Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘educatie’

Măreția unei clipe și fericirea

Posted by Paxlaur pe 26/06/2017

fericireaÎntr-o singură clipă poți spune da sau nu, poți opta pentru bine sau pentru rău, poți alege adevărul sau minciuna. Totul într-o singură clipă. Iar acea clipă te poate purta spre o viață fericită sau spre una plină de regrete. Într-o astfel de clipă există o forță inestimabilă!

Câtă fericire este pe chipul omului care nu trebuie să spună niciodată: „Ah, dacă aș putea să dau timpul înapoi și să (re)acționez diferit, să aleg altfel”. Doar cei care au ales mereu binele și adevărul sunt fericiți și au chipul strălucitor.

Pentru a ne construi fericirea trebuie să ne „educăm la adevăr”. Trebuie să fim învățați să iubim adevărul și să-l alegem în fiecare clipă. Alegerile se fac în fracțiuni de secundă, în acea clipă în care te decizi, iar dacă nu ești „educat la adevăr”, în acea clipă existențială – de multe ori foarte tensionată! – alegi greșit, alegi răul. Educația la adevăr este cea care ne salvează de distrugerea vieții prin nefericire!

Alegerea adevărului și a binelui depinde de o fracțiune de secundă. Chiar și cele mai nobile acțiuni, care s-au desăvârșit în zeci de ani, au avut nevoie de o clipă măreață, de minutul în care s-au născut și concretizat în mintea unei ființe, în locul cel mai tainic al inimii. Câtă măreție purtăm în inima invizibilă ochilor, în gândurile clipelor ascunse privilor.

Dumnezeu, sufletul, dar și cele mai profunde trăiri sunt invizibile. În interiorul nostru se dau bătăliile esențiale. Gândurile noastre ne pun la munci mai grele decât faptele, pentru că în fața gândurilor suntem singuri, atât de singuri cum nu suntem în nicio altă situație. Acolo, în adâncul inimii ne scufundăm gândurile și, într-o clipă de singurătate desăvârșită, vrem să alegem binele, adevărul, frumosul.

Gândul este temelia celor mai frumoase sau odioase fapte. De acolo începe totul. De aceea, trebuie să ne purificăm gândurile și să gândim mereu binele, adevărul, frumosul. Să ne educăm mintea la adevăr, să ne educăm gândurile la adevăr. Să facem aceasta în fiecare zi, astfel încât, atunci când va veni clipa decisivă să nu fim surprinși, ci să ne fie ușor, natural să alegem adevărul, să alegem fericirea.

Să ne educăm zilnic la adevăr și astfel în clipa decisivă vom alege cu ușurință calea spre o viață fericită: adevărul!

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | 1 Comment »

O, om!…

Posted by Paxlaur pe 10/03/2017

Bucuria de a fi copilO, om!… Ce mari răspunderi ai
De tot ce faci pe lume
– De tot ce spui în scris sau grai,
De pilda ce la alţii-o dai
Căci ea mereu spre Iad sau Rai
Pe mulţi o să-i îndrume.

Ce grijă trebuie să pui
În viaţa ta, în toată
Căci gândul care-l scrii sau spui
S-a dus… şi-n veci nu-l mai aduci
Dar vei culege roada lui
Ori viu, ori mort, odată.

Ai spus o vorbă – vorba ta,
Mergând din gură-n gură,
va veseli sau va-ntrista,
Va curăţi sau va-ntina,
Rodind sămânţa pusă-n ea
De dragoste sau ură.

Scrii un cuvânt – cuvântul scris
E-un leac sau e-o otravă!
Tu vei muri, dar tot ce-ai zis
Rămâne-n urmă-un drum deschis
Înspre Infern sau Paradis
Spre-ocară sau spre slavă.

Spui o cântare – versul tău
Rămâne după tine
Îndemn spre bine sau spre rău,
Spre curăţie sau desfrâu
Lăsând în inimi rodul său
De har sau de ruşine.

Arăţi o cale – calea ta
În urma ta nu piere
E calea bună sau e rea
Va prăbuşi sau va-nălţa
Vor merge suflete pe ea
Spre Rai sau spre durere.

Trăieşti o viaţă – viaţa ta
E una, numai una
Oricum ar fi, tu nu uita
Cum ţi-o trăieşti vei câştiga
Ori fericirea-n veci prin ea
Ori chin pe totdeauna.

O, om!… Ce mari răspunderi ai!
Tu vei pleca din lume
Dar ce scrii azi, ce spui în grai
Ce laşi prin pilda care-o dai,
Pe mulţi, pe mulţi mereu spre Rai
Sau Iad o să-i îndrume.

O, nu uita!… Fii credincios
Cu grijă şi cu teamă!
– Să laşi în urmă luminos
Un grai, un gând, un drum frumos!
Căci pentru toate ne-ndoios
Odată vei da seamă!

Traian Dorz

Posted in Lecturi | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

Noi cât investim în educație? Prea mulți ne vor needucați…

Posted by Paxlaur pe 31/01/2017

Sistemul nostru educational„Nu te teme, crede numai”, i-a spus Isus celui care aștepta ajutorul său, celui care dorea o minune pentru fiica sa. Cristos nu apare în viața oamenilor ca un magician singuratic, ci vrea ca omul să participe la opera sa. Domnul ne vrea prezenți și ne invită la dialog: pune întrebări și așteaptă răspunsuri, așteaptă colaborarea noastră. Privirea sa caută credința noastră, vrea să găsească în inima noastră o credință matură, educată. Da, Cristos ne vrea creștini educați și implicați în construirea unei lumi mai bune, începând cu cei care în jurul nostru sunt mici și săraci.

Don Bosco a înțeles cât de importantă este educația pentru viitorul societății și al Bisericii. El și-a investit întreaga viața în educația tinerilor și astfel a salvat generații întregi. Noi cât investim în educație? Mulți dintre noi încă improvizăm atunci când vine vorba de creștere și educație. Și pentru că nu suntem buni nici măcar la improvizații, ne consumăm timpul și energiile căutând vinovați pentru răul din societate, pentru criza din familii etc. Ne punem de acord și cântăm la unison că vinovați sunt alții, sunt oamenii care ne conduc politic, economic, spiritual, cultural.

Dacă faci liniște auzi zeci de voci descurajante: „De ce-l mai deranjezi pe învățător? Nu mai ai ce face! E prea târziu”. Mulți ne vor needucați, speriați, ușor de manipulat și spun că e prea târziu, că e imposibil să mai scoți ceva bun din noile generații. Nu-i interesează de cei care chiar vor să crească și să-și trăiască viața cu demnitate, de cei care muncesc enorm pentru a fi educați și pentru a educa.

Noi ce facem? Să privim la opera inițiată de Don Bosco. Să învățăm din simplitatea înțelepciunii sale să oferim celor din jur un viitor și să spunem împreună cu Cristos: „Nu te teme, crede numai”. Crede! Roagă-te și muncește, educă și lasă-te educat!

Trebuie să ne educăm viitorul! Educația merită mai multe investiții, mai multe sacrificii. Educația viitorului merită totul și trebuie să înceapă din familie: „iubirea părinţilor, din izvor devine sufletul şi chiar norma care inspiră şi conduce acţiunea educativă concretă, îmbogăţind-o cu acele valori de tandreţe, perseverenţă, bunătate, slujire, dezinteres şi spirit de sacrificiu, care toate sunt cel mai preţios rod al iubirii”, spune sfântul Ioan Paul al II-lea.

Să sprijinim efortul părinților, educatorilor, profesorilor. Să cerem mijlocirea sfântului Ioan Bosco pentru a maturiza credința noastră și pentru a-i ajuta pe cei din jur să prețuiască educația, valorile. Să ne construim un viitor mai bun investind în educație.


„Să nu fie agitație în sufletul vostru,
să nu fie dispreț în ochii voștri,
să nu fie insulte în cuvintele voastre,
ci să aveți milă pentru prezent și speranță pentru viitor,
ca să fiți cu adevărat părinți
care lucrează pentru corectarea și educarea copiilor lor”
(Don Bosco).


31 ianuarie 2017 

Marţi din săptămâna a 4-a de peste an
Ss. Ioan Bosco, pr. **; Marcela, văduvă
Evr 12,1-4; Ps 21; Mc 5,21-43

LECTURA I
Să alergăm cu perseverenţă în lupta care ne stă înainte.
Citire din Scrisoarea către Evrei 12,1-4
Fraţilor, prin urmare, şi noi, care avem un astfel de nor de martori care ne împresoară, să dăm la o parte orice povară şi păcatul care ne împresoară, să alergăm cu perseverenţă în lupta care ne stă înainte, 2 cu ochii aţintiţi la Isus, începutul şi desăvârşirea credinţei, care, în vederea bucuriei ce îi era propusă, a îndurat crucea şi, neţinând seama de ruşinea ei, s-a aşezat la dreapta tronului lui Dumnezeu! 3 Gândiţi-vă deci la cel care a îndurat o împotrivire atât de mare din partea păcătoşilor, ca nu cumva să vă lăsaţi descurajaţi şi obosiţi în sufletele voastre! 4 Luptând contra păcatului, voi nu v-aţi împotrivit încă până la sânge.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 21(22),26-27ab.28 şi 30abc.30d-32 (R.: 27b)
R.: Îl vor lăuda pe Domnul cei care îl caută.

26 La tine este lauda mea în adunarea cea mare;
îmi voi împlini făgăduinţele în faţa celor ce se tem de el.
27ab Cei săraci vor mânca şi se vor sătura;
vor lăuda pe Domnul cei care îl caută. R.

28 Îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul
toate marginile pământului,
se vor prosterna înaintea lui toate familiile popoarelor.
30abc Vor mânca şi se vor prosterna înaintea lui
toţi cei care dorm în pământ,
în faţa lui se vor îngenunchea toţi cei care coboară în ţărână. R.

30d Dar sufletul meu va trăi pentru el
31 şi descendenţa mea îl va sluji.
Se va povesti despre Domnul generaţiei viitoare
32 şi vor face cunoscute dreptatea lui poporului care se va naşte:
„Domnul a făcut acestea!” R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 8,17bc
(Aleluia) El a luat asupra lui slăbiciunile noastre şi a purtat bolile noastre. (Aleluia)

EVANGHELIA
Fetiţă, îţi spun scoală-te!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 5,21-43
În acel timp, după ce Isus a trecut din nou cu barca pe ţărmul celălalt, o mare mulţime s-a adunat la el, iar el stătea lângă mare. 22 Atunci a venit unul dintre conducătorii sinagogii, cu numele de Iair, şi, văzându-l, a căzut la picioarele lui 23 şi l-a rugat stăruitor, spunând: „Fetiţa mea e pe moarte. Vino şi pune-ţi mâinile peste ea, ca să fie vindecată şi să trăiască!” 24 Şi a plecat cu el. O mare mulţime îl urma şi îl îmbulzea. 25 Iar o femeie, care avea hemoragie de doisprezece ani 26 şi care suferise multe de la mulţi medici şi îşi cheltuise toată averea, dar nu-i folosise la nimic, dimpotrivă, ajunsese mult mai rău, 27 auzind despre Isus şi venind din spate prin mulţime, i-a atins haina; 28 căci îşi zicea: „De voi atinge chiar şi numai hainele lui, voi fi salvată”. 29 Îndată, hemoragia ei s-a oprit şi a ştiut în trupul ei că a fost vindecată de boală. 30 Isus şi-a dat seama îndată că o putere ieşise din el şi, întorcându-se către mulţime, a spus: „Cine mi-a atins hainele?” 31 Dar discipolii i-au zis: „Vezi că mulţimea te îmbulzeşte şi tu spui «Cine m-a atins»?” 32 Dar el privea de jur împrejur s-o vadă pe cea care făcuse aceasta. 33 Femeia, cuprinsă de frică şi tremurând, ştiind ce i se întâmplase, a venit şi s-a aruncat în faţa lui şi a spus tot adevărul. 34Atunci el i-a spus: „Fiică, credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace şi fii vindecată de suferinţa ta!” 35Pe când mai vorbea încă, au venit de la conducătorul sinagogii, spunând: „Fiica ta a murit, de ce îl mai deranjezi pe învăţătorul?” 36 Dar Isus, neţinând seama de cuvântul spus, i-a zis conducătorului sinagogii: „Nu te teme, crede numai!” 37 Şi nu a permis nimănui să-l urmeze în afară de Petru, Iacob şi Ioan, fratele lui Iacob. 38 Când au venit la casa conducătorului sinagogii, a văzut frământare şi pe cei care plângeau şi boceau mult. 39 Intrând, le-a spus: „De ce vă agitaţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme”. 40 Dar ei îl luau în râs. Însă el, dându-i afară pe toţi, a luat cu sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei care erau cu el şi a intrat acolo unde era copila. 41Atunci, prinzând copila de mână, i-a spus: „Talitha qum!”, ceea ce tradus înseamnă: „Fetiţă, îţi spun scoală-te!” 42 Fetiţa s-a ridicat îndată şi a început să umble. Ea avea doisprezece ani. Iar ei erau uimiţi peste măsură. 43 El le-a poruncit cu insistenţă ca nimeni să nu afle aceasta şi le-a spus să i se dea să mănânce.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , | 1 Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: