Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘inima’

Am fost neascultători. Am mers fiecare după gândirea inimii noastre rele

Posted by Paxlaur pe 06/10/2017

suferinta tristete
Dacă ne uităm cu inimă sinceră la ceea ce se întâmplă în noi și în jurul nostru ne dăm seama că „am mers fiecare după gândirea inimii noastre rele, am slujit altor dumnezei şi am făcut rele înaintea ochilor Domnului Dumnezeului nostru” (Bar 1,22). Deși prin botez am devenit fii ai Tatălui, prin faptele noastre am slujit altor dumnezei. De exemplu, cine a fost pentru noi dumnezeu în această săptămână? Cui am slujit? Fericit omul al cărui Dumnezeu a fost și este Domnul (cf. Ps 33,12).

Inima noastră pare împietrită la glasul Domnului, la minunile pe care el le face zilnic în viața noastră. Ce ecou are chemarea Domnului: „Astăzi nu vă împietriţi inimile, ci ascultaţi glasul Domnului” (cf. Ps 94,8ab)? Cum este inima noastră? Cum sunt faptele noastre? Nu cumva suntem tocmai ca locuitorii din Corazin și Betsaida? Acel „vai ție” spus de Domnul, nu este îndreptat și spre inima noastră pentru că am avut parte de atâtea minuni, de atâta mângâiere din partea Domnului și totuși am rămas cu inima împietrită?! Când vom începe convertirea noastră? Când ne vom lepăda de „gândirea inimii rele” și vom începe să-l slujim pe Dumnezeu cu inimă curată? Când vom începe să-i ascultăm pe „trimișii” Domnului și nu vom mai disprețui învățătura Bisericii, Mireasa lui Cristos?

Să ne îmbrăcăm în umilință la acest sfârșit de săptămână și să spunem cu inima căită: „A Domnului este dreptatea, iar a noastră este ruşinea feţelor… pentru că am păcătuit înaintea Domnului, am fost neascultători şi nu am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru, ca să umblăm după hotărârile lui pe care le-a dat să fie înaintea feţei noastre” (Bar 1,15.17-18).

Am fost neascultători când am neglijat chemarea sa: „Nu vă împietriți inimile, ascultați glasul meu, primiți-i și ascultați-i pe cei pe care îi aleg și îi trimit la ușa inimii voastre”!

Am fost neascultători când am neglijat prezența sa în Euharistie, în oameni, în cel suferind: „Trupul meu este hrana voastră. Trupul vostru trebuie să devină semnul prezenței mele în lume. Voi trebuie să fiți mângâierea celor care suferă, așa cum eu m-am jertfit pentru voi pe lemnul crucii”.

Am fost neascultători când am neglijat sufletul nostru și am privit doar spre trup. Am uitat cuvântul Domnului: „Ce i-ar folosi omului de-ar câștiga lumea întreagă, dacă și-ar pierde sufletul?” (Mt 16,26).

Am fost neascultători și nu ne-am convertit, nu ne-am îmbrăcat în sac și nu ne-am pus cenușă pe cap (cf. Lc 10,13). Însă acum implorăm milostivire, Doamne. Vrem o inimă nouă. Îndreaptă spre bine și spre tine gândirea inimii noastre: „Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru gloria numelui tău! Mântuieşte-ne şi iartă-ne păcatele, de dragul numelui tău!” (Ps 78,9).


Numai Dumnezeu poate să schimbe inima noastră
și să ne dăruiască o inimă de carne,
o inimă blândă și smerită,
o inimă care să creadă în el
și să-l iubească cu toată puterea!


6 octombrie 2017 

Vineri din săptămâna a 26-a de peste an
Sf. Bruno, pr. *
Bar 1,15-22; Ps 78; Lc 10,13-16

LECTURA I
Am păcătuit înaintea Domnului, n-am ascultat de el.
Citire din cartea lui Baruh 1,15-22
A Domnului este dreptatea, iar a noastră este ruşinea feţelor, aşa cum se vede în ziua aceasta: a omului din Iuda şi a locuitorilor Ierusalimului, 16 a regilor noştri, a principilor noştri, a preoţilor noştri, a profeţilor noştri şi a părinţilor noştri, 17 pentru că am păcătuit înaintea Domnului, 18 am fost neascultători şi nu am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru, ca să umblăm după hotărârile lui pe care le-a dat să fie înaintea feţei noastre; 19 din ziua când Domnul i-a scos pe părinţii noştri din ţara Egiptului şi până în ziua aceasta, am fost neascultători faţă de Domnul Dumnezeul nostru, ne-am purtat cu uşurinţă, ca să nu ascultăm glasul lui. 20 S-au lipit de noi relele şi blestemele pe care i le-a stabilit Domnul lui Moise, slujitorul lui, în ziua când i-a scos pe părinţii noştri din ţara Egiptului, ca să ne dea ţara unde curge lapte şi miere, cum este în ziua aceasta. 21Nu am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru, după toate cuvintele profeţilor pe care i-a trimis la noi. 22 Am mers fiecare după gândirea inimii lui rele, slujind altor dumnezei şi făcând rele înaintea ochilor Domnului Dumnezeului nostru”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 78(79),1-2.3-5.8.9 (R.: 9b)
R.: Pentru gloria numelui tău, mântuieşte-ne, Doamne!

1 Dumnezeule, popoarele păgâne au năvălit în moştenirea ta,
au întinat templul tău cel sfânt
şi au prefăcut Ierusalimul într-o grămadă de pietre.
2 Cadavrele slujitorilor tăi le-au dat ca hrană păsărilor cerului
şi carnea credincioşilor tăi au dat-o fiarelor pământului. R.

3 Le-au vărsat sângele ca apa împrejurul Ierusalimului
şi n-a fost nimeni ca să-i îngroape.
4 Am ajuns de ocara vecinilor noştri,
de batjocura şi râsul celor care ne înconjoară.
5 Până când, Doamne, te vei mânia? La nesfârşit?
Cât timp va mai arde gelozia ta ca focul? R.

8 Nu mai lua în seamă împotriva noastră
nelegiuirile celor de odinioară,
ci să ne întâmpine degrabă îndurarea ta!
Căci suntem cu totul lipsiţi de putere. R.

9 Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre,
pentru gloria numelui tău!
Mântuieşte-ne şi iartă-ne păcatele,
de dragul numelui tău! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Ps 94(95),8ab
(Aleluia) Astăzi nu vă împietriţi inimile, ci ascultaţi glasul Domnului! (Aleluia)

EVANGHELIA
Cine mă dispreţuieşte pe mine îl dispreţuieşte pe cel care m-a trimis.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 10,13-16
În acel timp, Isus a spus: „Vai ţie, Corazin, vai ţie, Betsaida! Căci dacă s-ar fi făcut în Tir şi Sidon minunile făcute în voi, de mult s-ar fi convertit îmbrăcându-se în sac şi punându-şi cenuşă pe cap. 14 De aceea, la judecată va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi. 15 Şi tu, Cafarnaum, oare vei fi înălţat până la cer? Până în iad te vei prăbuşi. 16 Cine vă ascultă pe voi, pe mine mă ascultă. Cine vă dispreţuieşte pe voi, pe mine mă dispreţuieşte, iar cine mă dispreţuieşte pe mine îl dispreţuieşte pe cel care m-a trimis”.

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Inima stă totdeauna în același loc, sau din când în când pleacă în alte locuri?

Posted by Paxlaur pe 04/10/2017

oferirea inimii„Pentru ce ai faţa tristă, deşi nu eşti bolnav? Aceasta nu poate fi decât tristeţea inimii”, acea tristețe despre care știm toți că este o groznică suferință a inimii, a vieții (cf. Neh 2,2).

Un preot povestește cum, într-o zi, un copil l-a întrebat: „Inima stă totdeauna în același loc, sau din când în când pleacă în alte locuri?”

Răspunsul a venit imediat: „Nu, inima rămâne totdeauna în același loc, în piept”.

După aceea se gândi preotul şi zise : „De fapt, într-o zi vei crește și atunci vei înțelege că inima trăiește în mii de locuri diferite, fără a locui cu adevărat în nici un loc.

Ți se urcă în gât, atunci când ești emoționat, sau cade în stomac atunci când ești rănit sau îți este frică. Există momente în care accelerează bătăile ei, și pare că vrea să-ți iasă din piept. Alte dăți, în schimb, face schimb cu creierul.

Crescând, vei învăța să-ți iei inima în mâini și să o pui în alte mâini. De cele mai multe ori va reveni la tine puțin rănită. Dar nu te preocupa. Va fi la fel de frumoasă. Sau, poate, va fi și mai frumoasă. Acest lucru, însă, îl vei înțelege după multă vreme.

Vor exista zile în care vei crede că nu mai ai deloc inimă. Că ai pierdut-o. Și vei fi preocupat să o cauți într-o amintire, într-un parfum, în privirea unui trecător…

Apoi, va sosi o altă zi în care vei înțelege că nu toți au o inimă. Însă tu, tu trebuie să trăiești în așa fel încât toți să vadă că ai o inimă, o inimă bună și frumoasă, o inimă care iubește și crede, o inimă mai puternică decât moartea”.

Așa este inima lui Isus. Așa a fost inima sfântului Francisc din Assisi. Așa trebuie să fie și inima noastră. Ce model avem pentru inima noastră? Privindu-ne inima, putem spune noi împreună cu sfinții: „Am pierdut toate şi le consider gunoi, ca să-l câştig pe Cristos şi să mă aflu în el” (cf. Fil 3,8b-9a)?

Este grăitor exemplul unui tânăr care la doar 24 de ani a renunțat la toate bogățiile, orgoliile, ambițiile sale și a mers și s-a logodit cu „Doamna Sărăcie”, devenind unul dintre cei mai iubiți și imitați sfinți. Mai este oare provocator pentru noi un model de viață care alege idealul evanghelic al ascultării, al sărăciei și al castității? Oare mai are vreun cuvânt de spus un om care a trăit toată viața cu „o singură” haină așezată pe un trup dăruit Domnului, generației de astăzi care abia rezistă o zi cu aceeași haină așezată pe un trup ne-dăruit nici lui Dumnezeu, nici aproapelui, ci doar propriei persoane? Să nu uităm: ceea ce contează nu sunt hainele la modă sau inima modernă, ci „făptura cea nouă”, o inimă nouă, o inimă care se aseamănă cu inima lui Isus (cf. Gal 6,16).


Un proverb chinezesc spune:
„Dacă păstrezi în inimă un crâng înverzit,
pasărea cântătoare va veni negreșit”.
Iar noi, creștinii, stim că dacă așezi capul tău pe inima lui Isus,
vei simți în inima ta
glasul Tatălui, iubirea Fiului, ardoarea Duhului Sfânt,
îl vei simți pe Dumnezeu în tine (cf. In 13,25).


4 octombrie 2017 

Miercuri din săptămâna a 26-a de peste an
Sf. Francisc din Assisi **
Neh 2,1-8; Ps 136; Lc 9,57-62

LECTURA I
Dacă este un lucru bun pentru rege trimite-mă în cetatea mormintelor părinţilor mei, ca s-o reconstruiesc!
Citire din cartea lui Nehemia 2,1-8
În luna Nisan, în al douăzecilea an al regelui Artaxerxes, pe când vinul era înaintea lui, eu, Nehemia, am luat vinul şi l-am dat regelui. Niciodată nu fusesem trist înaintea lui. 2 Regele mi-a zis: „Pentru ce ai faţa tristă, deşi nu eşti bolnav? Aceasta nu poate fi decât tristeţea inimii”. Atunci mi-a fost foarte mare teamă. 3 I-am răspuns regelui: „Să trăiască regele în veci! Cum să nu am faţa tristă când cetatea în care sunt mormintele părinţilor mei este pustiită şi porţile ei sunt mistuite de foc?” 4 Regele mi-a zis: „Ce vrei să ceri?” Eu m-am rugat Dumnezeului cerurilor 5 şi i-am răspuns regelui: „Dacă este un lucru bun pentru rege şi dacă slujitorul tău a aflat har în ochii tăi, trimite-mă în cetatea mormintelor părinţilor mei, ca s-o reconstruiesc!” 6 Regele – lângă care stătea regina – mi-a zis: „Până când va dura călătoria şi când te vei întoarce?” I-a plăcut regelui, mi-a dat drumul, iar eu i-am zis când mă voi întoarce. 7 Apoi i-am zis regelui: „Dacă este un lucru bun pentru rege, să mi se dea scrisori pentru guvernatorii de dincolo de Râu, ca să mă lase să trec şi să ajung în Iuda, 8 şi o scrisoare pentru Asaf, păzitorul pădurii regelui, ca să-mi dea lemn să fac grinzi pentru porţile fortăreţei care este lângă casă, pentru zidul cetăţii şi pentru casa unde voi merge!” Regele mi-a dat, pentru că mâna binevoitoare a Domnului era asupra mea.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 136(137),1-2.3.4-5.6 (R.: 6a)
R.: Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine!

1 Pe malurile râurilor din Babilon şedeam şi plângeam
când ne aduceam aminte de Sion.
2 În sălciile din ţinutul acela ne atârnaserăm harpele. R.

3 Căci acolo cei care ne-au dus în robie
ne cereau cuvintele cântărilor
şi opresorii noştri ne cereau veselie:
„Cântaţi-ne din cântările Sionului!” R.

4 Cum să cântăm noi cântările Domnului pe un pământ străin?
5 Dacă te voi uita, Ierusalime,
să mi se usuce mâna dreaptă! R.

6 Să mi se lipească limba de cerul gurii,
dacă nu-mi voi aduce aminte de tine,
dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Fil 3,8b-9a
(Aleluia) Am pierdut toate şi le consider gunoi, ca să-l câştig pe Cristos şi să mă aflu în el. (Aleluia)

EVANGHELIA
Te voi urma oriunde te vei duce.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 9,57-62
În timp ce Isus şi discipolii săi mergeau pe drum, cineva i-a spus: „Te voi urma oriunde te vei duce”. 58 Dar Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini, păsările cerului au cuiburi, însă Fiul Omului nu are unde-şi rezema capul”. 59 Altuia i-a spus: „Urmează-mă!” Acela a răspuns: „Doamne, lasă-mă să merg mai întâi să-l îngrop pe tatăl meu!” 60 Dar el i-a spus: „Lasă morţii să-şi îngroape morţii lor, dar tu mergi şi vesteşte împărăţia lui Dumnezeu!” 61 Un altul i-a zis: „Doamne, te voi urma, însă mai întâi lasă-mă să mă întorc să-mi iau rămas-bun de la cei din casa mea!” 62 Dar Isus i-a spus: „Nimeni care pune mâna pe plug şi priveşte înapoi nu este vrednic de împărăţia lui Dumnezeu”.

Cuvântul Domnului

Posted in Francisc din Assisi, Predici si meditatii, Sfântul zilei | Etichetat: , , , , | Leave a Comment »

Să ne „schimbăm prin înnoirea minții”…

Posted by Paxlaur pe 03/09/2017

Dumnezeu este iubireDincolo de toate tendințele și recomandările societății pentru a-ți petrece duminica, pentru cel care crede în Dumnezeul Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, duminica rămâne „Ziua Domnului”, un timp de har pe care creștinul îl sfințește prin participarea demnă la sfânta Liturghie și prin întâlnirea directă cu Isus Cristos prezent în sfânta Euharistie și în cuvântul Scripturii. Pentru cel care l-a cunoscut și întâlnit cu adevărat pe Cristos, duminica nu poate trece fără rugăciune și fără a dedica un timp familiei, comunității, prietenilor.

Este însuși cuvântul Domnului care ne cere astăzi prin apostolul Paul „să nu ne conformăm lumii acesteia” și să ne „schimbăm prin înnoirea minții” (cf. Rom 12,2). Să nu ne conformăm unei societăți care vrea să desacralizeze duminica și să o lipsească de toată încărcătura spirituală și de toată valoarea ei familială. Să nu ne conformăm celor care vor să facă din noi „o piatră de poticnire pentru Dumnezeu” și pentru planurile sale. Să nu fim de partea celor care nu se gândesc „la cele ale lui Dumnezeu, ci numai la cele ale oamenilor” (cf. Mt 16,23).

Avem nevoie de o înnoire a minții și a inimii ca să putem discerne astăzi voința lui Dumnezeu cu privire la noi și la felul în care ne folosim timpul și talanții. Dacă nu ne înnoim inima riscăm ca prin faptele noastre să ne împotrivim planurilor lui Dumnezeu. Să privim la apostolul Petru și la dialogul său cu Cristos. Să învățăm din cuvântul Domnului. Să iubim cuvântul Domnului și să ne lăsăm seduși de el, să-l lăsăm să devină în inima noastră un foc aprins care să ne purifice și să ne înnoiască (cf. Ier 20,7.9). Să înțelegem că doar înnoirea minții – prin lumina revărsată de Cristos și prin puterea Duhului Sfânt – ne poate ajuta să nu devenim noi înșine destinatarii cuvintelor lui Cristos: „Mergi în urma mea, Satană!” (Mt 16,23).

Mai mult decât atât, înnoirea minții și a inimii este calea spre salvarea sufletului. Nimic altceva nu contează. Putem să ne petrecem duminicile uitând de Dumnezeu, de oameni, de suflet, însă… „ce i-ar folosi omului de-ar câştiga lumea întreagă, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său?” (Mt 16,26).

Să nu ne conformăm lumii acesteia, ci să ne salvăm sufletul. Să pășim pe urmele lui Cristos. Să renunțăm la noi înșine. Să ne purtăm crucea. Să-i vizităm pe cei singuri. Să-i alinăm pe cei bolnavi. Să-i mângâiem pe cei triști. Să-i ridicăm pe cei căzuți. Să redăm speranța celor deznădăjduiți. Să privim la Cristos și să ridicăm privirile oamenilor spre Cristos. Să facem din Cristos centrul vieții noastre, centrul duminicii noastre, centrul comunității noastre. Abia atunci vom cunoaște bucuria adevărată, fericirea unei zile de duminică.


Să nu ne conformăm lumii acesteia,
ci să redăm duminicii sacralitatea ei:
este ziua Domnului și a familiei, a comunității.


3 septembrie 2017 

† DUMINICA a 22-a de peste an
Sf. Grigore cel Mare, pp. înv.
Ier 20,7-9; Ps 62; Rom 12,1-2; Mt 16,21-27

LECTURA I
Cuvântul Domnului a devenit pentru mine spre ocară.
Citire din cartea profetului Ieremia 20,7-9
M-ai sedus, Doamne, şi eu m-am lăsat sedus. M-ai prins cu putere şi ai fost mai puternic. Dar am devenit de batjocură toată ziua, toţi râd de mine. 8 Căci când vorbesc trebuie să strig: „Violenţă, devastare!” Astfel, cuvântul Domnului a devenit pentru mine spre ocară şi batjocură în fiecare zi. 9Am spus: „Nu-mi voi mai aminti de el şi nu voi mai vorbi în numele lui”. Dar în inima mea era ca un foc aprins, închis în oasele mele: am obosit purtându-l şi nu mai pot.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 62(63),2.3-4.5-6.8-9 (R.: 2b)
R.: Sufletul meu e însetat de tine, Doamne, Dumnezeul meu!

2 Dumnezeule, tu eşti Dumnezeul meu,
pe tine te caut dis-de-dimineaţă.
Sufletul meu e însetat de tine, pe tine te doreşte trupul meu,
ca un pământ pustiu, uscat şi fără apă. R.

3 Astfel m-am uitat după tine în sanctuarul tău,
ca să contemplu puterea şi gloria ta.
4 Îndurarea ta este mai bună decât viaţa,
de aceea, buzele mele te laudă. R.

5 Aşa te voi binecuvânta toată viaţa mea
şi voi ridica mâinile mele invocând numele tău.
6 Ca şi cum m-aş sătura cu măduvă şi grăsime,
aşa se desfată buzele mele când gura mea te laudă. R.

8 Pentru că ai fost ajutorul meu,
la umbra aripilor tale tresalt de bucurie.
9 Sufletul meu se alipeşte de tine
şi dreapta ta mă susţine. R.

LECTURA A II-A
Să vă oferiţi trupurile voastre ca jertfă vie!
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 12,1-2
Vă îndemn deci, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să vă oferiţi trupurile voastre ca jertfă vie, sfântă şi plăcută lui Dumnezeu: acesta este cultul vostru spiritual. 2 Nu vă conformaţi lumii acesteia, ci schimbaţi-vă prin înnoirea minţii, ca să discerneţi care este voinţa lui Dumnezeu, ce este bun, ce este plăcut, ce este desăvârşit!

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. Ef 1,17-18
(Aleluia) Tatăl Domnului nostru Isus Cristos să lumineze ochii inimii noastre, ca să cunoaştem care este speranţa chemării noastre. (Aleluia)

EVANGHELIA
Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 16,21-27
În acel timp, Isus a început să le arate discipolilor săi că trebuie să meargă la Ierusalim şi să sufere multe din partea bătrânilor, a arhiereilor şi a cărturarilor, să fie ucis, iar a treia zi să învie. 22Atunci, Petru, luându-l deoparte, a început să-l certe, spunând: „Să te ferească Dumnezeu, Doamne! Asta nu ţi se va întâmpla niciodată”. 23 Dar el, întorcându-se, i-a spus lui Petru: „Mergi în urma mea, Satană! Tu eşti o piatră de poticnire pentru mine, pentru că nu te gândeşti la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor”. 24 Atunci Isus a spus discipolilor săi: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze! 25 Căci cine vrea să-şi salveze viaţa o va pierde; cine însă îşi pierde viaţa pentru mine, acela o va afla. 26 Aşadar, ce i-ar folosi omului de-ar câştiga lumea întreagă, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său? 27 Căci Fiul Omului va veni în gloria Tatălui cu îngerii săi şi atunci va da fiecăruia după ceea ce a făcut”.

Cuvântul Domnului

 

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: