-11; Ps 79; Mt 17,10-13

LECTURA I
S-a ridicat profetul Ilie, ca un foc.
Citire din cartea lui Ben Sirah 48,1-4.9-11
S-a ridicat Ilie, profetul, ca un foc şi cuvântul lui ardea ca o torţă. A adus asupra lor foametea şi, în zelul lui, i-a împuţinat. 3 Prin cuvântul Domnului a închis cerul şi tot aşa a făcut să coboare de trei ori foc. 4 Cât de glorificat ai fost, Ilie, în minunile tale! Cine se va lăuda că este asemenea ţie? 9 Ai fost ridicat într-un vârtej de foc, în carul cu cai de flăcări. 10 Tu ai fost prescris cu mustrări pentru timpurile viitoare, ca să domoleşti mânia înaintea furiei, ca să întorci inima tatălui către fiu şi să restabileşti triburile lui Iacob. 11 Fericiţi cei care te-au văzut şi au adormit în iubire. Căci şi noi vom trăi! Însă după moartea noastră, renumele nu va rămâne.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 79(80),2ac şi 3b.15-16.18-19 (R.: 4ac)
R.: Dumnezeule, fă să strălucească faţa ta şi vom fi mântuiţi!

2ac Păstor al lui Israel, ascultă,
tu, care şezi peste heruvimi,
arată-te în strălucirea ta;
3b şi vino să ne mântuieşti! R.

15 Dumnezeule Sabaot, întoarce-te!
Priveşte din cer şi vezi, vizitează via aceasta.
16 Ocroteşte ceea ce a plantat dreapta ta
şi pe fiul omului pe care l-ai întărit pentru tine! R.

18 Mâna ta să fie peste omul dreptei tale,
peste fiul omului, pe care l-ai întărit pentru tine.
19 Atunci nu ne vom mai abate de la tine,
tu ne vei da viaţă şi vom invoca numele tău. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 3,4c.6
(Aleluia) Pregătiţi calea Domnului, faceţi drepte cărările lui; şi orice făptură va vedea mântuirea lui Dumnezeu. (Aleluia)

EVANGHELIA
Ilie a venit deja, dar nu l-au recunoscut.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 17,10-13
După ce au coborât de pe munte, discipolii l-au întrebat pe Isus: „De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?” 11 Răspunzând, Isus le-a zis: „Într-adevăr, Ilie trebuie să vină şi va restabili toate. 12 Eu însă vă spun: Ilie a venit deja, dar nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el ceea ce au vrut. Tot aşa are să sufere şi Fiul Omului din cauza lor”. 13 Atunci discipolii au înţeles că le vorbea despre Ioan Botezătorul.

Cuvântul Domnului

Posted in Advent, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Ce cuvânt i-ai adresa celui care zice: „Cristos se naște pentru mine, dar mie nu-mi pasă”?

Posted by Paxlaur pe 15/12/2017

rugaciune credinta necredintaDacă ar fi să folosești un singur cuvânt pentru a descrie relația ta cu Isus Cristos, ce cuvânt ai folosi? Prietenie? Indiferență? Iubire? Tristețe? Fericire? Credință? Minune? Biserică? Adevăr? Mântuire? Alege un cuvânt. Găsește un cuvânt, unul singur. Dacă ar trebui să spui celui care nu crede în Cristos, un singur cuvânt despre Dumnezeu, ce cuvânt i-ai spune? Dar celui care zice: „Cristos se naște pentru mine, dar mie nu-mi pasă”, ce cuvânt i-ai adresa? Alege un singur cuvânt!

Vedem că astăzi însuși Cristos caută să găsească termeni pentru a descrie, pentru a compara „această generație”, adică pe tine și pe mine. De prea multe ori, tocmai pe noi, creștinii, Cristos ne găsește indiferenți în fața mesajului său: nici nu dansăm când ne cântă din fluier, nici nu bocim când ne cântă de jale (cf. Mt 11,16-17). Părem apatici, lipsiți de energia necesară pentru a ne bucura sau pentru a plânge. Dezinteresați de Cristos, am rămas iubitori de un „Crăciun fără Dumnezeu”. În loc să-l așteptăm pe Cristos, așteptăm cadourile Crăciunului. Oare poate exista ceva mai important decât să-l primești și să-l oferi pe Cristos?

Cum te simți astăzi, în timp ce Cristos vine să te întâlnească? Dumnezeu vine la tine: ești neliniștit? Nerăbdător? Cum vezi viața ta în fața celui mai mare mister: Dumnezeu făcut om pentru mântuirea ta? Ce simți? Cât crezi? Ce poți spune celui de lângă tine care trăiește în indiferență?

Să fim sinceri. Să nu ne amăgim! Între noi și despre noi putem să folosim cuvinte frumoase. Putem chiar să și mimăm creștinismul, credința: mâini împreunate, îngenunchieri pioase, activități „religioase”… Putem fi oricine astăzi și mâine și anul viitor, dar nu și în veșnicie, nu în fața lui Dumnezeu. Așadar ce cuvânt alegi pentru a descrie relația ta cu Cristos? Oare Cristos ar alege același cuvânt? Cum ar descrie el inima ta, relația ta cu el? Oare cum ne vede Cristos astăzi? Ce spune despre noi? Să nu uităm că „Domnul cunoaşte calea celor drepţi, cunoaște cărările pe care umblăm, iar calea celor nelegiuiţi duce la pieire” (Ps 1,6). Să nu uităm cu câtă gingășie ne invită Domnul pe calea cea dreaptă: „Eu, Domnul, te învăţ spre binele tău, te călăuzesc să mergi pe cale. O, dacă ai fi fost atent la poruncile mele! Pacea ta ar fi fost ca un râu şi dreptatea ta, ca valurile mării” (Is 48,17-18).

Să veghem și să muncim la convertirea noastră ca să nu ne găsească indiferenți, apatici, cu ochii lipiți de un ecran, cu inima bătând doar într-o lume virtuală, plasați în rețele și relații în care pierdem timpul, viața, sufletul. Să nu uităm: ceea ce se opune iubirii nu este atât ura, cât mai ales indiferența, apatia.

Cuvântul pe care l-ai ales astăzi trebuie să fie șoptit de inimă și confirmat de viață, de fapte și, mai ales, confirmat de Cristos.


Domnul este aproape,
atât de aproape încât îți aude fiecare bătaie a inimii.


15 decembrie 2017 

Vineri din săptămâna a 2-a din Advent
Sf. Virginia, văduvă
Is 48,17-19; Ps 1; Mt 11,16-19

LECTURA I
O, dacă ai fi fost atent la poruncile mele!
Citire din cartea profetului Isaia 48,17-19
Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te învăţ spre binele tău, care te călăuzesc să mergi pe cale. 18 O, dacă ai fi fost atent la poruncile mele! Pacea ta ar fi fost ca un râu şi dreptatea ta, ca valurile mării. 19 Descendenţa ta va fi ca nisipul şi cei născuţi din tine, ca firele de nisip. Numele lor nu va fi şters şi nici nimicit dinaintea mea”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 1,1-2.3.4 şi 6 (R.: cf. In 8,12)
R.: Cel ce te urmează pe tine, Doamne, va avea lumina vieţii.

1 Fericit omul care nu umblă după sfatul celor nelegiuiţi,
nu zăboveşte pe calea păcătoşilor
şi nu se aşază în adunarea celor care batjocoresc,
2 dar îşi găseşte plăcerea în legea Domnului
şi la legea lui cugetă ziua şi noaptea. R.

3 El este ca pomul sădit pe malul apei,
care dă rod la timpul potrivit;
frunzele lui nu se veştejesc
şi are succes în tot ceea ce face. R.

4 Nu tot aşa este cu cei nelegiuiţi, nu tot aşa;
ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul.
6 Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi,
iar calea celor nelegiuiţi duce la pieire. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) Domnul vine, ieşiţi-i în întâmpinare, el este principele păcii. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nici pe Ioan, nici pe Fiul Omului nu-i ascultă.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 11,16-19
În acel timp, Isus a început să vorbească mulţimii: „Cu cine voi compara această generaţie? Este asemenea copiilor care stau în pieţe şi strigă către alţii, zicând: 17 «V-am cântat din fluier şi n-aţi dansat, v-am cântat de jale, şi n-aţi bocit». 18 Căci a venit Ioan, care nu mănâncă şi nu bea, iar ei spun: «Are diavol». 19 A venit Fiul Omului, care mănâncă şi bea, iar voi spuneţi: «Iată un mâncăcios şi un băutor de vin, prieten cu vameşii şi păcătoşii!”. Dar înţelepciunii i s-a dat dreptate după faptele ei”.

Cuvântul Domnului

Posted in Advent, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Vreau să găsești în mine ceea ce iubeai în El

Posted by Paxlaur pe 12/12/2017

fericire copil dumnezeu iubireMulți dintre cei care strigă „Cristos se naște, dar mie nu-mi pasă”, încearcă să-și argumenteze necredința și indiferența tocmai prin textele Bibliei. Unul dintre textele alese de cei necredincioși este și aceste:: „Nimeni nu l-a văzut pe Dumnezeu vreodată” (1In 4,12; cf. Ex 33,20; 1Tim 6,16). Altfel spus: „Nimeni nu știe dacă există Dumnezeu. Iar dacă există, nimeni nu știe exact cum e”!

Însă noi știm că Pruncul care ni se va naște, Cristos, Fiul Tatălui, vine în lume tocmai pentru a ni-l face cunoscut pe Tatăl și cine l-a văzut pe Fiul l-a văzut pe Tatăl, pentru că Fiul este în Tatăl și Tatăl în Fiul (cf. In 14,9.11). Însuși Isus spune: „Eu și Tatăl una suntem” (In 10,30). Totodată mai știm un adevăr: noi, oamenii, am fost creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Gen 1,26). Însă adevărata imagine a lui Dumnezeu este doar Cristos, pentru că în el „locuiește toată plinătatea dumnezeirii trupește” (Col 2,9).

Prin întruparea lui Cristos ne sunt revărsate cele mai mari haruri. Prin Cristos, cu Cristos și în Cristos contemplăm slava Dumnezeului nevăzut pentru că, așa cum ne învață Apostolul, „el este icoana Dumnezeului nevăzut, primul născut din toată creația” (Col 1,5). Iar lecturile de astăzi ne invită să contemplăm tandrețea acestui Dumnezeu care vine în mijlocul nostru prin Cristos. El este cel care se îngrijește de noi așa cum un păstor se îngrijește de turma sa: „Cu braţul lui va aduna mieii şi-i va ridica la pieptul său, iar pe cele care alăptează le va conduce cu grijă” (Is 40,11). El este cel care pleacă în căutarea celui rătăcit și care nu vrea să se piardă nici unul dintre cei mici. Este un Dumnezeu care se bucură și face sărbătoare pentru convertirea noastră. Iată Imaginea lui Dumnezeu, iată-l pe Cristos spre care ne îndreptăm.

Toată această realitate aduce în viața noastră o nouă obligație: noi înșine trebuie să devenim asemenea lui Cristos, trebuie să trăim acest timp al Adventului astfel încât să se vadă că suntem cu adevărat creați după „chipul și asemănarea lui Cristos”. Dumnezeu ne-a rânduit să fim asemenea chipului Fiului său (Rom 8,29) și nu asemenea celor necredincioși, indiferenți. Să nu fim asemenea celor „cărora dumnezeul veacului acestuia le-a orbit mințile ca să nu vadă strălucirea evangheliei gloriei lui Cristos, cel care este chipul lui Dumnezeu” (2Cor 4,4).

O, Marie, Maica harului dumnezeiesc, rămâi mereu alături de noi în drumul spre întâlnirea cu Cristos care vine și ajută-ne să fim cât mai asemănători lui în cuvinte și fapte. Rânduiește ca viața noastră să strălucească în lumina evangheliei, în lumina celui care este imaginea Dumnezeului nevăzut și în care locuiește toată plinătatea dumnezeirii.


Fiul a devenit asemenea nouă în toate, în afară de păcat,
pentru ca noi să devenim asemenea lui,
iar Tatăl să poată afla în noi ceea ce iubea în el
(cf. Prefața a VII-a pentru duminicile de peste an).


12 decembrie 2017 

Marţi din săptămâna a 2-a din Advent
Ss. Fc. Maria de la Guadalupe *; Epimah şi Alexandru, m.
Is 40,1-11; Ps 95; Mt 18,12-14

LECTURA I
Dumnezeu mângâie poporul său.
Citire din cartea profetului Isaia 40,1-11
Aşa spune Dumnezeul vostru: „«Mângâiaţi, mângâiaţi-l pe poporul meu!» Vorbiţi la inimă Ierusalimului şi spuneţi-i că suferinţa lui s-a terminat, că nelegiuirea sa a fost răscumpărată, pentru că a fost luat din mâna Domnului dublul pentru păcatele sale”. 3 Un glas strigă: „În pustiu pregătiţi calea Domnului, îndreptaţi în loc neumblat o cale pentru Dumnezeul nostru! 4 Orice vale va fi înălţată, orice munte şi orice deal vor fi nivelate, ce este strâmb va fi îndreptat, iar ce este colţuros va fi netezit”. 5 Atunci se va descoperi gloria Domnului şi toate făpturile o vor vedea împreună, căci gura Domnului a vorbit. 6 Un glas zice: „Strigă!”, dar a răspuns: „Ce să strig?” Orice făptură este ca iarba şi toată frumuseţea ei este ca floarea câmpului. 7 Iarba se usucă, floarea se ofileşte, pentru că Duhul Domnului suflă peste ele; cu adevărat, poporul este ca iarba. 8 Iarba se usucă, floarea se ofileşte, dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne pentru totdeauna. 9 Suie-te pe un munte înalt, mesageră a Sionului; ridică-ţi cu putere glasul, mesageră a Ierusalimului; ridică-l, nu te teme! Spune cetăţilor lui Iuda: „Iată Dumnezeul vostru!” 10 Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere şi braţul lui stăpâneşte! Iată, răsplata lui este cu el şi faptele sale sunt înaintea lui! 11 Ca un păstor îşi va paşte turma: cu braţul lui va aduna mieii şi-i va ridica la pieptul său, iar pe cele care alăptează le va conduce cu grijă.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 95(96),1-2.3 şi 10ac.11-12.13 (R.: cf. Is 40,9-10)
R.: Iată, Dumnezeul nostru va veni cu putere.

1 Cântaţi-i Domnului un cântec nou!
Cântaţi-i Domnului, toţi locuitorii pământului!
2 Cântaţi-i Domnului, binecuvântaţi numele lui!
Vestiţi din zi în zi mântuirea lui. R.

3 Vestiţi printre neamuri gloria lui,
tuturor popoarelor, minunile sale!
10ac Spuneţi printre neamuri: „Domnul stăpâneşte!”
El va judeca popoarele cu dreptate. R.

11 Să se bucure cerurile şi să se veselească pământul,
să vuiască marea şi tot ce cuprinde ea!
12 Să se bucure câmpiile şi tot ce este pe ele,
să tresalte de bucurie toţi copacii pădurilor. R.

13 Să se bucure în faţa Domnului care vine,
pentru că vine să judece pământul!
El va judeca lumea cu dreptate
şi popoarele, în adevărul său. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) Se apropie ziua Domnului; iată, el vine să ne mântuiască! (Aleluia)

EVANGHELIA
Aceasta este voinţa Tatălui vostru care este în ceruri: să nu se piardă niciunul dintre aceştia mici.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 18,12-14
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Ce părere aveţi? Dacă un om are o sută de oi şi se rătăceşte una dintre ele, oare nu le lasă pe cele nouăzeci şi nouă pe munte şi se duce să o caute pe cea rătăcită? 13 Şi, dacă se întâmplă să o găsească, adevăr vă spun că se bucură pentru ea mai mult decât pentru cele nouăzeci şi nouă, care nu se rătăciseră. 14 Aceasta este voinţa Tatălui vostru care este în ceruri: să nu se piardă niciunul dintre aceştia mici”.

Cuvântul Domnului

Posted in Advent, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: