Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Posts Tagged ‘familie’

Ce faci aici?

Posted by Paxlaur pe 18/01/2018

Ilie ce faci tacerea„Ce faci aici?”, răsună și pentru noi
atunci când ne lăsăm învăluiți de acel „sunet de liniște adâncă”.

Provocatoarea întrebare ne răscolește mintea și inima,
îndeletnicirile și prieteniile,
familia și casa.

Fericiți suntem dacă oricând putem răspunde împreună cu Ilie:
„Sunt plin de zel pentru Domnul Dumnezeul Sabaot”!
(cf. 1Rg 19,12-14)


Există o poveste despre Rabbi Sussja. Aceasta înainte de a muri a spus: „În viața viitoare nimeni nu mă va întreba: de ce nu ai fost Abraham? Sau: de ce nu ai fost Moise? Însă mă vor întreba și-mi vor cere cont, spunându-mi: de ce nu ai fost Sussja?”

Da, despre aceasta ni se va cere cont: de ce nu devenim ceea ce suntem?
De ce facem ceea ce nu corespunde cu statutul nostru?
Tu ce faci aici? Cine ești?

Anunțuri

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , | Leave a Comment »

Pace și unire sau ură și dezbinare?

Posted by Paxlaur pe 26/10/2017

paxlaur eu beati pacifici paceExistă fragmente în Biblie care sunt foarte greu de înţeles. Cred că tocmai pentru fragmentul de astăzi, Isus, la un moment dat, a spus: „Fericit este acela care nu se va scandaliza din cauza mea”, fericit cel care chiar și atunci când cuvântul Domnului este greu, rămâne fidel învățăturii, rămâne statornic în iubire și speranță (cf. Lc 7,23). Greu este pentru noi să înțelegem cuvântul rostit de „Principele păcii”: „Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare” (Lc 12,51).

Sfântul Ioan Paul al II-lea ne-a învățat că „pacea este rodul dreptăţii, al unei dreptăţi care participă la dreptatea divină, adică a unei dreptăţii care este şi iertătoare, milostivă, reabilitatoare, capabilă să uite nedreptăţile suportate”. Exact ceea ce face Dumnezeu cu noi: ne iartă pentru a putea trăi în pace cu el. Nu avem cum să privim la Cristos în toatalitatea sa, în puterea sacrificiului său, şi să-l vedem creator de dezbinare. El este „Principele păcii”, cel care ne dă pacea adevărată (cf. In 14,27).

Trebuie spus că fragmentul de astăzi vine în cadrul anunţării împărăţiei lui Dumnezeu şi a chemării la veghere: Vegheaţi! Fiţi pregătiţi pentru că Fiul omului va veni la ora la care nu vă aşteptaţi. Or este destul de vizibil că puţini sunt cei care reuşesc să se pună de acord în privinţa acestei vegheri. E suficient să ne gândim la o familie, la o casă în care locuiesc cinci oameni: nu reuşesc toţi să trăiască în acelaşi ritm şi cu aceeaşi intensitate aşteptarea venirii Domnului.

Dar până la venirea lui Cristos este o altă problemă care aduce tot dezbinarea şi cu care ne confruntăm deseori: credinţa. Unii cred, alţii nu cred. Iar cei care nu cred în Cristos se ridică şi-i atacă pe cei care cred. Uneori şi invers! Şi aceasta este dezbinare. De fapt, avem împlinirea profeţiei făcută de dreptul Simeon. Acesta i-a spus Mariei despre Isus: „Iată, acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora în Israel şi ca un semn care va stârni împotrivire” (Lc 2,34). Oamenii sunt împărţiţi în privinţa lui Cristos: unii se scandalizează de el şi-l resping prin necredinţă, alţii îl acceptă prin credinţă şi astfel ajung la mântuire.

Pentru a constata dezbinarea despre care vorbește Mântuitorul, această ne-unire între oameni, nu trebuie să privim departe, spre alte locuri sau alte ţări. E suficient să ne uităm în jurul nostru, în casele şi familiile noastre, ba chiar în inima noastră. Întrebarea esenţială care trebuie să se nască în inima noastră este: ce fac eu pentru a aduce pacea între cel care crede şi cel care nu crede? Cum îl privesc pe cel care nu crede la fel ca mine? Eu sunt factor de pace, de unire sau de dezbinare?


Trebuie să devenim mesageri ai păcii şi ai Evangheliei.
Dacă semănăm vânt vom culege furtună, dezbinare;
dacă semănăm armonie, vom culege pace.
Noi dăm tonul în viaţa noastră şi în jurul nostru.


26 octombrie 2017 

Joi din săptămâna a 29-a de peste an
Ss. Dumitru, m.; Lucian şi Marcian, m.
Rom 6,19-23; Ps 1; Lc 12,49-53

LECTURA I
După ce aţi fost eliberaţi de păcat, aţi devenit sclavi ai lui Dumnezeu.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 6,19-23
Fraţilor, vorbesc ca om, din cauza slăbiciunii firii voastre: după cum odinioară vă puneaţi membrele ca sclavi ai impurităţii şi nelegiuirii spre nelegiuire, tot aşa, acum oferiţi-vă membrele ca sclavi ai dreptăţii spre sfinţenie. 20 Căci atunci când eraţi sclavii păcatului, eraţi liberi în ceea ce priveşte dreptatea. 21 Dar ce rod aveaţi atunci? Acum vă ruşinaţi de acele lucruri, de vreme ce sfârşitul lor este moartea. 22 Acum însă, după ce aţi fost eliberaţi de păcat şi aţi devenit sclavi ai lui Dumnezeu, aveţi rodul vostru spre sfinţire, iar scopul este viaţa veşnică. 23 Într-adevăr, răsplata păcatului este moartea, în timp ce harul lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Cristos Isus, Domnul nostru.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 1,1-2.3.4 şi 6 (R.: Ps 39(40),5a)
R.: Fericit este bărbatul care şi-a pus încrederea în Domnul.

1 Fericit omul care nu umblă după sfatul celor nelegiuiţi,
nu zăboveşte pe calea păcătoşilor
şi nu se aşază în adunarea celor care batjocoresc,
2 dar îşi găseşte plăcerea în legea Domnului
şi la legea lui cugetă ziua şi noaptea. R.

3 El este ca pomul sădit pe malul apei,
care dă rod la timpul potrivit;
frunzele lui nu se veştejesc
şi tot ceea ce face are succes. R.

4 Nu tot aşa este cu cei nelegiuiţi, nu tot aşa;
ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul.
6 Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi,
iar calea celor nelegiuiţi duce la pieire. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Fil 3,8b-9a
(Aleluia) De dragul lui am pierdut toate şi le consider gunoi, ca să-l câştig pe Cristos şi să mă aflu în el. (Aleluia)

EVANGHELIA
N-am venit să aduc pace, ci dezbinare.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,49-53
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Foc am venit să arunc pe pământ şi ce altceva vreau decât să se aprindă! 50 Am să fiu botezat cu un botez şi cât sunt de preocupat până se va împlini! 51 Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare. 52 Căci, de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinaţi: trei împotriva a doi şi doi împotriva a trei. 53 Vor fi dezbinaţi tatăl împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii sale şi nora împotriva soacrei”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Invitație la o întâlnire VITALĂ cu Matt Britton (26.10.2017)

Posted by Paxlaur pe 25/10/2017

conf-avortPe 26 octombrie, pentru prima oară în România, Matt Britton (SUA), procuror general, președinte al consiliului 40 Days for Life – cea mai mare mișcare pro-viață la nivel mondial – vorbește despre libertatea de a alege avortul și implicațiile ei, începând cu ora 20.00, în Sala Mezanin, la Hotel UNIREA din Iași. Conferința va avea un timp semnificativ rezervat întrebărilor și discuțiilor libere.

Este cunoscut faptul că, astăzi, avortul este un subiect care polarizează societatea noastră. „Nu mai avem o gândire sofisticată, ci adeseori gândim în slogane, în tweet-uri, statusuri și meme-uri, căzând pradă îndoctrinării. Noi credem că în problemele importante din societatea noastră este necesar să fim bine informați, documentați, pentru a putea argumenta rațional pozițiile pe care ni le asumăm”, a declarat Iulia Călinescu, coordonator național al campaniilor 40 de Zile pentru Viață, care va fi prezenă la evenimentul din Iași împreună cu soțul ei, Dan.

România este a doua țară la nivel mondial, după Rusia, care a avortat, în ultimii 60 de ani, un număr de copii mai mare decât populația actuală a țării. Conform datelor statistice, un număr de peste 22 de milioane de avorturi au fost efectuate din 1958 până în 2016, date preluate doar din statisticile spitalelor de stat, număr comparativ mai mare decât populația țării, însumând 19,7 milioane de români.

„Nu există subiect mai important pentru dezbaterea și discuțiile publice decât dreptul la viață. Uciderea celor nenăscuți afectează nu doar bebelușul a cărei viață este pierdută, ci și mama, tatăl, familia și chiar fiecare membru din fiecare societate. Misiunea campaniei 40 de Zile pentru Viață și, de fapt, a tuturor acelora care apără viața, este una a iubirii. Într-o societate cu adevărat umană trebuie să începem prin a-i proteja pe aceia care nu se pot proteja singuri”, a declarat Matt, cu privire la vizita sa în România.

Câteva informații despre conferențiar:
Matt Britton a obținut diploma în Drept și studii de Criminalistică la Universitatea George Washington. Mai bine de 20 de ani, Matt a practicat dreptul ca expert în litigii, procuror, consilier la companii private și operațiuni globale non-profit, servind și timp de patru mandate ca procuror general. Matt a predat și a vorbit despre o varitate mare de subiecte pro-viață și legale, atât pe teritoriul Statelor Unite, cât și în lume. Este căsătorit de 25 de ani, și împreună cu soția lui, Libby, au 8 copii.

Puteți accesa pagina de Facebook a evenimentului: „Avortul, o soluție?”:

https://www.facebook.com/events/135556887195726/?ti=icl

CONTACT

Raluca Cocuț
Email: raluca.cocut@hotmail.com
Tel: 0769 742 227

Posted in E bine de ştiut | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

„Vreau să cumpăr o oră cu tine”…

Posted by Paxlaur pe 12/10/2017

iubirea-de-baniUn om a venit de la muncă târziu, obosit şi nervos, găsindu-şi băiatul de cinci ani aşteptând la uşă.

– Tati, pot să te întreb ceva?

– Da sigur, despre ce e vorba? a răspuns omul.

– Tati, câţi bani câştigi pe oră?

– Asta nu e treaba ta. De ce mă întrebi astfel de lucruri, spuse omul nervos.

– Doar vreau să ştiu…Te rog, tati, spune-mi, cât câştigi pe oră?

– Dacă trebuie neapărat să ştii, câştig 100 de lei pe oră.

– Ah, a răspuns micuţul, cu capul plecat. Ce trist! 100 de lei? Așa mult? Ai putea sa imi imprumuti 50 de lei? Te rog, tati! Te rog!

Tatăl s-a înfuriat și a început să țipe la copilul său:

– Dacă singurul motiv pentru care m-ai intrebat cât câștig este ca să îmi ceri nişte bani să îţi cumperi o jucărie prostească, atunci du-te direct în camera ta la culcare. Gândeşte-te de ce eşti aşa egoist! Nu lucrez din greu în fiecare zi doar pentru a-ți face mofturile copilărești!

Micuţul a mers în linişte, aproape plângând, în camera şi a închis uşa .

Omul s-a enervat cumplit pentru întrebarea și cererea băiatului. Cum a putut să pună aşa întrebări doar pentru a cere nişte bani, după o zi de muncă atât de grea?!

Și a început să mănânce! După o oră, omul s-a calmat şi a început să gândească: „Totuși, poate am greșit că am țipat la el. Poate era ceva de care chiar avea nevoie. Și apoi mi-a cerut doar 50 de lei. Și cred că e prima dată când îmi cere…”. Cuprins de remușcări, omul a mers la uşa băiatului:

– Dormi? a întrebat…

– Nu, tati, sunt treaz, a răspuns baiatul.

– M-am gândit că poate am fost prea dur mai devreme, spuse tatăl. A fost o zi lungă şi m-am descărcat pe tine. Uite aici ai 50 de lei! Iartă-mă!

Micuţul a sărit, zâmbind. Și-a îmbrățișat tatăl, strigând din toată inima: „Mulţumesc, mulțumesc tati!”. Apoi a scos dintr-un sertar o mulțime de monede pe care a început să le numere.

Când a văzut că băiețelul avea deja alți bani, tatăl s-a enervat din nou.

– De ce vrei mai mulţi bani dacă deja ai? i-a spus tatăl. Chiar nu-ți dai seama că muncesc din greu pentru banii ăștia? De ce mi-ai cerut dacă deja aveai?

– Pentru că nu am avut destui, dar acum am, a replicat băiatul. Tati, acum am 100 de lei. Pot să cumpăr o oră cu tine? Te rooog! Vreau să cumpăr o oră cu tine și să vii mai repede acasă mâine. Vreau sa mănânc cu tine la cină.

Tatăl a izbucnit în lacrimi. Şi-a luat băiatul în braţe şi l-a implorat să îl ierte.

De multe ori între noi și Dumnezeu este tocmai invers: el este Tatăl care vrea să „cumpere” timpul nostru, care ne cere să stăm mai mult cu el. Când noi cerem, Dumnezeu ne dăruiește, însă când cere Dumnezeu, noi cum răspundem? Dar când ne cer prietenii? Cât și cum dăruim din ceea ce suntem?


„Vă veţi întoarce
şi veţi vedea deosebirea dintre cel drept şi cel răzvrătit,
dintre cel care-l slujeşte pe Dumnezeu şi cel care nu-l slujeşte”,
dintre cel care dăruiește și cel care nu dăruiește (cf. Mal 3,18).


12 octombrie 2017 

Joi din săptămâna a 27-a de peste an
Ss. Serafim, călug.; Felix al IV-lea, pp.
Mal 3,13-20a; Ps 1; Lc 11,5-13

LECTURA I
Iată, vine ziua Domnului, care va arde ca un cuptor!
Citire din cartea profetului Malahia 3,13-20a
V-aţi întărit cuvintele împotriva mea, spune Domnul, iar voi ziceţi: „Ce am vorbit împotriva ta?” Voi ziceţi: „Degeaba îl slujim pe Dumnezeu! Ce câştig că păzim ceea ce este de păzit al său şi că umblăm jelind înaintea Domnului Sabaot? 15 Acum, noi îi socotim fericiţi pe cei mândri; ba chiar se consolidează cei care săvârşesc răzvrătire; mai mult, îl încearcă pe Dumnezeu şi totuşi scapă”. 16Atunci, cei care se tem de Domnul vor vorbi unul cu altul. Domnul a fost atent, a auzit şi a fost scrisă o carte de memorial înaintea lui pentru cei care se tem de Domnul şi se gândesc la numele lui. 17 Ei vor fi ai mei, spune Domnul Sabaot, în ziua în care îi voi face proprietatea mea. Voi avea milă de ei aşa cum un om are milă de fiul său care îl slujeşte. 18 Vă veţi întoarce şi veţi vedea deosebirea dintre cel drept şi cel răzvrătit, dintre cel care-l slujeşte pe Dumnezeu şi cel care nu-l slujeşte. 19 Căci, iată, vine ziua care va arde ca un cuptor şi toţi cei mândri şi cei care săvârşesc nelegiuire vor fi ca pleava. Îi va arde ziua care vine, zice Domnul Sabaot, încât nu va rămâne din ei nici rădăcină, nici ramură. 20a Dar pentru voi, cei care vă temeţi de numele meu, va străluci soarele dreptăţii, iar vindecarea va veni pe aripile sale.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 1,1-2.3.4 şi 6 (R.: Ps 39(40),5a)
R.: Fericit este bărbatul care şi-a pus încrederea în Domnul.

1 Fericit omul care nu umblă după sfatul celor nelegiuiţi,
nu zăboveşte pe calea păcătoşilor
şi nu se aşază în adunarea celor care batjocoresc,
2 dar îşi găseşte plăcerea în legea Domnului
şi la legea lui cugetă ziua şi noaptea. R.

3 El este ca pomul sădit pe malul apei,
care dă rod la timpul potrivit;
frunzele lui nu se veştejesc
şi tot ceea ce face are succes. R.

4 Nu tot aşa este cu cei nelegiuiţi, nu tot aşa;
ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul.
6 Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi,
iar calea celor nelegiuiţi duce la pieire. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Fap 16,14b
(Aleluia) Deschide, Doamne, inimile noastre, ca să pătrundă în ele cuvântul Fiului tău! (Aleluia)

EVANGHELIA
Cereţi şi vi se va da!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 11,5-13
În acel timp, Isus a spus discipolilor săi: „Dacă unul dintre voi are un prieten şi merge la el la miezul nopţii şi-i spune: «Prietene, împrumută-mi trei pâini, 6 pentru că un prieten al meu a sosit la mine dintr-o călătorie şi nu am ce să-i pun înainte!», 7 dacă celălalt dinăuntru, răspunzând, îi zice: «Nu mă deranja; uşa este deja închisă şi copiii sunt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau», 8vă spun, chiar dacă nu se va scula să-i dea pentru că îi este prieten, pentru insistenţa lui se va scula şi-i va da ceea ce-i trebuie. 9 De aceea, şi eu vă spun: Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide! 10 Căci oricine cere primeşte; cine caută găseşte; iar celui care bate i se va deschide. 11 Care tată dintre voi, dacă fiul îi cere un peşte, îi va da, în loc de peşte, un şarpe 12 sau, dacă îi cere un ou, îi va da un scorpion? 13 Aşadar, dacă voi, cei care sunteţi aici, răi cum sunteţi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru din ceruri îl va da pe Duhul Sfânt celor care i-l cer?”

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

Baza „iubirilor nemuritoare” și a „prieteniilor de aur”

Posted by Paxlaur pe 25/08/2017

prietenia steinhardtExistă inimi pe care viața le unește pentru totdeauna. Așa se nasc și trăiesc, ba chiar supraviețuiesc oricărei încercări, iubirile, prieteniile, familiile, comunitățile etc. La baza „iubirilor nemuritoare” și a „prieteniilor de aur” stau sentimente puternice, așa cum sunt cele exprimate de Rut: „Nu insista să te părăsesc şi să plec de la tine! Încotro vei merge tu, voi merge şi eu, unde te vei odihni tu, mă voi odihni şi eu; poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu; unde vei muri tu, voi muri și eu și voi fi îngropată acolo. Așa să-mi facă Domnul, ba și mai rău: numai moartea mă va despărți de tine!” (Rut 1,16).

Din casa noastră sau din familia noastră sau din comunitatea noastră, cui simțim că am putea să-i spunem aceste cuvinte? Față de cine nutrim asemenea sentimente de prietenie sau de recunoștință sau de iubire? Există în viața noastră o persoană pentru care existența noastră să-i fie atât de prețioasă încât să ne spună aceste cuvinte? În drumul nostru spre Dumnezeu și spre veșnicie, toți avem nevoie de inimi care să ne însoțească. Însuși Cristos ne amintește astăzi că nu putem despărți iubirea față de Dumnezeu de iubirea față de oameni. Nu putem spune: „Eu îl iubesc pe Dumnezeu și aceasta mi-e de ajuns”! Să ne amintim învățătura apostolului Ioan: „Dacă cineva spune: „Îl iubesc pe Dumnezeu” și-l urăște pe fratele său, este un mincinos; pentru că cine nu-l iubește pe fratele său pe care îl vede nu poate să-l iubească pe Dumnezeu pe care nu-l vede. Avem această poruncă de la el: cine-l iubește pe Dumnezeu să-l iubească și pe fratele său” (1In 4,20-21; cf. Mt 5,23-24 ).

Se observă cu ușurință răceala dintre oameni, lipsa de încredere și iubire care se instalează în jurul omului: nu mai avem încredere unii în alții. Nu mai există încredere în cei care ne conduc politic, economic, spiritual. Ba mai mult, demonul dezbinării și al neîncrederii s-a instalat chiar și în familiile noastre. Chiar și cele mai puternice relații de iubire și prietenie sunt zdruncinate de fuga după gloria acestei lumi, de pofta de avere etc. În toată această rătăcire, noi, creștinii, suntem chemați să rămânem (sau să devenim, dacă nu suntem!) locuri de încredere, oameni de încredere, suflete de caracter.

În mod deosebit familia, comunitatea, trebuie să fie loc de încredere. Viața de familie devine strălucitoare atunci când există încredere între soți, între părinți și copii, între frați. Cât de frumoase și trainice sunt familiile – și orice fel de comunitate! – care cultivă această valoare a încrederii. Cât de puternice sunt legăturile dintre membri unei familii în care încrederea a fost mereu o virtute cultivată și respectată. În timpurile în care societatea dezbină, familia trebuie să adune, să unească.


Izvorul fericirii este Dumnezeu,
iubirea lui și încrederea pe care oamenii o au în noi.


25 august 2017 

Vineri din săptămâna a 20-a de peste an
Ss. Ludovic, rege *; Iosif de Calasanz, pr. *
Rut 1,1.3-6.14b-16.22; Ps 145; Mt 22,34-40

LECTURA I
Noemi împreună cu Rut moabita s-au întors la Betleem.
Citire din cartea lui Rut 1,1.3-6.14b-16.22
În zilele acelea, când conduceau judecătorii, a fost o foamete în ţară. Un om din Betleemul lui Iuda a plecat să locuiască în câmpiile Moabului împreună cu soţia şi cei doi fii ai săi. 3 Elimelec, soţul lui Noemi, a murit şi ea a rămas cu cei doi fii ai ei. 4 Ei şi-au luat soţii dintre fetele din Moab. Una se numea Orpa şi cealaltă Rut; şi au locuit acolo cam zece ani. 5 Au murit şi cei doi, Mahlon şi Chilion, şi Noemi a rămas fără cei doi fii ai ei şi fără soţ. 6 S-au ridicat ea şi nurorile sale şi s-au întors din câmpiile Moabului, pentru că au auzit în câmpiile Moabului că Domnul şi-a vizitat poporul şi i-a dat pâine. 14b Orpa a sărutat-o pe soacra ei, iar Rut a rămas cu ea. 15 Noemi a zis către Rut: „Iată, cumnata ta s-a întors la poporul ei şi la dumnezeii ei; întoarce-te şi tu după cumnata ta!” 16Rut a răspuns: „Nu insista să te părăsesc şi să mă întorc de la tine! Încotro vei merge tu, voi merge şi eu, unde

te vei odihni tu, mă voi odihni şi eu; poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu. 22 Noemi şi Rut din Moab, nora sa, s-au întors împreună din câmpiile Moabului. Ele au venit la Betleem când se începea seceratul orzului.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 145(146),5-6.7.8-9a.9bc-10 (R.: 2a)
R.: Îl voi lăuda pe Domnul în toată viaţa mea.
sau:
Aleluia.

5 Fericit este acela care îl are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacob;
care-şi pune speranţa în Domnul Dumnezeul său!
6 El a făcut cerul şi pământul,
marea şi toate câte se află în ele.
El păstrează fidelitatea în veci. R.

7 El face judecată pentru cei asupriţi,
el dă pâine celor flămânzi.
Domnul îi eliberează pe cei închişi. R.

8 Domnul deschide ochii celor orbi,
Domnul îi ridică pe cei împovăraţi,
Domnul îi iubeşte pe cei drepţi,
9a Domnul are grijă de cei sărmani. R.

9bc Sprijină pe văduvă şi pe orfan,
dar nimiceşte calea celor nelegiuiţi.
10 Domnul Dumnezeul tău, Sionule,
stăpâneşte în veci, din generaţie în generaţie. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Ps 24(25),4b.5a
(Aleluia) Învaţă-mă, Doamne, cărările tale, călăuzeşte-mă în adevărul tău! (Aleluia)

EVANGHELIA
Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 22,34-40
În acel timp, auzind fariseii că Isus le-a închis gura saduceilor, s-au adunat la un loc, 35 iar unul dintre ei, învăţat al Legii, ca să-l pună la încercare, l-a întrebat: 36 „Învăţătorule, care poruncă este cea mai mare în Lege?” 37 El i-a zis: „Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău şi din tot cugetul tău! 38 Aceasta este cea mai mare şi cea dintâi poruncă. 39 Iar a doua este asemenea acesteia: «Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi!” 40 În aceste două porunci este cuprinsă toată Legea şi Profeţii”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: