Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘curaj’

Oglindim speranțele pe care le avem, așa cum „Lacul oglindește stele pentru că vrea să fie cer”

Posted by Paxlaur pe 10/07/2017

An image of a beautiful full moon background„Lacul oglindește stele pentru că vrea să fie cer”, spunea Lucian Blaga. Lacul oglindește strălucirea stelelor pentru că vrea să-și depășească condiția și să devină cer împodobit cu stele. La fel și în viața noastră: oglindim speranțele pe care le avem, oglindim ceea ce nădăjduim să fim. Prin felul nostru de a fi, dincolo de cuvinte, oglindim până și visurile noastre cele mai ascunse. Care sunt aspirațiile noastre? Ce vrem să facem cu viața noastră? Ce visăm, ziua și noaptea? În prima lectură am auzit despre un om, Iacob, care „a avut un vis”: „o scară sprijinită de pământ, al cărei vârf atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu urcau şi coborau pe ea” (Gen 28,12). Mai mult, însuși Dumnezeu i-a vorbit în vis și i-a spus: „Eu sunt cu tine şi te voi păzi oriunde vei merge… nu te voi părăsi” (cf. Gen 28,15). Oamenii care vorbesc despre Dumnezeu au un suflet frumos, însă cei care vorbesc cu Dumnezeu sunt irezistibili, strălucitori (cf. Gen 34,29-35). Ei sunt frumusețea acestui pământ. Ei sunt vise împlinite de însuși Dumnezeu.

Oare astăzi mai sunt printre noi oameni care visează cerul, îngerii, pe însuși Dumnezeu? Numai sufletul care visează Cerul, care vrea să fie cer senin și să ajungă în Cer, poate oglindi și vorbi cu adevărat despre prezența lui Dumnezeu. Iar unui astfel de suflet, chiar și în cea mai întunecată noapte și în cele mei grele momente ale călătoriei, Dumnezeu îi vorbește și îi spune: „Eu sunt cu tine şi te voi păzi oriunde vei merge… nu te voi părăsi”!

Domnul este cu noi. Nu ne părăsește niciodată, cu atât mai puțin astăzi. În această zi dacă suntem căzuți, răniți, obosiți, ba chiar morți, el ne prinde de mână și ne ridică. Să stăm în preajma lui, să ne atingem de el, de prezența sa sacramentală, să-i rostim numele, să-i repetăm și să-i medităm cuvintele prezente în Cartea Sfântă. Să „tânjim” după el și el ne va răspunde: „Te voi salva, pentru că tânjeşti după mine, te voi ocroti, pentru că îmi cunoşti numele” (cf. Ps 90,14). Să-l ascultăm cum spune inimii noastre: „Curaj, credința ta te-a mântuit!” (Mt 9,22).

Știm că nu vor lipsi nici astăzi din viața noastră cei care ne vor lua în râs. Au râs de Isus, vor râde și de noi și de aspirațiile noastre, de speranța noastră (cf. Mt 9,24). Însă noi nu ne pierdem încrederea. Noi vom continua să sperăm pentru că ne-am pus încrederea nu în forțele noastre, ci într-un Dumnezeu care are puterea de a învia și morții (cf. 2Cor 1,9). Noi vom continua și în această zi să sperăm și „să ne apropiem cu toată îndrăzneala de tronul harului ca să primim îndurare și să găsim ca ajutor harul său la timpul potrivit” (Evr 4,16). Să ne ridicăm și să privim cu încredere spre „casa lui Dumnezeu și poarta cerului” (cf. Gen 28,17).


„Încrede-te în Domnul din toată inima ta
și nu te bizui pe priceperea ta!…
Cine se încrede în Domnul este fericit” (cf. Prov 3,5; 16,20).


10 iulie 2017 

Luni din săptămâna a 14-a de peste an
Sf. Victoria, m.
Gen 28,10-22a; Ps 90; Mt 9,18-26

LECTURA I
Iacob a văzut în vis o scară sprijinită de pământ; îngerii lui Dumnezeu urcau şi coborau pe ea.
Citire din cartea Genezei 28,10-22a
În zilele acelea, Iacob a ieşit din Beer-Şeba şi a mers spre Haran. 11 A ajuns la un anumit loc şi a rămas acolo peste noapte căci soarele apusese; a luat o piatră dintre pietrele din acel loc, a pus-o sub cap şi s-a culcat în acel loc. 12 Şi a avut un vis. Iată, o scară sprijinită de pământ, al cărei vârf atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu urcau şi coborau pe ea, 13 iar Domnul, care era deasupra ei, i-a spus: „Eu sunt Domnul Dumnezeul lui Abraham, tatăl tău, şi Dumnezeul lui Isaac. Pământul pe care dormi ţi-l voi da ţie şi descendenţei tale 14 şi va fi descendenţa ta ca pulberea pământului. Ei se vor răspândi spre vest şi spre est, spre nord şi spre sud. În tine şi în descendenţa ta vor fi binecuvântate toate familiile pământului. 15 Iată, eu sunt cu tine şi te voi păzi oriunde vei merge; te voi aduce înapoi în pământul acesta, căci nu te voi părăsi până nu voi împlini ceea ce ţi-am spus”. 16 Iacob s-a trezit din somnul său şi a spus: „Într-adevăr, Domnul este în locul acesta şi eu nu ştiam!” 17 S-a speriat şi a zis: „Cât de înfricoşător este locul acesta! El nu-i altceva decât casa lui Dumnezeu; aceasta este poarta cerului!” 18 Iacob s-a sculat dimineaţa şi a luat piatra pe care o pusese sub cap, acolo, a pus-o ca o stelă şi a turnat untdelemn peste vârful ei. 19 A dat locului aceluia numele de Betel, dar, la început, numele cetăţii era Luz. 20 Iacob a făcut un vot: „Dacă Dumnezeu va fi cu mine şi mă va ocroti pe drumul acesta pe care eu merg, dacă îmi va da pâine să mănânc şi haine să mă îmbrac, 21 şi dacă mă va face să mă întorc în pace la casa tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu. 22a Iar această piatră pe care am pus-o ca stelă de aducere aminte va fi casa lui Dumnezeu”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 90(91),1-2.3a şi 4.14-15ab (R.: cf. 2b)
R.: Eu mă încred în tine, Doamne, Dumnezeul meu!

1 Cel care locuieşte la adăpostul Celui Preaînalt
şi se odihneşte la umbra Celui Atotputernic,
2 îi spune Domnului:
„Tu eşti locul meu de refugiu şi fortăreaţa mea,
Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”. R.

3a Căci el te va elibera din laţul vânătorului.
4 El te va acoperi cu aripile lui
şi vei găsi refugiu sub aripile sale;
fidelitatea lui îţi va fi scut şi pavăză. R.

14 Îl voi salva, pentru că tânjeşte după mine,
îl voi ocroti, pentru că îmi cunoaşte numele.
15ab Când el mă va chema, eu îi voi răspunde,
voi fi alături de el în strâmtorare. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Tim 1,10b
(Aleluia) Mântuitorul nostru Isus Cristos a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelie. (Aleluia)

EVANGHELIA
Fiica mea a murit de curând, dar vino, pune-ţi mâna peste ea şi va trăi!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 9,18-26
În timp ce Isus le spunea acestea, a venit un înalt funcţionar, s-a prosternat înaintea lui, zicând: „Fiica mea a murit de curând, dar vino, pune-ţi mâna peste ea şi va trăi!” 19 Isus, ridicându-se, a mers după el împreună cu discipolii săi. 20 Şi iată că o femeie care de doisprezece ani avea hemoragie, apropiindu-se din spate, i-a atins ciucurii hainei, 21 căci îşi spunea: „De mă voi atinge fie şi numai de haina lui, voi fi vindecată”. 22 Întorcându-se şi văzând-o, Isus i-a zis: „Curaj, fiică, credinţa ta te-a mântuit!” Iar femeia a fost vindecată din ceasul acela. 23 Ajungând Isus la casa înaltului funcţionar şi văzând cântăreţii din fluier şi mulţimea zgomotoasă, 24 a spus: „Daţi-vă la o parte! Copila n-a murit, ci doarme”. Dar ei îl luau în râs. 25 Când mulţimea a fost scoasă afară, el a intrat şi a prins-o de mână, iar copila s-a ridicat. 26 Şi s-a răspândit vestea aceasta în tot ţinutul acela.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

Nu vă temeți! Speranţa nu dezamăgeşte!

Posted by Paxlaur pe 25/06/2017

timpuri-de-teroare_moarte_frica_terorismOare ce ecou au cuvintele „Nu vă temeți!” (Mt 10,31) în inima oamenilor care trăiesc astăzi în mijlocul persecuțiilor? Cum să te apropii de un om care aude războiul în stradă, în fața casei (nu la televizor, ca noi!) și să-i spui: „Nu te teme!”? Cum să te apropii astăzi și să spui unui mame care își vede copilul murind de cancer: „Nu te teme!”? Cum să le spui celor cu inima sfâșiată de durere: „Nu te teme!”? Cum să faci să fii credibil atunci când citește evanghelia zilei în fața unor oameni care trăiesc doar printre bolnavi, morți, șomeri, războaie, calamități naturale etc.? Trebuie să fii Dumnezeu ca să rostești aceste cuvinte sau ajunge să fii om? Există vreun om care are dreptul să rostească aceste cuvinte?

Da, au existat și există astfel de oameni. Ei au un alt fundament, alte principii, altă Speranță decât noi cei care suntem cuprinși atât de ușor de frică. De fapt, ei sunt cei care știu și strigă împreună cu apostolul Paul: „Speranţa nu dezamăgeşte” (Rom 5,5).

„Nu mă tem”, trebuie să poată spune orice om. „Nu vă temeți”, trebuie să putem spune cu toții celor din jur. Dacă privim în prima carte a Sfintei Scripturi descoperim încă din acele timpuri puterea acestor cuvinte rostite nu de Dumnezeu, ci de un om: „Iosif le-a zis: Nu vă temeți! Sunt eu în locul lui Dumnezeu? Voi ați plănuit răul împotriva mea, dar Dumnezeu a plănuit asta spre bine ca să facă ceea ce se împlinește astăzi, să păstreze în viață un popor numeros. Acum, nu vă temeți. Eu vă voi hrăni pe voi și pe copiii voștri. I-a mângâiat și le-a vorbit la inimă (Gen 50,19-21).

În Sfânta Scriptură cuvintele acestea sunt puse atât în gura lui Dumnezeu, cât și în gura îngerilor. Cuvântul Domnului a fost către Abram într-o viziune: „Nu te teme, Abrame! Eu sunt scutul tău și răsplata ta va fi foarte mare!” (cf. Gen 15,1; 21,17-18). Iar îngerul care i-a apărut sfintei fecioare Maria i-a spus: „Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu” (Lc 1,30).

„Nu te teme!” sunt cuvinte rostite de însuși Dumnezeu, de îngeri și, în cele din urmă, de oameni. Sunt cuvinte adresate bărbaților și femeilor, celor tineri ca și celor bătrâni, celor sănătoși și celor bolnavi, tuturor. Astăzi evanghelia ne încurajează ca să înțelegem eterna valabilitate a acestor cuvinte rostite de Dumnezeu, de îngeri, de oameni. Însuși Cristos ne spune astăzi: „Nu vă temeți!”. În ochii Domnului suntem prețioși, cei mai prețioși!

Să prindem curaj și să lăsăm să se strecoare în inima noastră cuvintele Domnului. Să nu ne temem! Nu suntem singuri. Să primim îndemnul apostolului Petru și să ne liniștim inima: „Să nu vă fie teamă și să nu vă tulburați; adorați-l pe Cristos în inimile voastre. Fiți gata oricând să dați răspuns despre nădejdea voastră” (1Pt 3,14-15).


„Pace vă las vouă,
pacea mea v-o dau vouă.
Eu nu v-o dau așa cum o dă lumea.
Să nu se tulbure inima voastră, nici să nu se teamă” (In 14,27).


25 iunie 2017 

† DUMINICA a 12-a de peste an
Sf. Wilhelm, abate
Ier 20,10-13; Ps 68; Rom 5,12-15; Mt 10,26-33

LECTURA I
El eliberează sufletul slujitorului său sărman din mâna celor răi.
Citire din cartea profetului Ieremia 20,10-13
Ieremia a zis: „Am auzit calomniile multora, groază de jur împrejur: «Învinuiţi-l şi-l vom învinui!» Toţi prietenii mei pândesc dacă mă clatin, poate va fi sedus şi vom putea să-l biruim şi ne vom lua răzbunarea faţă de el. 11 Domnul este cu mine ca un luptător puternic, de aceea, cei care mă urmăresc se vor poticni şi nu vor reuşi să mă biruie; se vor ruşina foarte mult pentru că nu vor avea succes, iar înjosirea lor nu va fi uitată niciodată. 12 Doamne Sabaot, tu care îl încerci pe cel drept, care observi rărunchii şi inima, fă-mă să văd răzbunarea ta împotriva lor, pentru că ţie ţi-am destăinuit cauza mea! 13 Cântaţi Domnului, lăudaţi-l pe Domnul! Căci el eliberează sufletul celui nevoiaş din mâna răufăcătorilor”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 68(69),8-10.14 şi 17.33-35 (R.: 14c)
R.: În marea ta bunătate, răspunde-mi, Dumnezeule!

8 Pentru tine îndur batjocură şi umilirea îmi acoperă faţa.
9 Am ajuns un străin pentru fraţii mei,
un necunoscut pentru fiii mamei mele;
10 căci râvna casei tale mă mistuie,
insultele celor care te insultă au căzut asupra mea. R.

14 Dar eu către tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne,
în timpul bunăvoinţei tale;
în marea ta bunătate, răspunde-mi, Dumnezeule,
pentru fidelitatea mântuirii tale!
17 Răspunde-mi, Doamne;
căci îndurarea ta este mare
şi în milostivirea ta cea mare, întoarce-te spre mine! R.

33 Să vadă cei umili şi să se bucure!
Căutaţi-l pe Dumnezeu şi inimile voastre se vor bucura de viaţă.
34 Căci Domnul îi ascultă pe cei săraci
şi nu-i uită pe prizonierii săi care sunt în închisoare.
35 Să-l laude cerurile şi pământul,
mările şi tot ce mişună în ele! R.

LECTURA A II-A
Darul nu este la fel cu greşeala.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 5,12-15
Fraţilor, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi, prin păcat, moartea şi astfel moartea a trecut la toţi oamenii, pentru că toţi au păcătuit… 13 De fapt, până la Lege, păcatul era în lume, dar păcatul nu este imputat cât timp nu este Legea. 14 Totuşi moartea a domnit de la Adam şi până la Moise chiar şi peste cei care nu păcătuiseră după exemplul căderii lui Adam, care este chipul celui care are să vină. 15 Însă darul nu este la fel cu greşeala: căci dacă prin greşeala unuia singur au murit cei mulţi, cu atât mai mult harul lui Dumnezeu şi darul harului unui singur om, Isus Cristos, a fost revărsat cu prisosinţă asupra celor mulţi.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 15,26b.27a
(Aleluia) „Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, el va da mărturie despre mine, spune Domnul. Şi voi veţi da mărturie”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu vă temeţi de cei care ucid trupul.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 10,26-33
În acel timp, Isus i-a trimis pe cei doisprezece, poruncindu-le: „Nu vă temeţi de oameni, căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nimic secret care nu va fi cunoscut! 27 Ceea ce eu vă spun în întuneric spuneţi la lumină şi ceea ce vă spun la ureche predicaţi de pe acoperişuri! 28 Nu vă temeţi de cei care ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul! Temeţi-vă mai degrabă de cel care poate să piardă şi trupul, şi sufletul în Gheenă! 29 Oare nu se vând două vrăbii pe un ban? Şi niciuna dintre ele nu cade pe pământ fără ştirea Tatălui vostru. 30 Vouă însă vă sunt numărate toate firele de păr de pe cap. 31 Aşadar, nu vă temeţi! Voi valoraţi mai mult decât multe vrăbii. 32Oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, voi da şi eu mărturie pentru el înaintea Tatălui meu cel din ceruri. 33 Însă oricine mă va renega înaintea oamenilor îl voi renega şi eu înaintea Tatălui meu cel din ceruri”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , | 1 Comment »

Cu toată îndrăzneala şi nestingherit…

Posted by Paxlaur pe 03/06/2017

1 ianuarie 2014 curaj accceptare si intelepciuneApostolul Paul „predica împărăţia lui Dumnezeu şi învăţa despre Domnul Isus Cristos cu toată îndrăzneala şi nestingherit” (Fap 28,31). Exemplul său a fost și este urmat de mulți. Noi înșine avem momente când predicăm Evanghelia cu „îndrăzneală și nestingheriți”, printr-o viață sfântă. Iar dacă noi nu îndrăznim, cu siguranță nu lipsesc oameni care se lasă călăuziți de Duhul Sfânt și predică „tot adevărul”, devenind sfinți (cf. In 16,7.13).

În fiecare zi, ca o bună mamă, Biserica are grijă să ne amintească oamenii care au reușit să transmită lumii Evanghelia cu îndrăzneală. E adevărat, nu fără sacrificii. Unii și-au dat viața pentru adevărul Evanghelie. Astfel astăzi avem în fața noastră exemplul martirilor africani Carol Lwuanga și însoțitorii săi (22 de martiri din Uganda, martirizați în perioada 1886-1887), cei care „au adăugat în cartea de aur a învingătorilor, adică în Martirologiu, o pagină tragică și glorioasă, cu adevărat vrednică de a fi pusă alături de acelea ale Africii antice” (papa Paul al VI-lea).

Sfințenia acestor oameni tineri a venit prin martiriu. Ei rămân pentru noi dovada clară că sfințenia e posibilă: trebuie doar să vrei și să lupți pentru aceasta, să faci din aceasta un ideal, un scop al vieții încă din copilărie. Sfântul Ioan al XXIII-lea, numit și „Papa bun”, avea un decalog în care spunea că, în drumul spre sfințenie, totul trebuie gândit „doar pentru astăzi”. Astfel știm despre el că își începea fiecare zi cu aceste cuvinte: „Doar pentru azi voi încerca să trăiesc ziua, fără să rezolv problema vieţii dintr-o dată. Doar pentru azi voi avea un maxim respect pentru aspectul meu, nu voi ridica tonul, voi fi politicos în comportament, nu voi avea pretenţia să corectez sau să fac mai bun pe nimeni înafara mea. Doar pentru azi voi fi fericit, având certitudinea că sunt creat să fiu fericit, nu numai în altă lume, ci şi în aceasta. Doar pentru azi mă voi adapta împrejurărilor, fără să pretind ca acestea să se adapteze dorinţelor mele. Doar pentru azi voi dedica zece minute din timpul meu liber unei lecturi bune. Doar pentru azi voi face o faptă bună şi nu o voi spune nimănui. Doar pentru azi voi face un lucru pe care nu-l doresc să-l fac si dacă mă voi simţi atins în sentimentele mele, voi face în aşa fel ca nimeni să nu-şi dea seama. Doar pentru azi voi face un program, poate nu-l voi respecta punct cu punct, dar îl voi face ferindu-mă de două pericole: graba şi nesiguranţa. Doar pentru azi voi crede cu tărie, în ciuda aparenţelor contrare, că Divina Providenţă se ocupă de mine ca nimeni altul. Doar pentru azi nu voi avea temeri, şi în mod particular nu-mi va fi teamă să mă bucur de tot ce e frumos şi să cred în bunătate. Pot să fac bine pentru douăsprezece ore, ceea ce m-ar înspăimânta dacă m-aş gândi că trebuie să fac pentru toată viaţa”.


„Doar pentru azi” vestește Evanghelia cu îndrăzneală și nestingherit!


3 iunie 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 7-a a Paştelui
Ss. Carol Lwanga şi îns., m. **
Fap 28,16-20.30-31; Ps 10; In 21,20-25

LECTURA I
Paul a rămas la Roma, predicând împărăţia lui Dumnezeu.
Citire din Faptele Apostolilor 28,16-20.30-31
În zilele acelea, când am intrat în Roma, i s-a permis lui Paul să locuiască singur, cu un soldat care-l păzea. 17 După trei zile, Paul i-a chemat pe mai marii iudeilor. Când ei s-au adunat, Paul le-a zis: „Fraţilor, deşi nu am făcut nimic împotriva poporului sau împotriva obiceiurilor părinţilor, la Ierusalim am fost predat în lanţuri romanilor. 18 Interogându-mă, aceştia voiau să mă elibereze pentru că nu aveam nicio vină care să merite moartea. 19 Dar pentru că iudeii se împotriveau, am fost nevoit să fac apel la Cezar, nu ca şi cum aş fi avut ceva ca să-mi acuz neamul. 20 Aşadar, din această cauză v-am chemat ca să vă văd şi să vorbesc cu voi, căci din cauza speranţei lui Israel port eu aceste lanţuri”. 30 El a rămas doi ani întregi în aceeaşi locuinţă închiriată şi-i primea pe toţi cei care veneau la el. 31 El predica împărăţia lui Dumnezeu şi învăţa despre Domnul Isus Cristos cu toată îndrăzneala şi nestingherit.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 10(11),4.5 şi 7 (R.: cf. 7b)
R.: Cei drepţi vor vedea, Doamne, strălucirea feţei tale.
sau:
Aleluia.

4 Domnul locuieşte în templul său cel sfânt,
Domnul îşi are tronul în ceruri.
Ochii lui privesc,
pleoapele lui îi cercetează pe fiii oamenilor. R.

5 Domnul îi cercetează pe cel drept şi pe cel nelegiuit.
El îl urăşte pe acela care iubeşte violenţa.
7 Căci Domnul este drept şi iubeşte dreptatea;
cei drepţi vor vedea faţa Domnului. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. In 16,7.13
(Aleluia) „Îl voi trimite la voi pe Duhul adevărului, spune Domnul. El vă va călăuzi în tot adevărul”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Acesta este discipolul care le-a scris, iar mărturia lui este adevărată.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 21,20-25
În acel timp, întorcându-se, Petru l-a văzut venind din urmă pe discipolul pe care-l iubea Isus, care în timpul cinei se aplecase pe pieptul lui şi îi spusese: „Doamne, cine este cel care te trădează?” 21 Aşadar, văzându-l pe acesta, Petru i-a spus: „Doamne, dar acesta?” 22 Isus i-a zis: „Dacă vreau ca acesta să rămână până când voi veni, ce te priveşte? Tu urmează-mă!” 23 Astfel a ieşit vorba printre fraţi că discipolul acela nu va muri. Dar Isus nu-i spusese că nu va muri, ci „Dacă vreau ca acesta să rămână până când voi veni, ce te priveşte?” 24 Acesta este discipolul care dă mărturie despre acestea şi le-a scris, iar noi ştim că mărturia lui este adevărată. 25 Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus. Dacă acestea s-ar scrie unul câte unul, cred că nici lumea întreagă nu ar cuprinde cărţile scrise.

Cuvântul Domnului

Posted in Fericitul Ioan al XXIII-lea, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: