Arhivă etichetă pentru ‘farizeism’

Tocmai de asta…

Atunci când o societate sau o instituție nu mai „produce” valori autentice, nu mai are nicio credibilitate. Aici intră și Statul și Biserica, și instituțiile publice și private, și profesori, și medici, și preoți, și laici, și persoane consacrate. Toți! De fapt, Evanghelia de astăzi rezumă foarte bine sursa tuturor nenorocirilor la care suntem martori: una spunem și alta facem. Sau: Noi spunem, dar de făcut să facă alții! Nu ne lipsesc ideile, planurile, ci concretizarea lor în fidelitate față de adevăr și față de promisiunile făcute. Până nu vom fi din nou sfinți și oameni de caracter, nu ne vom câștiga nici liniștea, nici pacea, nici binele…

Să luăm aminte:

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 23,1-12
În acel timp, Isus s-a adresat mulţimilor şi discipolilor săi, spunând: „Cărturarii şi fariseii s-au aşezat pe catedra lui Moise. 3 Faceţi şi împliniţi tot ce vă spun ei, dar nu faceţi după faptele lor, pentru că ei spun şi nu fac! 4 Ei leagă poveri apăsătoare şi greu de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, iar ei nu vor să le mişte nici cu un deget. 5 Toate faptele lor le fac pentru a fi văzuţi de oameni: îşi lărgesc filacterele şi îşi lungesc ciucurii; 6 le plac locurile de onoare la ospeţe şi primele locuri în sinagogi, 7să fie salutaţi prin pieţe şi să fie numiţi de oameni «rabbi». 8 Dar voi să nu fiţi numiţi
«rabbi», pentru că unul este învăţătorul vostru, iar voi toţi sunteţi fraţi! 9 Şi nici «tată» să nu spuneţi nimănui între voi pe pământ, pentru că unul este Tatăl vostru, cel ceresc! 10 Nici să nu fiţi numiţi «maeştri», pentru că unul este maestrul vostru: Cristos! 11 Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru! 12 Căci oricine se va înălţa va fi umilit şi oricine se va umili va fi înălţat!”

Cuvântul Domnului

De mână cu Dumnezeu cel veșnic viu

Ești doar un om!
Nu te mai lua la trântă cu Diavolul,
ci ține-te de mână cu Dumnezeu!

Cristos a înviat!

Ce virtute ți-ar plăcea să ai peste 5-10 ani? Ce simți acum că ar putea înfrumuseța sufletul tău? Ce virtute ar face viața ta mai armonioasă? Sfântul Anton abate spunea: „Cel care bate fierul, mai întâi se gândește ce va face: seceră, sabie, secure. Așa și noi trebuie să ne gândim ce virtute vrem să dobândim, ca să nu ne ostenim în zadar”.

Prezența lui Cristos cel veșnic viu devine o binecuvântare pentru omenirea încercată de suferință. Avându-l alături putem cere orice și vom primi pentru ca bucuria noastră să fie deplină (In 16,23-24). Ce virtute simțim că ne lipsește? Să nu ne concentrăm doar pe păcatele care ne întunecă viața și sărbătorile, ci să ne inventariem virtuțile: să valorificăm ce avem și să cerem cu smerenie și credință ce ne lipsește.

Acum este timpul potrivit (2Cor 6,2)! Astăzi este în mijlocul nostru Isus din Nazaret, om adevărat și Dumnezeu adevărat. Oare poate fi ceva mai fascinant decât să stai în prezența Celui care învinge moartea? Ce poate fi mai liniștitor decât să te poți ține de mână cu un Dumnezeu iubitor de oameni, cu Domnul care din iubire învinge moartea, păcatul, răul? El va învinge și această boală! Cu el vom ieși biruitori din lupta cu virusul!

Este adevărat că nu toți simt și trăiesc iubirea Celui înviat. Dacă roadele învierii nu ajung la noi înseamnă că nu am îmbrățișat tot adevărul. Lipsa de sinceritate este o piedică în întâlnirea cu Cristos: Adevărul nu poate sta împreună cu ipocrizia. Cel înviat este lumina care alungă întunericul fățărniciei. Cine vrea să-l întâlnească trebuie să fie complet sincer și transparent în trăirea vocației sale.

Într-una din călătoriile apostolice, un copil s-a apropiat de papa Ioan Paul al II-lea și i-a spus: „Te știu! Te știu de la televizor! Ești Papa! Te știu și mă bucur să văd că în realitate ești ca la televizor și la televizor ești ca în realitate… Mereu același!”. În acest timp de har, prezența Celui mort și înviat ne încurajează să îmbrățișăm sinceritatea și să îndepărtăm orice urmă de ipocrizie. Rodul învierii este de a fi mereu același: în fața lui Dumnezeu și a oamenilor, în caz de boală ca și în timp de sănătate, în tristețe și în fericire. Totul este posibil pentru cel care se ține de mână cu Dumnezeu care este același ieri, astăzi și în veac (Evr 13,8).

Cristos a înviat!

Acest articol face parte din seria „De mână cu Dumnezeu”. 
Aici poți citi: 
1. De mână cu Dumnezeu: Idiferența. Implicarea poartă chipul și numele iubirii.

2. De mână cu Dumnezeu: Toți o doresc…

3. Tăcerea oprește bârfa, însă doar adevărul o vindecă…

Să ne hrănim viitorul!

Oferă și tu o carte și o pâine unui copil sărac!

€6,00

„Orice faceți, să faceți din inimă ca pentru Domnul,
și nu ca pentru oameni,
știind că veți primi de la Domnul răsplata moștenirii.
Pe Domnul Cristos îl slujiți” (Col 3,23-24).

Trei condiții pentru a scăpa de teamă!

Providenta_ziua de maine_DumnezeuOare ce ecou au cuvintele „Nu te teme!” în inima oamenilor care trăiesc astăzi în mijlocul persecuțiilor? Cum să te apropii de un om care aude războiul în stradă, în fața casei (nu la televizor ca noi!) și să-i spui: „Nu te teme!”? Cum să te apropii astăzi și să spui unui mame care își vede copilul murind de cancer: „Nu te teme!”? Cum să le spui celor cu inima sfâșiată de durere: „Nu te teme!”? Cum să faci să fii credibil atunci când citește evanghelia zilei în fața unor oameni care trăiesc doar printre bolnavi, morți, șomeri, războaie, calamități naturale etc.? Trebuie să fii Dumnezeu ca să rostești aceste cuvinte sau ajunge să fii om? Există vreun om care are dreptul să rostească aceste cuvinte?

Ajunge să fii om. Au existat și există astfel de oameni. Ei au un alt fundament, alte principii, altă Speranță decât noi care suntem cuprinși atât de ușor de frică. De fapt, ei sunt cei care știu și strigă împreună cu apostolul Paul: „Speranţa nu dezamăgeşte” (Rom 5,5). Ei sunt cei care împreună cu psalmistul cântă inimii lor și celor din jur:
„Chiar dacă ar fi să umblu prin valea întunecată a morții,
nu mă tem de nici un rău, căci tu ești cu mine,
toiagul și nuiaua ta mă mângâie” (Ps 23,4).

„Nu mă tem”, spune psalmistul. „Nu mă tem”, trebuie să poată spune orice om. „Nu vă temeți”, trebuie să putem spune cu toți celor din jur. Dacă privim în prima carte a Sfintei Scripturi descoperim încă din acele timpuri puterea acestor cuvinte rostite nu de Dumnezeu, ci de un om: Iosif le-a zis: „Nu vă temeți! Sunt eu în locul lui Dumnezeu? Voi ați plănuit răul împotriva mea, dar Dumnezeu a plănuit asta spre bine ca să facă ceea ce se împlinește astăzi, să păstreze în viață un popor numeros. Acum, nu vă temeți. Eu vă voi hrăni pe voi și pe copiii voștri”. I-a mângâiat și le-a vorbit la inimă (Gen 50,19-21).

În aceeași carte a Bibliei cuvintele sunt puse atât în gura lui Dumnezeu, cât și în gura îngerilor: Cuvântul Domnului a fost către Abram într-o viziune: „Nu te teme, Abrame! Eu sunt scutul tău și răsplata ta va fi foarte mare!” (Gen 15,1). Iar în alt loc, Scriptura spune: Îngerul lui Dumnezeu a strigat-o din cer pe Agar și i-a zis: „Ce ai tu, Agar? Nu te teme, pentru că Dumnezeu a auzit glasul copilului în locul unde se află. Scoală-te, ia copilul și ține-l cu mâna ta, căci eu voi face din el un popor mare!” (Gen 21,17-18).

„Nu te teme!” sunt cuvinte rostite de însuși Dumnezeu, de îngeri și, în cele din urmă, de oameni. Sunt cuvinte adresate bărbaților și femeilor, celor tineri ca și celor bătrâni, celor sănătoși și celor bolnavi, tuturor. Este încurajator pentru noi să găsim aceste cuvinte în evanghelia unei zile, ziua de 16 octombrie, care ne amintește de marele sfânt Ioan Paul al II-lea și de forța pe care el, după exemplul lui Cristos, a dat-o acestor cuvinte. Pe 16 octombrie 1978 a fost ales Papă. Câteva zile mai târziu, la 22 octombrie, în predica de la sfânta Liturghie de inaugurare a pontificatului – ca și în toată viața sa – spunea: „Nu vă fie frică să-l primiţi pe Cristos şi să acceptaţi puterea lui! Nu vă fie frică! Deschideţi, ba chiar deschideţi larg porţile lui Cristos! În faţa puterii sale salvatoare deschideţi graniţele statelor, sistemele economice precum şi cele politice, domeniile vaste de cultură, de civilizaţie, de dezvoltare. Nu vă fie frică! Cristos ştie ce este înlăuntrul omului. Numai el ştie asta! Astăzi aşa de des omul nu ştie ce are înlăuntrul său, în adâncul sufletului său, al inimii sale. Aşa de des este nesigur de sensul vieţii sale pe acest pământ. Este invadat de îndoiala care se transformă în disperare. Deci permiteţi-i – vă rog, vă implor cu umilinţă şi cu încredere – permiteţi-i lui Cristos să vorbească omului. Numai el are cuvinte de viaţă, da, de viaţă veşnică”… Pe drept sfântul Ioan Paul al II-lea poate fi numit omul speranței și al curajului. El este sfântul speranței, alături de Maica speranței, Fecioara Maria

Astăzi evanghelia ne încurajează ca să înțelegem eterna valabilitate a acestor cuvinte rostite de Dumnezeu, de îngeri, de oameni. Cristos ne prezintă trei condiții pentru a simți eficacitatea acestor cuvinte și, mai ales, pentru a putea la rândul nostru să spunem celor din jur: „Nu vă temeți!”

Isus prezintă ca primă condiție, în această pagină evanghelică, lipsa ipocriziei. Un ipocrit, un fariseu, un om cu o viață dublă trăiește mereu în frică: frica de adevăr, frica de a fi descoperit, frica de a pierde. Inima sa nu își găsește liniștea, ci trăiește într-o continuă teamă. Un ipocrit nu poate crede în Dumnezeu care risipește teamă, pentru că același este și Dumnezeul care va pune în lumină tot ceea ce ipocritul face în întuneric „căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nici secret care nu va fi cunoscut” (Lc 12,2). Pentru a scăpa de teamă trebuie să scapi de ipocrizie, de fățărnicie, de viața dublă.

A doua condiție este legată de prieteniile pe care ni le facem. Am putea parafraza: „Spune-mi cu cine ești prieten, cu ce fel de oameni te înconjori și îți spun cât ești de fricos, cât de înspământată este inima ta!”. Prieteniile ne condiționează starea sufletească, liniștea inimii. Cine este cu adevărat prieten cu Cristos nu va simți niciodată teama. Chiar și în cea mai întunecată noapte a sufletului prietenii lui Cristos simt cum aceste cuvinte rostite de Mântuitorul le sunt adresate direct lor: „Vouă, prietenilor mei, vă spun: nu vă temeţi… Vouă chiar şi firele de păr de pe capul vostru, toate vă sunt numărate. Nu vă temeţi! Voi valoraţi mai mult decât multe vrăbii” (Lc 12,4.7). Cel care îl are pe Cristos de prieten nu se teme! Niciodată! Cristos alungă tot întunericul și toată teama și dă sens și speranță chiar și celor mai mari suferințe!

A treia condiție este un adevăr atât de negat în timpurile noastre: omul este trup și suflet, nu doar trup. Cel care trăiește uitând de viața de după moarte, uitând că are un suflet, va trăi mereu în frică de a pierde tot ceea ce are: trupul! Să luăm aminte la cuvintele lui Cristos și să nu ne temem pentru trupul nostru, ci, dacă există ceva pentru care trebuie să ne îngrijorăm, aceasta este pierderea sufletului nostru: „Nu vă temeţi de cei care ucid trupul şi după aceea nu mai pot face nimic! Vă voi arăta însă de cine să vă temeţi: temeţi-vă de acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în Gheenă; da, vă spun, de acesta să vă temeţi!” (Lc 12, 4-5).

Să prindem curaj și să lăsăm să se strecoare în inima noastră cuvintele Domnului. Să nu ne temem! Nu suntem singuri. Să primim îndemnul apostolului Petru și să ne liniștim inima: „Să nu vă fie teamă și să nu vă tulburați; adorați-l pe Cristos în inimile voastre. Fiți gata oricând să dați răspuns despre nădejdea voastră” (1Pt 3,14-15).

Vineri, 16 octombrie 2015 

Vineri din saptamâna a 28-a de peste an
Ss. Margareta M. Alacoque, calug. *; Hedviga, calug. *; Longin, m.
Rom 4,1-8; Ps 31; Lc 12,1-7

LECTURA I
Abraham a crezut în Dumnezeu şi i s-a considerat aceasta ca justificare.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 4,1-8
Fraţilor, ce vom spune că a găsit Abraham, protopărintele nostru după trup? 2 Căci dacă Abraham ar fi fost justificat din fapte, ar fi avut motiv de laudă, însă nu înaintea lui Dumnezeu. 3De fapt, ce spune Scriptura? „Abraham a crezut în Dumnezeu şi i s-a considerat aceasta ca justificare”. 4 Dar celui care lucrează, salariul nu i se consideră ca dar, ci ca datorie. 5 Însă celui care nu lucrează, dar crede în cel care-l justifică pe cel nelegiuit, credinţa lui i se consideră ca justificare. 6 La fel, David îl numeşte fericit pe omul căruia Dumnezeu îi dă justificarea fără fapte:7 „Fericiţi cei cărora le sunt iertate nelegiuirile şi cărora le sunt acoperite păcatele! 8 Fericit bărbatul căruia Domnul nu-i consideră păcatul!”

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 31(32),1-2.5.11 (R.: cf. 7)
R.: Tu eşti pentru mine loc de scăpare, tu mă scoţi din strâmtorare.

1 Fericit este omul căruia i s-a iertat fărădelegea,
căruia i s-a acoperit păcatul!
2 Fericit este omul căruia Domnul nu-i ia în seamă greşeala
şi în duhul căruia nu este prefăcătorie! R.

5 Eu ţi-am făcut cunoscut păcatul meu,
nu ţi-am ascuns fărădelegea mea.
Am zis: „Voi mărturisi Domnului fărădelegile mele”.
Şi tu ai iertat vinovăţia păcatului meu. R.

11 Bucuraţi-vă, drepţilor, în Domnul şi veseliţi-vă!
Strigaţi de bucurie, toţi cei curaţi cu inima! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIEPs 32(33),22
(Aleluia) Fie, Doamne, mila ta asupra noastră, după cum şi noi am sperat în tine! (Aleluia)

EVANGHELIA
Chiar şi firele de păr de pe capul vostru, toate sunt numărate.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,1-7
În timp ce mulţimea se aduna cu miile, încât se călcau în picioare unii pe alţii, Isus a început să le vorbească mai întâi discipolilor: „Feriţi-vă de aluatul fariseilor, care este ipocrizia, 2 căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nici secret care nu va fi cunoscut! 3 Prin urmare, ceea ce aţi spus în întuneric se va auzi la lumină şi ceea ce aţi zis la ureche în camera de taină va fi proclamat de pe acoperişuri. 4 Vouă, prietenilor mei, vă spun: nu vă temeţi de cei care ucid trupul şi după aceea nu mai pot face nimic! 5 Vă voi arăta însă de cine să vă temeţi: temeţi-vă de acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în Gheenă; da, vă spun, de acesta să vă temeţi! 6 Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi bani? Şi niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. 7Vouă însă chiar şi firele de păr de pe capul vostru, toate vă sunt numărate. Nu vă temeţi! Voi valoraţi mai mult decât multe vrăbii”.

Cuvântul Domnului

Bucuria unei inimi curate