Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Posts Tagged ‘iertare’

Dumnezeu căuta pacea, m-a privit și a plâns…!

Posted by Paxlaur pe 23/11/2017

Dominus flevit_Domnul a plans asupra Ierusalimului
În drumul său spre împlinirea mântuirii noastre prin cruce, atunci când Domnul s-a apropiat de Ierusalim, văzând cetatea, a plâns pentru ea, zicând: „Dacă tu ai fi cunoscut în ziua aceasta calea spre pace! Acum însă este ascunsă pentru ochii tăi” (Lc 19,42).

Ierusalimul este în acest fragment și în contextul zilelor noastre imaginea vieții noastre și a lumii întregi: de câte ori nu rătăcim noi înșine departe de calea care ne-ar putea aduce pacea?! Cât de mult avem nevoie să trecem dincolo de suferințele noastre zilnice, dincolo de lacrimi și plâns, dincolo de tristețe și să ne găsim pacea, fericirea!

Vrem să căutăm calea spre pace, chiar dacă această cale pare atât de ascunsă, neclară. Împreună cu Isus plângem și astăzi asupra Ierusalimului, asupra lumii, dar tot împreună cu el căutăm calea spre pace: el este „principele păcii”. Singuri nu vom reuși, ci doar împreună, doar uniți! Trebuie să fim uniți cu Domnul în drumul spre pace!

Pacea trebuie să înceapă din interiorul nostru, trebuie să înceapă cu viața noastră. Să ne amintim cum îi declară fericiți Isus pe cei care iubesc pacea: „Fericiți făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiți fiii lui Dumnezeu” (Mt 5,9). Dacă ne dorim pacea, dacă trăim în pace, dacă muncim pentru pacea în casa, în comunitatea noastră și în lumea întreagă, suntem cu adevărat fiii lui Dumnezeu.

Cât de dulce este acest cuvânt: „Pace”! Ce balsam mângâietor pentru sufletele care de prea multă vreme trăiesc în ură, în război, în dușmănie! Să ne rugăm astăzi pentru cei care trăiesc în dușmănii, lipsiți de pace!

În mijlocul unei lumi care s-a lăsat pradă războiului și urii, noi trebuie să fim instrumente de pace. Trebuie să valorificăm căile de pace pe care le știm și care sunt la îndemâna noastră. Trebuie să îmbunătățim cunoașterea reciprocă, cunoașterea celuilalt prin dialog. Trebuie să învățăm să practicăm iertarea și totodată trebuie să fim drepți în cele mai mici lucruri, până și în gândurile noastre. Orice gest, oricât de mic ar fi, ne apropie sau ne îndepărtează de a fi „fii lui Dumnezeu”, de a cunoaște fericirea „făcătorilor de pace”!

Să ne înălțăm inimile la Cristos, pacea noastră. El este cel care ne spune și nouă astăzi: „Dacă noi am fi cunoscut calea spre pace”. Să cerem lumina și ajutorul său pentru a cunoaște calea păcii. Să cerem harul să facem doar pacea, doar binele, doar dreptatea, doar iertarea, doar iubirea… Calea spre pace și dreptate trece de cele mai multe ori prin pustiu, printr-o purificare a inimii (1Mac 2,29). Să nu ne fie teamă să coborâm în pustiu, să nu ne temem de renunțări. Bucuria păcii în casa și în comunitatea noastră merită orice sacrificiu!


„Pace vă las vouă, pacea mea v-o dau vouă.
Eu nu v-o dau așa cum o dă lumea.
Să nu se tulbure inima voastră, nici să nu se teamă” (In 14,27).
Să primim pacea Domnului
și să o revărsăm asupra celor care fac parte din viața noastră.


 

23 noiembrie 2017 

Joi din săptămâna a 33-a de peste an
Ss. Clement I, pp. m. *; Columban, abate *; Lucreţia, m.
1Mac 2,15-29; Ps 49; Lc 19,41-44

LECTURA I
Vom ţine alianţa părinţilor noştri.
Citire din cartea întâi a Macabeilor 2,15-29
În zilele acelea, cei care erau lângă rege şi care obligau la apostazie au venit în cetatea Modiin, ca să aducă jertfe. 16 Mulţi din Israel treceau la ei, însă Matatia şi fiii lui s-au adunat împreună. 17 Cei care erau lângă rege i-au zis lui Matatia: „Tu eşti un conducător cinstit şi mare în cetatea aceasta, sprijinit de fii şi de fraţi. 18 Acum, apropie-te primul şi împlineşte hotărârea regelui aşa cum au făcut toate neamurile, bărbaţii lui Iuda şi cei care au rămas la Ierusalim şi fiţi tu şi fiii tăi dintre cei care îl iubesc pe rege! Tu şi fiii tăi veţi fi cinstiţi cu aur, argint şi daruri multe”. 19 Matatia a răspuns şi a zis cu glas puternic: „Chiar dacă toate neamurile care se află sub stăpânirea regelui vor asculta de el şi fiecare va părăsi cultul părinţilor săi şi vor adera la poruncile sale, 20 eu, fiii mei şi fraţii mei vom umbla în alianţa părinţilor noştri. 21 Să ne ferească Dumnezeu să părăsim legea şi prescrierile! 22 Nu vom asculta de cuvintele regelui, ca să părăsim cultul nostru, nici la dreapta, nici la stânga!” 23 Când a terminat de spus aceste cuvinte, s-a apropiat un bărbat iudeu înaintea ochilor tuturor, ca să aducă jertfă pe altarul din Modiin, după hotărârea regelui. 24 Matatia a văzut, s-a aprins de zel şi i s-au cutremurat rărunchii. L-a cuprins o mânie dreaptă, a alergat şi l-a înjunghiat pe altar. 25 În acelaşi moment l-a ucis şi pe bărbatul regelui care-i obliga să jertfească şi a dărâmat altarul. 26 S-a aprins de zel pentru lege cum a făcut Pinhas împotriva lui Zambri, fiul lui Salom. 27 Matatia a strigat în cetate cu glas puternic şi a zis: „Oricine are zel pentru lege şi este pentru alianţă să iasă după mine!” 28 Apoi, el şi fiii lui au fugit în munţi şi au părăsit ceea ce aveau în cetate. 29 Atunci, mulţi care căutau dreptatea şi judecata au coborât în pustiu şi s-au aşezat acolo.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 49(50),1-2.5-6.14-15 (R.: 23b)
R.: Celui care merge pe calea cea dreaptă îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu.

1 Domnul, Dumnezeul dumnezeilor, vorbeşte,
el cheamă pământul de la răsăritul soarelui
până la asfinţitul lui.
2 Din Sion, frumuseţea desăvârşită, Dumnezeu străluceşte. R.

5 Adunaţi-i înaintea mea pe credincioşii mei,
pe cei care, prin jertfă, au încheiat alianţa cu mine!
6 Cerurile vor face cunoscută dreptatea lui,
căci însuşi Dumnezeu este judecătorul. R.

14 Oferă-i lui Dumnezeu jertfă de laudă
şi împlineşte voturile făcute Celui Preaînalt.
15 Cheamă-mă în ziua strâmtorării:
eu te voi elibera, iar tu mă vei cinsti! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Ps 94(95),8ab
(Aleluia) Astăzi nu vă împietriţi inimile, ci ascultaţi glasul Domnului! (Aleluia)

EVANGHELIA
Dacă ai fi cunoscut în ziua aceasta calea spre pace!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 19,41-44
În acel timp, când Isus s-a apropiat de Ierusalim, văzând cetatea, a plâns pentru ea, 42 zicând: „Dacă tu ai fi cunoscut în ziua aceasta calea spre pace! Acum însă este ascunsă pentru ochii tăi. 43 Căci vor veni peste tine zile când duşmanii tăi vor săpa tranşee în jurul tău, te vor încercui şi asedia din toate părţile, 44 te vor face una cu pământul pe tine şi pe copiii tăi care sunt în tine şi nu vor lăsa din tine piatră peste piatră, pentru că nu ai cunoscut timpul vizitării tale”.

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Ce bine ar fi să nu uităm…

Posted by Paxlaur pe 22/11/2017

pace viata speranta

Posted in E bine de ştiut, Muzica | Etichetat: , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Indiferența ucide! Iertarea și credința dau viață!

Posted by Paxlaur pe 13/11/2017

indiferenta moarteCuvântul tău, Doamne, este cea mai puternică rugăciune, strigarea noastră de fiecare zi, hrana sufletului nostru, forța prin care ne ridicăm privirea spre cer și te simțim atât de aproape. Când ne rugăm te vedem cum ne privești cu drag: tu ești Tatăl nostru. Către tine, Tată, strigă inima noastră la începutul acestei săptămâni: „Mărește-ne credința” (Lc 17,5)!

Doamne, măreşte-ne credinţa! Noi știm că „este imposibil să nu vină scandalurile”, dar mărește-ne credința astfel încât scandalurile să nu vină prin noi, prin faptele sau cuvintele noastre (cf. Lc 17,1). Ajută-ne să nu fim noi pricină de poticnire pentru frații noștri. Ție îți strigăm cu psalmistul: „Să nu fie făcuți de rușine din pricina mea cei care speră în tine, Doamne Dumnezeul Sabaot! Să nu fie umiliți din cauza mea cei care te caută pe tine, Doamne” (cf. Ps 69,7)”.

Doamne, măreşte-ne credinţa! Dăruiește-ne harul de a-i ajuta pe frații noștri, de a ieși din indiferență în fața răului. Ajută-ne să nu fim surzi în această zi la chemarea ta: „Dacă fratele tău păcătuieşte, mustră-l, iar dacă se converteşte, iartă-l!” (Lc 17,3). Să-l corectăm frățește pe cel care greșește și mai ales, după exemplul tău, să iertăm celor care ne greșesc. Mărește-ne credința pentru a crede în iertarea ta și la rândul nostru să iertăm.

Doamne, măreşte-ne credinţa! Ajută-ne să ieșim din indiferența cu care privim la răul din noi. Ajută-ne să fim atenți cu noi înșine! Ferește-ne de ispita de a vedea paiul din ochiul fratelui nostru, fără a observa mai întâi bârna din ochiul nostru, răutatea din inima noastră, greșelile noastre (cf. Mt 7,3).

Doamne, măreşte-ne credinţa! Ajută-ne ca în această săptămână să corectăm nu atât prin cuvintele noastre, cât mai ales prin faptele noastre. Exemplul vieții nostre să invite oamenii la convertire. Să fim primii care facem această lume mai bună, începând cu casa noastră, cu comunitatea noastră, ba chiar cu inima noastră, căci din inimă iese tot răul din lume: gândurile rele, crimele, adulterele, desfrânările, furturile, mărturiile false, blasfemiile (cf. Mt 15,19).

Doamne, măreşte-ne credinţa! Prin harul tău să iubim dreptatea și să judecăm mereu cu dreptate. Să gândim cu bunătate despre oameni și despre tine, Doamne, și să te căutăm „în simplitatea inimii”! Ajută-ne să înțelegem că tu te lași „găsit de cei care nu te pun la încercare” și te arăți slujitorilor tăi care cred în tine (cf. Înț 1,2).

Doamne, mărește-ne credința ca să alungăm din viața noastră gândurile perverse care ne îndepărtează de Dumnezeu, de înțelepciune și de oameni: „înţelepciunea nu pătrunde în sufletul care face răul şi nici nu locuieşte în trupul dedat păcatului” (cf. Înț 1,4-6). Doamne, măreşte-ne credinţa, purifică-ne sufletul și trupul, inima și mintea. Măreşte-ne, Doamne, credinţa și nu ne lăsa pradă păcatului și descurajării.


Indiferența ucide!
Iertarea și credința dau viață!


13 noiembrie 2017 

Luni din săptămâna a 32-a de peste an
Sf. Augustina (Livia), călug.
Înţ 1,1-7; Ps 138; Lc 17,1-6

LECTURA I
Înţelepciunea este un duh iubitor de oameni. Duhul Domnului umple lumea.
Citire din cartea Înţelepciunii 1,1-7
Iubiţi dreptatea, voi, cei care judecaţi pământul, gândiţi cu bunătate despre Domnul şi căutaţi-l în simplitatea inimii! 2 Căci el se lasă găsit de cei care nu-l pun la încercare şi se dezvăluie celor care cred în el. 3 Gândurile perverse îndepărtează de Dumnezeu, dar puterea pusă la probă îi convinge pe cei nepricepuţi. 4 Căci înţelepciunea nu pătrunde în sufletul care face răul şi nici nu locuieşte în trupul dedat păcatului. 5 Duhul cel sfânt al disciplinei fuge de înşelăciune, stă departe de gândurile neînţelepte şi este îndepărtat când vine nedreptatea. 6 Înţelepciunea este un duh iubitor de oameni, care nu-l lasă nepedepsit pe cel care spune blasfemie cu buzele lui, căci Dumnezeu este martorul gândurilor sale, supraveghetorul adevărat al inimii şi cel care-i ascultă limba. 7 Duhul Domnului umple lumea, ţine toate împreună şi cunoaşte orice sunet.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 138(139),1-3.4-6.7-8.9-10 (R.: 24b)
R.: Condu-mă, Doamne, pe calea veşniciei!

1 Doamne, tu mă cercetezi şi mă cunoşti;
2 ştii când mă aşez şi când mă scol;
pătrunzi de departe intenţiile mele;
3 fie că umblu, fie că stau culcat, nimic nu-ţi scapă;
toate cărările mele îţi sunt cunoscute. R.

4 Înainte de a-mi ajunge cuvântul pe limbă,
tu, Doamne, îl cunoşti în întregime.
5 Tu mă învălui din faţă şi din spate
şi mâna ta stă întinsă asupra mea.
6 Minunată este pentru mine cunoaşterea ta,
prea înaltă ca să o pot înţelege. R.

7 Unde aş putea merge departe de duhul tău
şi unde aş putea fugi dinaintea feţei tale?
8 Dacă m-aş urca la cer, tu eşti acolo;
dacă m-aş coborî în locuinţa morţilor, tu eşti de faţă. R.

9 Dacă aş lua aripile aurorei
şi m-aş opri dincolo de mare,
10 şi acolo mâna ta m-ar conduce
şi dreapta ta m-ar ţine. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Fil 2,15d.16a
(Aleluia) Străluciţi ca nişte luminători în lume; ţineţi cu tărie cuvântul vieţii! (Aleluia)

EVANGHELIA
Dacă de şapte ori se întoarce la tine, spunând: „Îmi pare rău!”, tu să-l ierţi!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 17,1-6
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Este imposibil să nu vină scandalurile, dar vai celui prin care vine! 2 Ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar lega o piatră de moară de gât şi ar fi aruncat în mare, decât să scandalizeze chiar şi numai pe unul dintre aceştia mici. 3 Fiţi atenţi cu voi înşivă! Dacă fratele tău păcătuieşte, mustră-l, iar dacă se converteşte, iartă-l! 4 Dacă păcătuieşte împotriva ta de şapte ori pe zi şi de şapte ori se întoarce la tine, spunând: «Îmi pare rău!», tu să-l ierţi!” 5 Apostolii i-au spus Domnului: „Măreşte-ne credinţa!” 6 Iar Domnul a spus: „Dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi spune sicomorului acestuia: «Dezrădăcinează-te şi plantează-te în mare!” şi v-ar asculta”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

Pace și unire sau ură și dezbinare?

Posted by Paxlaur pe 26/10/2017

paxlaur eu beati pacifici paceExistă fragmente în Biblie care sunt foarte greu de înţeles. Cred că tocmai pentru fragmentul de astăzi, Isus, la un moment dat, a spus: „Fericit este acela care nu se va scandaliza din cauza mea”, fericit cel care chiar și atunci când cuvântul Domnului este greu, rămâne fidel învățăturii, rămâne statornic în iubire și speranță (cf. Lc 7,23). Greu este pentru noi să înțelegem cuvântul rostit de „Principele păcii”: „Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare” (Lc 12,51).

Sfântul Ioan Paul al II-lea ne-a învățat că „pacea este rodul dreptăţii, al unei dreptăţi care participă la dreptatea divină, adică a unei dreptăţii care este şi iertătoare, milostivă, reabilitatoare, capabilă să uite nedreptăţile suportate”. Exact ceea ce face Dumnezeu cu noi: ne iartă pentru a putea trăi în pace cu el. Nu avem cum să privim la Cristos în toatalitatea sa, în puterea sacrificiului său, şi să-l vedem creator de dezbinare. El este „Principele păcii”, cel care ne dă pacea adevărată (cf. In 14,27).

Trebuie spus că fragmentul de astăzi vine în cadrul anunţării împărăţiei lui Dumnezeu şi a chemării la veghere: Vegheaţi! Fiţi pregătiţi pentru că Fiul omului va veni la ora la care nu vă aşteptaţi. Or este destul de vizibil că puţini sunt cei care reuşesc să se pună de acord în privinţa acestei vegheri. E suficient să ne gândim la o familie, la o casă în care locuiesc cinci oameni: nu reuşesc toţi să trăiască în acelaşi ritm şi cu aceeaşi intensitate aşteptarea venirii Domnului.

Dar până la venirea lui Cristos este o altă problemă care aduce tot dezbinarea şi cu care ne confruntăm deseori: credinţa. Unii cred, alţii nu cred. Iar cei care nu cred în Cristos se ridică şi-i atacă pe cei care cred. Uneori şi invers! Şi aceasta este dezbinare. De fapt, avem împlinirea profeţiei făcută de dreptul Simeon. Acesta i-a spus Mariei despre Isus: „Iată, acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora în Israel şi ca un semn care va stârni împotrivire” (Lc 2,34). Oamenii sunt împărţiţi în privinţa lui Cristos: unii se scandalizează de el şi-l resping prin necredinţă, alţii îl acceptă prin credinţă şi astfel ajung la mântuire.

Pentru a constata dezbinarea despre care vorbește Mântuitorul, această ne-unire între oameni, nu trebuie să privim departe, spre alte locuri sau alte ţări. E suficient să ne uităm în jurul nostru, în casele şi familiile noastre, ba chiar în inima noastră. Întrebarea esenţială care trebuie să se nască în inima noastră este: ce fac eu pentru a aduce pacea între cel care crede şi cel care nu crede? Cum îl privesc pe cel care nu crede la fel ca mine? Eu sunt factor de pace, de unire sau de dezbinare?


Trebuie să devenim mesageri ai păcii şi ai Evangheliei.
Dacă semănăm vânt vom culege furtună, dezbinare;
dacă semănăm armonie, vom culege pace.
Noi dăm tonul în viaţa noastră şi în jurul nostru.


26 octombrie 2017 

Joi din săptămâna a 29-a de peste an
Ss. Dumitru, m.; Lucian şi Marcian, m.
Rom 6,19-23; Ps 1; Lc 12,49-53

LECTURA I
După ce aţi fost eliberaţi de păcat, aţi devenit sclavi ai lui Dumnezeu.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 6,19-23
Fraţilor, vorbesc ca om, din cauza slăbiciunii firii voastre: după cum odinioară vă puneaţi membrele ca sclavi ai impurităţii şi nelegiuirii spre nelegiuire, tot aşa, acum oferiţi-vă membrele ca sclavi ai dreptăţii spre sfinţenie. 20 Căci atunci când eraţi sclavii păcatului, eraţi liberi în ceea ce priveşte dreptatea. 21 Dar ce rod aveaţi atunci? Acum vă ruşinaţi de acele lucruri, de vreme ce sfârşitul lor este moartea. 22 Acum însă, după ce aţi fost eliberaţi de păcat şi aţi devenit sclavi ai lui Dumnezeu, aveţi rodul vostru spre sfinţire, iar scopul este viaţa veşnică. 23 Într-adevăr, răsplata păcatului este moartea, în timp ce harul lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Cristos Isus, Domnul nostru.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 1,1-2.3.4 şi 6 (R.: Ps 39(40),5a)
R.: Fericit este bărbatul care şi-a pus încrederea în Domnul.

1 Fericit omul care nu umblă după sfatul celor nelegiuiţi,
nu zăboveşte pe calea păcătoşilor
şi nu se aşază în adunarea celor care batjocoresc,
2 dar îşi găseşte plăcerea în legea Domnului
şi la legea lui cugetă ziua şi noaptea. R.

3 El este ca pomul sădit pe malul apei,
care dă rod la timpul potrivit;
frunzele lui nu se veştejesc
şi tot ceea ce face are succes. R.

4 Nu tot aşa este cu cei nelegiuiţi, nu tot aşa;
ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul.
6 Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi,
iar calea celor nelegiuiţi duce la pieire. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Fil 3,8b-9a
(Aleluia) De dragul lui am pierdut toate şi le consider gunoi, ca să-l câştig pe Cristos şi să mă aflu în el. (Aleluia)

EVANGHELIA
N-am venit să aduc pace, ci dezbinare.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,49-53
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Foc am venit să arunc pe pământ şi ce altceva vreau decât să se aprindă! 50 Am să fiu botezat cu un botez şi cât sunt de preocupat până se va împlini! 51 Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare. 52 Căci, de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinaţi: trei împotriva a doi şi doi împotriva a trei. 53 Vor fi dezbinaţi tatăl împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii sale şi nora împotriva soacrei”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Disconfortul dreptății și popularitatea unui Dumnezeu milostiv…

Posted by Paxlaur pe 21/10/2017

dreptate milostivire balantaInima noastră aspiră după iubire, iertare, gingășie, milostivire. Vrem să simțim mereu confortul ce ne vine din faptul că toți cei din jur ne înțeleg slăbiciunile și defectele. Chiar și atunci când facem cele mai mari greșeli sperăm într-o îmbrățișare, într-o înșiruire de cuvinte care să însemne: „Lasă, stai liniștit, nu-i nimic grav. Mergem înainte!” sau „Te înțeleg și te iert”. Multe sentimente sunt râvnite de inima noastră, dar oare dreptatea mai este astăzi o dorință a vieții noastre? Mai râvnim noi acea dreptate care nu alungă iubirea, milostivirea și nici măcar iertarea, ci le desăvârșește spre binele tuturor? Nu cumva avem „iconițe” doar cu Dumnezeu cel milostiv, uitând de Dumnezeul cel drept?

Pentru cei care au înlocuit „Dumnezeu vede tot” cu „Dumnezeu iartă tot” evanghelia de astăzi s-ar putea să fie incomodă. Pentru cei care cred că a trecut timpul adevărurilor de credință și că „Dumnezeu este drept: el răsplătește binele și pedepsește răul” precum și capitolul 25 din Evanghelia după sfântul Matei sunt texte depășite, formulări care nu au nimic în comun cu popularitatea unui Dumnezeu milostiv, cuvintele lui Isus din această zi pot crea un disconfort spiritual. Când separăm milostivirea și iubirea de dreptate, ceea ce obținem nu este cu siguranță credință. Totodată știm că nu se poate vorbi despre milostivire și iubire în afara adevărului. Toate acestea trebuie să se regăsească împreună: milostivire, iubire, adevăr și dreptate.

Astăzi Isus ne invită să ne amintim învățătura Bisericii: „Oricine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va afla iertare în veac, ci e vinovat de un păcat veşnic (cf. Mc 3,29). Îndurarea lui Dumnezeu nu cunoaşte margini, dar cel care refuză în mod deliberat să o primească prin căinţă respinge iertarea păcatelor sale şi mântuirea oferită de Duhul Sfânt . O asemenea împietrire poate duce la nepocăinţa finală şi la pierzarea veşnică” (CBC 1864). Iată care sunt aceste păcate împotriva Duhului Sfânt, păcate care se împotrivesc într-un chip deosebit harului lui Dumnezeu şi, de aceea, îngreunează convertirea: nesocotirea bunătăţii lui Dumnezeu cu gândul ca el nu ne va pedepsi; deznădăjduirea în mila lui Dumnezeu; împotrivirea faţă de adevărul cunoscut; pizmuirea aproapelui pentru harurile pe care le-a primit; împietrirea inimii în faţa dojenilor mântuitoare; încăpăţânarea în nepocăinţă.

Să-l invocăm în această zi pe însuși Duhul Sfânt, Domnul și de viață dătătorul, ca să putem sta departe de tot ceea ce ne îngreunează convertirea. Să stăruim în rugăciune împreună cu sfânta Fecioară Maria ca și asupra noastră să vină noi Rusalii și să practicăm dreptatea și adevărul, să trăim în milostivire și iubire.


Nu putem separa milostivirea de adevăr și nici iubirea de dreptate.
Toate trăiesc îmbrățișate în Dumnezeu
și trebuie să facă parte din viața noastră,
precum în cer așa să fie și pe pământ (cf. Ps 85,11-12).


21 octombrie 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 28-a de peste an
Ss. Ursula şi îns., m.; Celina; Ilarion, abate
Rom 4,13.16-18; Ps 104; Lc 12,8-12

LECTURA I
Abraham a sperat împotriva oricărei speranţe.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 4,13.16-18
Fraţilor, promisiunea că va deveni moştenitorul lumii i-a fost făcută lui Abraham şi descendenţei lui nu prin Lege, ci prin justificarea din credinţă. 16 De aceea, promisiunea a fost făcută prin credinţă, ca să fie din har şi ca promisiunea să rămână sigură pentru toată descendenţa: nu numai pentru cel care provine din Lege, ci şi pentru cel care provine din credinţa lui Abraham, care este părintele nostru, al tuturor – 17 după cum este scris: „Te-am pus părinte al multor neamuri” – înaintea lui Dumnezeu în care a crezut, care dă viaţă celor morţi şi cheamă la fiinţă cele ce nu sunt. 18 Sperând împotriva oricărei speranţe, el a crezut că va deveni părintele multor neamuri, după cum i se spusese: „Aşa va fi descendenţa ta”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 104(105),6-7.8-9.42-43 (R.: 8a)
R.: Domnul îşi aduce aminte în veci de alianţa sa.

6 Voi, descendenţii lui Abraham, slujitorul lui,
voi, copiii lui Iacob, aleşii lui!
7 El, Domnul, este Dumnezeul nostru;
judecăţile lui sunt lege pentru tot pământul. R.

8 El îşi aduce aminte totdeauna de alianţa sa,
de cuvântul pe care l-a dat pentru o mie de generaţii,
9 de alianţa pe care a încheiat-o cu Abraham,
de jurământul pe care l-a făcut lui Isaac. R.

42 Pentru că şi-a adus aminte de cuvântul său cel sfânt
dat lui Abraham, slujitorul său.
43 L-a făcut pe poporul său să iasă cu veselie,
pe aleşii săi, în mijlocul strigătelor de bucurie. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 15,26d.27a
(Aleluia) Duhul adevărului va da mărturie despre mine, spune Domnul; şi voi veţi da mărturie. (Aleluia)

EVANGHELIA
Duhul Sfânt vă va învăţa ce trebuie să spuneţi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,8-12
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Vă zic, dar, oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, şi Fiul Omului va da mărturie pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 9 Însă cine mă va renega înaintea oamenilor va fi renegat înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10 Şi oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat; dar cel care va spune blasfemii împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat. 11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a guvernanţilor şi a autorităţilor, nu vă îngrijoraţi cum sau ce veţi răspunde sau ce veţi spune, 12 căci Duhul Sfânt vă va învăţa în acel ceas ce trebuie să spuneţi”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: