Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘fericire’

Ne îmbolnăvim pentru că ne stresăm prea mult şi uităm să fim fericiţi

Posted by Paxlaur pe 17/06/2017

Oamenii sunt unici, irepetabili, formidabili. Sunt la fel și diferiți în același timp. Fragili şi puternici. Greu de înţeles, dar uşor de iubit. Cu trecut, prezent şi viitor. Un univers de trăiri. Paradoxal ei nu se întâlnesc întâmplător. Iar povestea fiecăruia diferă în funcţie de chipurile care au făcut parte din viaţă şi mai ales […]

via Ne îmbolnăvim pentru că ne stresăm prea mult şi uităm să fim fericiţi — prietendevremerea

Posted in Lecturi | Etichetat: , | Leave a Comment »

Demisionez!

Posted by Paxlaur pe 14/06/2017

Bucuria de a fi copilMultora ne sunt cunoscute sentimentele și dorința unei asemenea demisii:

Subsemnatul, va aduc la cunostinta intentia irevocabila de a demisiona oficial din functia de adult pe care o detin acum abuziv.

Dupa o analiza detaliata a situatiei, m-am hotarat sa ma retrag si sa preiau atributiile unui copil de sase ani, cu toate drepturile si indatoririle pe care le-am avut candva, dar la care am renuntat cu prea mare usurinta.
Vreau sa desenez cu creta colorata pe strada unde locuiesc, atunci cand trec oameni maturi si importanti spre serviciu, si sa nu-mi pese de stresul lor in lupta cu minutele si traficul care ii asteapta.

Vreau sa fiu mandru de trotineta mea cea rosie, fara sa ma interseze cat costa asigurarea pe anul viitor.

Vreau sa cred sincer ca bomboanele Tic-tac sunt mai bune decat banii, pentru ca le poti manca.

Vreau sa stau intins la umbra unui copac, cu un pahar de limonada in mana si cu ochii la norii pufosi care alearga pe cer, intrebandu-se cu uimire de ce adultii nu fac la fel.

Vreau sa ma intorc in trecut, la vremurile cand viata era simpla. Atunci cand tot ce stiam se rezuma la cele sapte culori, cinci poezii, zece cifre si vocea mamei care ma chema la masa cand nu imi era foame.

Vreau inapoi, atunci cand nu imi pasa de cat de putine lucruri stiam, pentru ca nici nu stiam cat de putine stiam.

Vreau sa cred, ca odinioara, ca totul pe lumea asta este fie gratuit, fie se poate cumpara cu pretul unei inghetate la pahar.

M-am maturizat prea mult si nici nu mai stiu cand m-am trezit mare. A fost cu siguranta un abuz si imi cer iertare.

Am ajuns astfel sa aflu ceea ce nu ar fi trebuit: razboaie si purificarii etnice, copii abuzati si copii murind de foame, divorturi, droguri in licee, prostitutie, justitie corupta, politicieni de mahala, biserici de homosexuali, frati invrajbiti fara bani, ura, barfa.

Am aflat despre materialism nedialectic si mame denaturate, care isi vand copilele de 12 ani unor animale cu chipuri de barbati, pentru un televizor de ocazie.

Ce s-a intamplat cu timpul cand aveam impresia ca moartea este un concept de poveste, ca doar imparatii batrani mor ca sa faca loc pe tron printilor tineri, casatoriti cu printese castigate in urma ultimei zmeiade?

Unde sunt anii cand mi se parea ca tot ce ti se putea intampla mai rau in lume era sa nu fii ales in echipa lui Menica repetentul, atunci cand jucam fotbal in spatele scolii?

Vreau sa ma reintorc la vremea cand toti copiii citeau carti folositoare, cand muzica era neotravita, cand televiziunea era pentru stiri si emisiuni de familie, fara sex explicit si violenta implicita la fiecare zece secunde.

Vreau desene animate cu Donald Duck, peripetii echipajului „Speranta”, navigand cu „Toate panzele sus” si pe mama citindu-mi despre Iosif si fratii sai.

Ce bine era cand credeam, in naivitatea mea, ca toata lumea din jur este fericita deoarece eu eram fericit!

Promit solemn ca, imediat ce o sa-mi reiau atributiile de copil, o sa-mi petrec dupa-amiezile catarandu-ma in copaci, calarind bicicleta varului Cristi si citind Robinson Crusoe, ascuns in coliba injghebata din ramuri si frunze de fag, in spatele gradinii.

Imi iau angajamentul ca nu o sa imi pese de ratele casei, de facturile de telefon, curent, gaze, apa, gunoi, cablu Tv si Internet, asigurari pentru masini, asigurari de sanatate, taxe anuale de proprietate, credit-carduri, iarba netaiata, computerul virusat si faptul ca masina a inceput sa vrea la mecanic.

Va asigur ca nu o sa fiu pus in incurcatura atunci cand o sa fiu intrebat: „Ce-o sa te faci cand o sa cresti mare?”, deoarece acum stiu: vreau sa fiu COPIL.

Gata cu plecatul la serviciu cand ar trebui sa dorm si sa-l visez pe Florin Piersic – Arap Alb, gata cu stirile despre teroristi, bombe si caderi de avioane.

Gata cu barfele anturajului, care nu-mi dau pace nici la biserica, gata cu hernia de disc, par grizonat, ochelari pierduti, medicamente scumpe si dinti de portelan.

Gata, stop, cedez! Demisionez din functia de ADULT. Vreau sa cred in sinceritatea zambetelor, nobletea vorbelor, o lume a cuvantului dat si respectat, a dreptatii, a pacii, a viselor implinite, a imaginatiei innobilate, a ingerilor buni si a omului dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu.

Vreau sa am iarasi sase ani si jumatate. Fiti voi mari si importanti, si ocupati, si ingrijorati. Eu vreau sa cresc MIC!

Sursa:

povestiri-cu-talc.blogspot.ro; 

http://happynews.varusandel.ro/razi-pana-nu-mai-poti-cea-mai-tare-demisie-din-toate-timpurile-uite-ce-a-scris-omul-asta/ 

Posted in E bine de ştiut, Lecturi | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

Cine caută cu sinceritate izvorul fericirii îl va găsi pe Dumnezeu

Posted by Paxlaur pe 12/06/2017

Cucerirea muntilor culmea fericirilorEste împotriva fericirii să consideri mizerie tot ceea ce ești astăzi! Dacă suntem veșnic nemulțumiți de ceea ce am devenit, de ceea ce suntem, înseamnă că mergem pe o cale greșită care sigur nu ne va conduce la fericirea proclamată de Cristos. Dimpotrivă, fericit este cu adevărat omul care astăzi și în fiecare zi din noua săptămâna va spune: „Îl voi binecuvânta pe Domnul în orice timp”, în orice situație, și îi voi „mângâia pe cei care se află în orice strâmtorare cu mângâierea cu care eu însumi sunt mângâiat de Dumnezeu” (Ps 33,2; 2Cor 1,4).

Forța de a fi mângâiere și prilej de bucurie pentru ceilalți ne vine din Evanghelie, ne vine de la însuși Cristos. Cât de fericiți am fi și în ce calm divin ar fi învăluită inima noastră dacă l-am lua în serios pe Domnul vieții și fericirile sale. Noi, în comparație cu cei care l-au ascultat pentru prima dată pe Isus, avem un mare avantaj: putem citi și reciti de zeci de ori cuvintele sale, le putem medita și ni le putem întipări în mintea și în inima noastră astfel încât ele să devină felul nostru a de a fi, de a trăi. Astăzi Cristos vorbește continuu inimi noastre.

Cristos este frumos și este fericirea vieții noastre tocmai pentru că nu ne invită la o fericire care i-a fost străină, ci ne invită la tot ceea ce el însuși a trăit, la ceea ce în el s-a împlinit. Meditând fericirile putem spune: „Așa a fost Cristos! Da, așa a trăit Cristos”!

Toate fericirile s-au împlinit în viața Domnului. El însuși a fost sărac, a pus în mâinile Tatălui toată viața sa și ne invită astăzi la „fericirea dependenței de Dumnezeu”.

El a fost blând, a respins orice formă de violență și ne spune și nouă astăzi: „Învățați de la mine, căci sunt blând și smerit cu inima” (cf. Mt 11,29; 12,19).

El a plâns, a lăcrimat, a avut „sufletul întristat până la moarte” (cf. Mt 26,38).

El mereu s-a arătat plin de milă față de mulțimile de oameni care-l căutau (cf. Mt 9,36) și tuturor căutătorilor de fericire le amintește: „Milă vreau, milostivire vreau, nu jertfă” (cf. Mt 9,13; 12,6).

El, Domnul, a luptat împotriva oricărei forme de ipocrizie, împotriva fariseismului și ne-a arătat tuturor că omul, dacă dorește cu adevărat fericirea, trebuie să trăiască cu inima curată, fără prefăcătorie. Fiind cu adevărat un om drept și principe al păcii, s-a lăsat ucis pentru dreptate. Astfel, el a trăit fiecare „fericire” și acum este în posesia tuturor „promisiunilor”. Noi, în schimb, ce „fericiri” reușim să trăim? În care din cele opt ne regăsim?

Știm că cine străbate „strada fericirilor” nu are o viață ușoară și va sfârși prin a fi persecutat. Însă noi mai știm că „dușmanii fericirilor și ai fericiților” se înșală: „Răutatea lor i-a orbit. Ei nu cunosc tainele lui Dumnezeu, nu speră răsplata sfințeniei și nici stimează recompensa sufletelor neprihănite” (Înț 2,21-22).


Cine caută cu sinceritate izvorul fericirii îl va găsi pe Dumnezeu.


12 iunie 2017 

Luni din săptămâna a 10-a de peste an
Sf. Gaspar, pr.
2Cor 1,1-7; Ps 33; Mt 5,1-12a

LECTURA I
Dumnezeu ne mângâie în orice strâmtorare a noastră ca să putem şi noi să-i mângâiem pe cei care se află în orice strâmtorare.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 1,1-7
Paul, apostol al lui Cristos Isus prin voinţa lui Dumnezeu, şi fratele Timotei, către Biserica lui Dumnezeu care se află în Corint şi către toţi sfinţii care sunt în întreaga Ahaia: 2 har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Isus Cristos! 3 Binecuvântat să fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri, 4 care ne mângâie în orice strâmtorare a noastră ca să putem şi noi să-i mângâiem pe cei care se află în orice strâmtorare cu mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu. 5 Căci după cum prisosesc pătimirile lui Cristos în noi, tot la fel prin Cristos prisoseşte şi mângâierea noastră. 6Aşadar, dacă suntem în necaz, suntem astfel pentru mângâierea şi mântuirea noastră. Dacă suntem mângâiaţi, suntem astfel pentru mângâierea care vă întăreşte ca să suportaţi cu statornicie pătimirile pe care le îndurăm şi noi. 7 Şi speranţa noastră pentru voi este neclintită ştiind că aşa cum sunteţi părtaşi ai suferinţelor, la fel veţi fi părtaşi ai mângâierii.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 33(34),2-3.4-5.6-7.8-9 (R.: 9a)
R.: Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul!

2 Îl voi binecuvânta pe Domnul în orice timp,
lauda lui va fi fără încetare în gura mea.
3 Să se laude sufletul meu în Domnul!
Să audă cei umili şi să se bucure! R.

4 Preamăriţi-l pe Domnul împreună cu mine,
să înălţăm numele lui împreună!
5 L-am căutat pe Domnul şi el mi-a răspuns
şi m-a eliberat de orice teamă. R.

6 Priviţi la el şi veţi fi luminaţi
şi feţele voastre nu se vor ruşina!
7 Acest sărac a strigat şi Domnul l-a ascultat
şi l-a scăpat din toate strâmtorările sale. R.

8 Îngerul Domnului veghează lângă cei ce se tem de el
şi-i scapă din primejdie.
9 Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul,
fericit omul care în el îşi caută refugiu! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 5,12a
(Aleluia) „Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, spune Domnul, căci răsplata voastră mare este în ceruri!” (Aleluia)

EVANGHELIA
Fericiţi cei săraci în duh!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,1-12a
În acel timp, văzând mulţimile, Isus s-a urcat pe munte şi, după ce s-a aşezat, s-au apropiat de el discipolii săi. 2 Şi, deschizându-şi gura, îi învăţa, zicând: 3 „Fericiţi cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăţia cerurilor! 4 Fericiţi cei care plâng, pentru că ei vor fi mângâiaţi! 5 Fericiţi cei blânzi, pentru că ei vor moşteni pământul! 6 Fericiţi cei cărora le este foame şi sete de dreptate, pentru că ei se vor sătura! 7 Fericiţi cei milostivi, pentru că ei vor afla milostivire! 8 Fericiţi cei curaţi la inimă, pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu! 9 Fericiţi făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu! 10 Fericiţi cei persecutaţi din cauza dreptăţii, pentru că a lor este împărăţia cerurilor! 11Fericiţi sunteţi când vă vor insulta, vă vor persecuta şi, minţind, vor spune împotriva voastră tot răul din cauza mea. 12a Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, căci răsplata voastră mare este în ceruri!”

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: