Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Posts Tagged ‘incurajare’

Dacă vrei să schimbi lumea… fă-ți patul!

Posted by Paxlaur pe 26/10/2017

Anunțuri

Posted in E bine de ştiut, Film | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

Oameni care știu „să-i mângâie şi să le vorbească la inimă” celor speriați, descurajați

Posted by Paxlaur pe 15/07/2017

Curaj Nicolae steinhardtCuvântul lui Dumnezeu este „viu și plin de putere”. El are în sine forța de care avem nevoie pentru a ne trăi viața cu demnitate. Acest cuvânt divin pe care îl medităm zi de zi conține adevăruri care ne ajută să devenim oameni de caracter prin tot ceea ce suntem și facem, începând cu gândurile, cuvintele și faptele noastre. Un astfel de adevăr este și cel proclamat astăzi de Cristos: „Nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nimic secret care nu va fi cunoscut” (Mt 10,26). Totul va fi dezvăluit, chiar și gândurile cele mai ascunse, chiar și acele planuri secrete pe care le-am urzit pentru astăzi și despre care credem că nimeni nu va afla. Oare ce ar trebui să schimbăm astăzi în viața noastră, având conștiința acestui adevăr? Sunt planurile noastre pentru această zi o mărturie despre Cristos? Să nu uităm: „Cine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, voi da şi eu mărturie pentru el înaintea Tatălui meu cel din ceruri. Însă oricine mă va renega înaintea oamenilor îl voi renega şi eu înaintea Tatălui meu cel din ceruri”(Mt 10,32-33).

Cât de frumoși și vrednici de încredere sunt oamenii care cred cu tărie că „Dumnezeu îi va vizita” (cf. Gen 50,24), că va veni ziua în care însuși Cristos îi va întâmpina: „Veniți, binecuvântații Tatălui meu, moșteniți împărăția care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii, căci am fost flămând, însetat, am fost străin, gol, bolnav, închis și mi-ați slujit” (cf. Mt 25,34-36). Cât de frumoși sunt oamenii care îl așteaptă și îl caută pe Domnul: inimile lor se bucură cu adevărat de viață (cf. Ps 68,33). Astfel de oameni sunt asemenea lui Iosif: înțelepți și iertători, oameni care știu „să-i mângâie şi să le vorbească la inimă” celor speriați, descurajați (cf. Gen 50,19-21).

Noi înșine trebuie să fim astfel de oameni, convinși că Dumnezeu ne vizitează chiar în această zi prin sfânta Euharistie, prin cuvântul său, prin frații care, aflați în suferință și lipsuri, bat la ușa noastră căutându-l pe Dumnezeu prezent în noi, căutând bunătatea lui Dumnezeu ascunsă în noi. Să nu rămânem încuiați, închiși în egoismul nostru, ci să ieșim în întâmpinarea lui Dumnezeu care ne vizitează. Să fim generoși cu Dumnezeu care ne vizitează, fără rețineri, fără teama zilei de mâine.

Iosif și Isus strigă astăzi inimii noastre: „Nu vă temeți”! Sfinții Bonaventura și Vladimir ne sunt mijlocitori și exemple în căutarea lui Dumenzeu. Ei ne invită să ne însușim cântarea psalmistului: „Căutaţi-l pe Domnul şi inimile voastre se vor bucura de viaţă”, de adevarata viață care nu cunoaște prefăcătoria sau teama (cf. Ps 68,33).


Suntem prețioși în ochii Domnului
mai mult decât orice altă creatură.
Să nu ne fie teamă să trăim ca oameni de caracter,
îndepărtând din viața noastră orice prefecătorie,
orice gând, cuvânt sau faptă
care nu corespunde cu mărturia pe care trebuie să o dăm
despre Cristos și Evanghelia sa.


15 iulie 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 14-a de peste an
Ss. Bonaventura, ep. înv. **; Vladimir
Gen 49,29-32;50,15-26a; Ps 104; Mt 10,24-33

LECTURA I
Dar Dumnezeu vă va vizita; şi vă va face să urcaţi din ţara aceasta.
Citire din cartea Genezei 49,29-32; 50,15-26a
În zilele acelea, Iacob le-a poruncit şi le-a zis: „Eu voi fi adăugat la poporul meu. Înmormântaţi-mă lângă părinţii mei, în peştera care este în câmpia lui Efron, heteul, 30 în peştera din câmpia care este la Macpela, faţă în faţă cu Mambre, în ţara Canaan, pe care Abraham a dobândit-o împreună cu câmpia de la Efron, heteul, ca proprietate de mormânt! 31 Acolo i-au îngropat pe Abraham şi pe Sara, soţia lui; acolo i-au îngropat pe Isaac şi pe Rebeca, soţia lui, şi acolo am îngropat-o pe Lea. 32 Proprietatea şi peştera care se găseşte în el au fost cumpărate de la fiii lui Het. 50,15 Văzând fraţii lui Iosif că tatăl lor a murit, au zis: „Cine ştie dacă Iosif nu ne va purta ură şi nu ne va întoarce tot răul pe care i l-am făcut?” 16 Au poruncit să i se spună lui Iosif: „Tatăl tău, înainte de moartea sa, a poruncit, zicând: 17 «Aşa să-i spuneţi lui Iosif: ‘Acum, iartă, te rog, vina fraţilor tăi şi păcatul lor, pentru că ţi-au făcut rău!’» Acum, iartă, te rog, vina slujitorilor Dumnezeului tatălui tău!” Şi Iosif a plâns când ei i-au spus aceste cuvinte. 18 Apoi fraţii săi au venit ei înşişi şi au căzut în faţa lui şi i-au spus: „Iată-ne, suntem sclavii tăi!” 19 Dar Iosif le-a zis: „Nu vă temeţi! Sunt eu în locul lui Dumnezeu? 20 Voi aţi gândit răul împotriva mea, dar Dumnezeu a gândit asta spre bine, ca să facă ceea ce se împlineşte astăzi, să facă să trăiască un popor numeros. 21 Acum, nu vă temeţi! Eu vă voi hrăni pe voi şi pe copiii voştri”. I-a mângâiat şi le-a vorbit la inimă. 22 Iosif a locuit în Egipt, el şi casa tatălui său. Iosif a trăit o sută zece ani. 23 Iosif i-a văzut pe fiii lui Efraim până la a treia generaţie. De asemenea şi pe fiii lui Machir, fiul lui Manase, care s-au născut pe genunchii lui Iosif. 24 Iosif le-a zis fraţilor săi: „Eu voi muri. Dar Dumnezeu vă va vizita şi vă va face să urcaţi din ţara aceasta în ţara pe care a jurat-o lui Abraham, lui Isaac şi lui Iacob”. 25 Şi Iosif i-a pus pe fiii lui Israel să jure, zicând: „Când Dumnezeu vă va vizita, să luaţi oasele mele de aici!” 26a Iosif a murit în vârstă de o sută zece ani.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 104(105),1-2.3-4.6-7 (R.: cf. Ps 68(69),33b)
R.: Căutaţi-l pe Domnul şi inimile voastre se vor bucura de viaţă!

1 Lăudaţi-l pe Domnul, invocaţi numele lui!
Faceţi cunoscute printre popoare faptele sale minunate!
2 Cântaţi-i, cântaţi psalmi!
Meditaţi la toate minunile sale! R.

3 Lăudaţi-vă cu numele lui cel sfânt!
Să se bucure inima celor care îl caută pe Domnul!
4 Căutaţi-l pe Domnul şi ajutorul lui,
căutaţi întotdeauna faţa lui! R.

6 Voi, descendenţa lui Abraham, slujitorul lui,
voi, copiii lui Iacob, aleşii lui!
7 El, Domnul, este Dumnezeul nostru;
judecăţile lui sunt lege pentru tot pământul. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 1Pt 4,14
(Aleluia) Dacă sunteţi batjocoriţi în numele lui Cristos, fericiţi sunteţi, pentru că Duhul gloriei şi al lui Dumnezeu se odihneşte peste voi! (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu vă temeţi de cei care ucid trupul.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 10,24-33
În acel timp, Isus le-a spus Celor Doisprezece: „Nu este discipolul mai presus decât învăţătorul, nici sclavul mai presus decât stăpânul său. 25 Este de ajuns discipolului să devină ca învăţătorul său, şi sclavului, ca stăpânul său. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu atât mai mult pe cei din casa lui! 26 Nu vă temeţi de ei, căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nimic secret care nu va fi cunoscut. 27 Ceea ce eu vă spun în întuneric spuneţi la lumină şi ceea ce vă spun la ureche predicaţi de pe acoperişuri! 28 Nu vă temeţi de cei care ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul! Temeţi-vă mai degrabă de cel care poate să piardă şi trupul şi sufletul în Gheenă! 29 Oare nu se vând două vrăbii pe un ban? Şi niciuna dintre ele nu cade pe pământ fără ştirea Tatălui vostru. 30 Vouă însă vă sunt numărate toate firele de păr de pe cap. 31 Aşadar, nu vă temeţi! Voi valoraţi mai mult decât multe vrăbii. 32 Oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, voi da şi eu mărturie pentru el înaintea Tatălui meu cel din ceruri. 33 Însă oricine mă va renega înaintea oamenilor îl voi renega şi eu înaintea Tatălui meu cel din ceruri”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

Unul dintre cele mai bune discursuri din istoria umanității…

Posted by Paxlaur pe 28/02/2017

Unul dintre cele mai bune discursuri din istoria umanității aparține unui comediant pe nume Charlie Chaplin.

Iată-l în traducerea luată de pe http://webcultura.ro/umanitate/

“Îmi pare rău, dar nu vreau să fiu vreun Ocârmuitor – nu aceasta este treaba mea. Nu vreau să conduc sau să cuceresc pe nimeni. Aş vrea să-i ajut pe toți dacă ar fi posibil – evrei, arieni, negri sau albi. Cu toţii vrem să ne ajutăm unii pe alții, căci așa stă în natura fiinţelor umane.

Vrem să trăim unul din fericirea celuilalt și nu din suferinţa celuilalt. Nu vrem să ne urâm sau să ne dispreţuim. E loc pentru toţi în această lume, iar pământul e bogat şi darnic cu fiecare.

Calea vieții poate fi liberă şi frumoasă. Dar ne-am rătăcit pe acest drum. Lăcomia ne-a otrăvit sufletele și, zăvorând lumea în spatele urii, ne-a împins spre sărăcie şi vărsare de sânge. Trăim pe fugă și ne-am închis în noi înşine. Maşinăria abundenţei ne-a înglodat în nevoi, știinţa ne-a făcut cinici, iar inteligenţa, duri şi nemiloși. Gândim prea mult şi simţim prea puţin. Avem nevoie de umanitate, mai mult decât de tehnologie; mai mult decât de inteligenţă, avem nevoie de bunătate şi blândețe. Fără aceste daruri, viaţa devine sălbatică şi totul va fi pierdut.

Avionul şi radioul ne-au adus mai aproape. Însăşi natura acestor invenţii strigă după bunătatea din om, strigă după fraternitatea și unitatea noastră. Chiar în acest moment, vocea mea ajunge la milioane de oameni din întreaga lume, milioane de bărbaţi, femei şi copii deznădăjduiţi, victime ale unui sistem care determină omul să tortureze și să întemnițeze oameni nevinovaţi. Celor care mă aud acum le spun: nu disperați!

Sărăcia ce se abate acum asupra noastră este doar efectul trecător al lăcomiei și al înverșunării unor oameni care se tem de progres. Ura dintre oameni va dispărea, iar dictatorii vor muri. Și puterea pe care au luat-o oamenilor, va reveni oamenilor. Iar atât timp cât se moare în numele libertăţii, libertatea nu va pieri…

Vezi continuarea traducerii pe http://webcultura.ro/umanitate/

 

Posted in E bine de ştiut, Lecturi | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

Nu aș putea trăi fără mângâierile tale …

Posted by Paxlaur pe 14/07/2016

Little boy hugging an old book

Deși nu-mi amintesc de ea în fiecare clipă, am momente când simt că mă sufoc și rămân fără aer dacă nu o privesc măcar pentru o secundă. Prezența ei în viața mea este cea mai frumoasă poezie. Dezmierdările ei sunt mai bune decât vinul, miresmele sale sunt atât de plăcute (cf. Cânt 1,2-3). Viața ar fi atât de grea și lipsită de gust fără ea. Ziua ar fi prea grea și prea lungă fără o mângâiere din partea ei, după cum noaptea ar avea chipul unui coșmar dacă ea nu mi-ar șopti înainte de culcare: „Nu te teme! Eu sunt cu tine, nu-ți fie teamă”.

Strălucirea soarelui mă îndeamnă la trezire, însă doar cuvintele ei îmi dau puterea să străbat ziua, buzele ei rostindu-mi în fiecare dimineață cea mai frumoasă încurajare: „Fii tare și curajos… Domnul însuși merge înaintea ta, el însuși este cu tine; nu te va părăsi și nu te va abandona; nu te teme și nu te descuraja!” (Dt 31,7-8). Cu ea alături nu știu ce înseamnă frica, pentru că ea îmi amintește că sunt iubit și protejat, că nu sunt singur, că binele e mai puternic decât răul, că toate aceste rele – războiul, terorismul, boala, criza, sărăcia, moartea etc. – vor dispărea. Doar iubirea este veșnică, pentru că veșnic este Dumnezeu care e iubire.

Sunt nopți în care mă ridic doar ca să o ating și o privesc, așa la întâmplare. De cinci sau șase sau șapte sau și mai multe ori pe zi mă face să tresar de bucurie și speranță atunci când îmi atinge inima. Sunt convins că și tu dacă ai cunoaște-o, dacă ai lăsa-o măcar pentru o clipă să facă parte din viața ta și să îți arate cât ești de iubit, nici tu nu ai mai putea trăi fără ea și ai suspina de dorul ei, zi și noapte, căci ea este mai dulce decât mierea și mai strălucitoare decât cel mai curat aur. Ea este cuvântul lui Dumnezeu, un cuvânt viu și plin de roade.

Ascultă cuvintele ei și prinde curaj, iubește-o și pacea va locui în inima și în casa ta.

Iată câteva din cuvintele ei care ne ajută să învingem frica și să ne trăim viața cu siguranța, curajul, speranța și bucuria celui care este iubit și iubește.

Care sunt preferatele tale?

  • „Îngerul Domnului veghează lângă cei ce se tem de el și-i scapă din primejdie” (Ps 34,8);
  • „În ziua în care sunt cuprins de teamă, eu mă încred în tine” (Ps 56,4);
  • „Domnul este lumina și mântuirea mea, de cine mă voi teme? Domnul este apărătorul vieții mele, de cine mă voi înfricoșa?” (Ps 27,1);
  • „Dumnezeu este pentru noi loc de refugiu și putere, ajutor ușor de găsit în timp de strâmtorare” (Ps 46,2);
  • „Încredințează Domnului grijile tale și el te va hrăni, nu-l va lăsa niciodată pe cel drept să se clatine!” (Ps 55,23);
  • Când multe neliniștit [frământă] inima mea, mângâierile tale îmi revigorează sufletul (Ps 94,19);
  • „Nu vă îngrijorați pentru ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ea însăși. Ajunge zilei răutatea ei” (Mt 6,34);
  • „Pace vă las vouă, pacea mea v-o dau vouă. Eu nu v-o dau așa cum o dă lumea. Să nu se tulbure inima voastră, nici să nu se teamă” (In 14,27);
  • „Spuneți celor slabi de inimă: Fiți tari și nu vă temeți! Iată Dumnezeul vostru… vine și vă va mântui” (Is 35,4);
  • „Acum, așa vorbește Domnul: Nu te teme, pentru că eu te-am răscumpărat, te-am chemat pe nume, al meu ești tu” (Is 43,1);
  • „Nu te teme, căci eu sunt cu tine; nu te înspăimânta, pentru că eu sunt Dumnezeul tău, te voi întări, te voi ajuta și voi veni în sprijinul tău cu brațul dreptății mele” (Is 41,10);
  • „Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci Duhul tăriei, al iubirii și al chibzuinței” (2Tim 1,7);
  • „Umiliți-vă sub mâna puternică a lui Dumnezeu pentru ca el să vă înalțe la timpul potrivit. Încredințați-i lui toată îngrijorarea voastră, căci el se îngrijește de voi” (1Pt 5,6-7);
  • „Nu vă îngrijorați pentru nimic și, în orice împrejurare, cerând cu insistență prin rugăciune, cu mulțumire, să fie făcute cunoscute cererile voastre lui Dumnezeu. Iar pacea lui Dumnezeu, care întrece orice închipuire, va păzi inimile și gândurile voastre în Cristos Isus” (Fil 4,6-7);
  • „El a vorbit îndată cu ei și le-a spus: Curaj! Eu sunt, nu vă temeți!” (Mc 6,50);
  • „Isus i-a zis: Nu te teme, crede numai!” (Mc 5,36);
  • „El și-a pus mâna dreaptă peste mine, spunându-mi: Nu te teme! Eu sunt cel dintâi și cel de pe urmă” (Ap 1,17);
  • „Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău ca un viteaz care salvează; se va bucura cu veselie pentru tine și va tăcea în iubirea lui. Se va veseli pentru tine cu cântare de bucurie” (Sof 3,17).
  • „Nu te teme de ei; căci Domnul Dumnezeul vostru va lupta el însuși pentru voi” (Dt 3,22);
  • „Frica de oameni aduce capcană, dar încrederea în Domnul protejează” (Prov 29,25).
  • „V-am spus acestea ca să aveți pace în mine. În lume veți avea necazuri; însă curaj, eu am învins lumea” (In 16,33);
  • „Știm că toate conlucrează spre bine celor care îl iubesc pe Dumnezeu, adică celor care sunt chemați după planul lui” (Rom 8,28).

Împreună găsim în fiecare zi forța de a merge înainte, spre o lume mai bună, fără teamă!

 

Cf. http://www.catholic.org/news/hf/faith/story.php?id=59040

Posted in E bine de ştiut, Predici si meditatii, Scriptura | Etichetat: , , , , , , | 3 Comments »

A fost un (d)om(n)… și numele lui era Lucian

Posted by Paxlaur pe 31/03/2016

12885769_581487588691282_3106749709991242668_o-2În timpul înmormântării mi-a trecut prin minte toată istoria prieteniei noastre. Eram seminarist când l-am întâlnit prima data. Era atât de diferit de ceilalți. Părea un copil, deși vârsta lui era mult peste a mea. De fapt, eu eram copilul iar el „nenea”. Trupul lui părea destinat suferinței, dar chipul său avea imaginea fericirii. Pe atunci nu credeam că voi putea spune despre el cuvintele fericitei Tereza de Calcutta: „Unii oameni apar în viața noastră ca o binecuvântare, alții ca o lecție”. Însă astăzi simt că el a fost o binecuvântare și o lecție pentru mine și pentru mulți alții. Viața lui scurtă și plină de dureri trăite în fericire a fost o binecuvântare pentru toți cei care l-au întâlnit. Viața lui a devenit o lecție care ar trebui predată în orice școală: lecția fericirii, lecția seninătății, lecția sufletului care nu se lasă robit de trup.

Lucian, tânărul, ba chiar domnul de 40 de ani pe care l-am înmormântat zilele trecute (22 martie 2016) în Bacău, a fost cu adevărat o lecție și o binecuvântare. Nu, nu o binecuvântare sau o lecție, ci și una și alta.

Lucian a fost o binecuvântare prin zâmbetul pe care îl oferea tuturor.

Lucian a fost o binecuvântare pentru că știa să fie copil cu copiii, deși avea 40 de ani, și adult cu adulții, deși trupul său părea să-l fi privat de maturitate. Este adevărat că nu reușea mereu să ne convingă cu istorisirile sale, dar ne smulgea zâmbete.

Lucian a fost o binecuvântare pentru oamenii care fugeau de singurătate sau sufereau din cauza ei. A fost mereu o plăcută și neobosită companie.

Lucian a fost o binecuvântare pentru copiii care creșteau în jurul lui învățând să se bucure cu/de ceea ce au, fără să plângă toată ziua pentru ceea ce le lipsește.

Lucian a fost o binecuvântare pentru mame, pentru toate femeile care se bucurau văzându-i pofta de viață și bucuria cu care trăia parcă neținând cont de suferința trupului. Tuturor mamelor el le-a adresat un mesaj în iunie 2015, cuvinte pe care le puteți citi în revista Biserica și viața, publicată în decanatul de Bacău. În simplitatea lui atingea profunzimi nebănuite și răscolea inimi spunând: „sunt bucuros pentru ce mi-a dat Dumnezeu. Mamele care află că vor naște copii cu probleme nu trebuie să-i omoare. Să aibă răbdare cu ei, să nu îi ucidă. Să-i crească cu grijă, cu puterea Domnului. Doar Dumnezeu are dreptul de a da și de a lua viața. Pe mine nu m-a luat, m-a lăsat… Mă rog pentru toate mamele să iubească copii și să nu-i abandoneze”. El a fost unul dintre cei abandonați de mamă tocmai pentru că trupul său plin de suferință nu a corespuns cu „standardele” unei femei pe care el continua plin de iubire să o numească mamă și să se roage pentru ea.

Lucian nu a fost un handicapat. Și nici o persoană cu dizabilități. El a fost și rămâne pentru mine o persoană cu alte abilități. Da, avea multe abilități. Avea curaj. A avut curajul să înfrunte viața. A avut curajul să zâmbească suferinței, să fie fericit chiar și în suferință. A avut curajul să fie mulțumit cu ceea ce avea și în același timp să muncească pentru a fi mai bun, pentru a avea mai mult. Iar imagineația lui genială completa și concura cu cele mai reușite scenarii cinematografice. Nu te puteai supăra pe el. Și nici el nu s-a supărt vreodată pe cineva. Chiar și când greșea în vreun lucru mic și era certat el știa să se strecoare direct în inimă spunându-ți: „Chiar dacă mă cerți pentru că am greșit, eu știu că în inima ta tu mă iubești”.

Lucian a fost o lecție prin felul său de a se bucura de lucrurile simple.

El rămâne ca o palmă dată pe obrazul instituțiilor statului care refuză să slujească viața. Rămâne o provocare pentru cei care cred că există persoane care nu au drepturi sau au mai puține drepturi. Palmele lui – și cei care l-au cunoscut știu cum erau mâinile lui și cum se mulau atunci când se prindea de tine! – ar trebui să fie simțite peste obrazul celor care refuză să slujească viața…

Lucian avea abilitatea de a te încuraja, de a-ți demonstra cât de înșeli atunci când ești supărat pe viață.

Lucian a fost o lecție pentru cei veșnic nemulțumiți.

Lucian a fost o lecție pentru cei care nu au grijă de sănătatea lor și reunță la lupta pentru un viitor mai bun.

El rămâne în inima multora lecția și binecuvântarea trimise de Dumnezeu pentru a da curaj și speranță, pentru a ne ajuta pe toți să prețuim mai mult darul vieții.

Închei întipărindu-mi în minte răspunsul lui atunci când a fost întrebat:

„ – Lucian, tu ai o boală gravă, totuși te văd senin. Care sunt bucuriile vieții tale?

– Dumnezeu mi-a dat multe daruri: pot să merg, să alerg, să mă spăl singur. Mi-a dat mult curaj și sunt foarte fericit. Așa a permis Domnul, să fiu așa. Dar sunt mulți oameni care mă iubesc și pe mine, mai ales copiii. Sunt oameni care îmi spun: Lucian, tu ne dai putere. Mergi înainte! Sunt fericit așa cum sunt”.

Lucian, Domnul să odihnească sufletul tău în pace și să dăruiască trupului tău strălucirea și puterea omului răscumpărat. Odihnește-te în pace și roagă-te pentru noi din ceruri.12898212_580786692094705_3327391042388033144_o

12593853_579371768902864_1626379738814564125_o

 

 

Posted in Diverse, E bine de ştiut, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , | 1 Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: