Arhivă etichetă pentru ‘invidie’

Dumnezeu nu ne prezintă teorii sau ideologii

Când ți se pare că nu mai are rost să lupți 
și vrei să-ți îngropi talanții, 
amintește-ți că Dumnezeu se va întoarce 
și te va întreba ce ai făcut cu ceea ce el ți-a încredințat.

Apostolul Paul pune în lumină un adevăr esențial pentru credința noastră: Dumnezeu nu numai că ne spune cum trebuie trăită viața, ci el însuși vine și ne învață. Dumnezeu nu ne prezintă teorii sau ideologii, ci se face carne, se face trup jertfit pe lemnul crucii ca să ne învețe el însuși esența vieții: „Voi ați fost învățați de Dumnezeu să vă iubiți unii pe alții” (1Tes 4,9). Cuvintele Apostolului sunt ecoul cuvintelor lui Dumnezeu făcut om: „Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții. Așa cum eu v-am iubit pe voi, așa să vă iubiți unii pe alții! Prin aceasta vor recunoaște toți că sunteți discipolii mei: dacă aveți dragoste unii față de alții” (In 13,34-35).

Însuși Dumnezeu ne-a învățat cum să ne iubim, de aceea modul nostru de a iubi omul trebuie să aibă un singur model și o singură măsură: iubirea lui Cristos. Risipim timp și energie, ba chiar ne pierdem întreaga viață, atunci când încercăm să slujim sau să iubim omul după alt model în afară de Cristos. Dacă vrem ca iubirea noastră să fie autentică, să privim mereu la Cristos și, meditând sfânta Evanghelie, să dăm curs chemării sale: „Învățați de la mine pentru că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre” (Mt 11,29).

Într-o lume atât de agitată și cu chipul mereu apăsat de povara vieții, ne vom găsi odihna dacă ne vom apropia de Cristos și, ascultându-i cuvintele, vom înțelege că „fiecăruia i s-a dat după propria putere” (cf. Mt 25,15). Nimeni nu a primit mai mult decât poate cuprinde ființa sa, trupul și sufletul. Nimeni nu primește o încercare, o cruce fără ca împreună cu aceasta să-i fie dat și harul de a o purta. Aceasta este și învățătura pe care tot sfântul Paul ne-o amintește prin propria viață, atunci când vorbește despre suferința sa, despre „spinul” său: „Mi-a fost dat un ghimpe în trup, un înger al Satanei ca să mă pălmuiască, așa încât să nu mă umplu de îngâmfare. De trei ori l-am rugat pentru aceasta pe Domnul să-l îndepărteze de la mine, dar el mi-a zis: Îți este suficient harul meu, căci puterea mea se împlinește în slăbiciune” (2Cor 12,7-9).

Dumnezeu a dat fiecăruia după propria putere și ne este suficient harul său. Să ne amintim acest adevăr atunci când crucea ni se pare prea grea. Să ni-l amintim și atunci când suntem încercați de invidie: nu am fi putut gestiona cu sfințenie mai mult decât am primit! Acest adevăr să ne scoată din orice fel de lene și să ne facă responsabili, împlinindu-ne obligațiile și muncind (cf. 1Tes 4,11). Acest adevăr trebuie să alunge orice teamă sau descurajare din viața noastră și să ne dăruiască tot curajul de care avem nevoie pentru a ne purta crucea și a ne iubi unii pe alții așa cum ne-a învățat Cristos.


Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 13,31-33a.34-35
În acel timp, după ce a ieşit Iuda, Isus a spus: „Acum a fost glorificat Fiul Omului şi Dumnezeu a fost glorificat în el, 32 iar dacă Dumnezeu a fost glorificat în el, şi Dumnezeu îl va glorifica în el însuşi şi-l va glorifica îndată. 33a Copilaşi, încă puţin mai sunt cu voi. 34 Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii! Aşa cum eu v-am iubit pe voi, aşa să vă iubiţi unii pe alţii! 35 Prin aceasta vor recunoaşte toţi că sunteţi discipolii mei: dacă aveţi dragoste unii faţă de alţii”.

Cuvântul Domnului


Curând va fi ziua mea. Și apoi ziua copilului. Vă aștept să facem împreună mai frumoasă copilăria unor oameni frumoși, să limpezim ochii unor copii și să-i facem strălucitori. Vă invit să dăruim copiilor copilărie! De ziua mea oferim copiilor TREI PORȚII DE COPILĂRIE: pâine, cărți și jucării. 

Cei care vor să susțină acest proiect o pot face:

  • prin Banca Transilvania:

cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu 

cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

  • prin PayPal/VISA/MASTERCARD/MAESTRO
copiii-si-importanta-prezentului-ziua-mea-2022-1-1

Trei porții de copilărie: o pâine, o carte și o jucărie!@

Oferă și tu o porție de copilărie!

€9.00

În cine mai putem avea încredere? Exemplul lui Alexandru

Apropiindu-ne de cuvântul Domnului din această zi să ne întipărim în minte îndemnul sfântului apostol Paul: „Primiți cuvântul lui Dumnezeu, căci nu este un cuvânt omenesc, ci, într-adevăr, Dumnezeu este cel care vă vorbește” (1Tes 2,13). Cu această convingere – că însuși Dumnezeu ne vorbește așa cum un Tată iubitor vorbește copiilor săi – să ne lăsăm pătrunși de înțelepciunea Sfintei Scripturi și să încercăm să trăim ceea ce citim. Altfel spus, să încercăm în această zi să ne îngrijim mai mult de suflet decât de trup; să fim generoși cu cei din jurul nostru, convinși fiind că nici măcar un pahar de apă, oferit în numele lui Cristos, nu rămâne nerăsplătit; să evităm păcatul și, mai ales, scandalizarea celor mici prin faptele noastre. Să ne fie ziua aceasta altfel, să ne găsim și noi plăcerea doar în legea Domnului, în cuvântul său, și să cugetăm mereu la învățătura pe care Domnul ne-o oferă. Atunci vom deveni ca „pomul sădit pe malul apei, care dă rod la timpul potrivit”, atunci tot ceea ce facem va fi încununat cu succes (Ps 1).

În viața împăratului Alexandru cel Mare se povestește că avea mereu aproape de el un medic, un om deosebit care îi devenise cel mai bun prieten. Mulți ar fi vrut să se bucure de prietenia și onoarea de care se bucura medicul, însă împăratul nu arată nimănui o astfel de încredere. Cei de la curtea împăratului au început să privească cu invidie prezența medicului și s-au pus de acord să trimită împăratului o scrisoare prin care îl înștiințau că medicul de fapt este un trădător care nu așteaptă altceva decât ocazia potrivită pentru a-l omorî pe împărat. Mai exact, spuneau în acea scrisoare, chiar a doua zi medicul avea să-i dea împăratului o substanță otrăvitoare în locul medicamentelor și astfel îl va omorî.

Împăratul a citit scrisoarea și a pus-o sub perna sa, așteptând cu nerăbdare venirea medicului. Acesta a venit în cortul împăratului, l-a salutat și apoi a pus o substanță într-un potir pe care l-a întins împăratului. Cu o mână Alexandru a luat potirul, iar cu cealaltă a scos de sub pernă scrisoarea și i-a dat-o medicului. În timp ce medicul citea primele rânduri, împăratul a golit potirul dintr-o singură sorbitură. Astfel el i-a arătat medicului încrederea pe care o are în el. El îl știa pe doctorul său, pe prietenul său și avea încredere deplină în el.

Noi îl cunoaștem pe Domnul? Avem încredere deplină în învățătura pe care Domnul ne-o oferă pentru sănătatea sufletului nostru? Nu cumva credem că Dumnezeu e un prieten fals? Când Dumnezeu ți-e prieten adevărat și îl simți ca pe un bun părinte, atunci el devine sfetnicul tău, călăuza sufletului tău în toate zilele vieții tale și nu doar din când în când.Dumnezeu vorbește în fiecare zi inimii noastre. Să primim cu încredere cuvântul său și să ne lăsăm călăuziți de el. Să medităm cuvântul și să înțelegem ce așteaptă Domnul de la noi în această zi și la ce este bine să renunțăm pentru a avea sare în noi pe Pământ și viață veșnică în Paradis.


Susține blogul și proiectele Paxlaur! (Detalii AICI: PROIECTELE PAXLAUR. Și AICI: Proiectul lunii februarie: COPILUL BOLNAV)

Pentru un COPIL BOLNAV (proiectul lunii februarie 2022)

Dacă vrei să ajuți, poți susține proiectele Paxlaur destinate copiilor bolnavi prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com. Sau: Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Dăncuță Laurențiu. Vă mulțumesc!

€10.00


Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 9,41-50
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Oricine vă va da să beţi un pahar cu apă în numele meu, pentru că sunteţi ai lui Cristos, adevăr vă spun, nu-şi va pierde răsplata! 42 Oricine scandalizează pe unul dintre aceştia mai mici care cred în mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară şi ar fi aruncat în mare. 43 Dacă mâna ta te scandalizează, taie-o! Este mai bine pentru tine să intri ciung în viaţă decât, având amândouă mâinile, să mergi în Gheenă, în focul care nu se stinge, 44 unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. 45 Şi dacă piciorul tău te scandalizează, taie-l! Este mai bine pentru tine să intri şchiop în viaţă, decât, având amândouă picioarele, să fii aruncat în Gheenă, 46 unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. 47 Iar dacă ochiul tău te scandalizează, scoate-l! Este mai bine pentru tine să intri în împărăţia lui Dumnezeu cu un singur ochi, decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în Gheenă 48 unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. 49 Căci fiecare va fi sărat cu foc. 50 Sarea este bună. Însă dacă sarea devine nesărată, cum îi veţi reface gustul? Să aveţi sare în voi şi să trăiţi în pace unii cu alţii!”

Cuvântul Domnului

Tristețea laudelor nemeritate

Despre adevărata noastră identitate creștină (sau necreștină!)
vorbesc faptele pe care le săvârșim:
„După roadele lor îi veți recunoaște” (Mt 7, 20).

Astăzi ni se amintește un adevăr care ne privește în mod direct: „Credința fără fapte este moartă”! De asemenea, știm din Sfânta Carte că despre adevărata noastră identitate creștină (sau necreștină!) vorbesc faptele pe care le săvârșim: „După roadele lor îi veți recunoaște” (Mt 7, 20). Și cu toate acestea, ne concentrăm mai mult pe cuvinte decât pe fapte. Și aceasta nu doar în viața noastră, ci și în viața celor din jurul nostru. Ba chiar, uneori, cuvintele ne schimbă starea de spirit.

De exemplu, care este reacția noastră în fața unor persoane care se laudă, deși vedem clar că nu au nici cu ce și nici de ce să se laude? Zilnic ne este dat să întâlnim oameni plini de cuvinte: câte de bravi sunt ei, câte au realizat și câte vor mai realiza. Cuvintele lor ne copleșesc și, uneori, în fața unor oameni atât de „realizați”, fie ne descurajăm și zicem că noi, în comparație cu ei, nu suntem buni de nimic, fie ne umplem de invidie pentru că ei fac atâtea, iar noi abia reușim să ne împlinim obligațiile de la o zi la alta. Deși nu ar trebui, lăudăroșenia și mândria celorlalți aștern peste noi un văl de tristețe și invidie. Ca să nu mai spunem de acele situații când noi înșine, pentru a nu fi mai prejos, ne umplem de tot fel de laude nemeritate. Însă nu trebuie să mai fie așa: nu avem motive să ne lăudăm, dar nici să ne întristăm în fața etalării altora.

Astăzi trebuie să tacă cuvintele și să vorbească faptele. Nu mai trebuie să „privim” la cuvintele celorlalți, ci la faptele lor. Astăzi noi înșine nu trebuie să folosim cuvinte mărețe despre noi, ci trebuie să lăsăm faptele să vorbească. Și… ce spun faptele noastre despre noi? Este pozitivă mărturia faptelor noastre? Suntem noi printre cei care, voind să meargă pe urmele Domnului, ne-am luat crucea în fiecare zi și l-am urmat? Ce spun faptele despre cel de lângă noi care ne întristează cu lăudăroșenia sa și ne face să ne simțim atât de mici? Nu cumva ne întristăm degeaba? Faptele nu doar că mențin vie credința, ci ele desăvârșesc și definesc cel mai bine o persoană. Faptele noastre spun cel mai bine dacă noi suntem capabili să ne câștigăm viața pierzând-o pentru Cristos și pentru evanghelia sa; faptele noastre sunt atât de grăitoare și dau mărturie despre noi dacă ne rușinăm sau nu de Cristos și de cuvintele sale.

De atâtea ori am auzit spunându-se: „Lauda de sine nu miroase a bine”. Să nu mai fim atât de concentrați pe cuvintele noastre, mereu atenți la ceea ce spunem ca să fim bine în fața oamenilor, ci să ne concentrăm mai mult pe faptele care formează viața noastră: ele sunt fie ale unui ucenic care-și poartă crucea și dă mărturie despre evanghelie, fie ale unuia care, voind să-și salveze viața prin cuvinte, și-o pierde din cauza faptelor sale rele.Cristos caută în viața noastră mărturia faptelor și nu are nevoie de cuvintele care ne laudă. Domnul vrea în viața noastră acele fapte care mențin credința vie: purtarea crucii și mărturia despre Cristos și evanghelia sa.




Citire din Scrisoarea sfântului apostol Iacob 2,14-24.26

Fraţii mei, ce folos dacă cineva spune că are credinţă, dar nu are fapte; oare poate credinţa să-l mântuiască? 15 Dacă un frate sau o soră sunt lipsiţi de îmbrăcăminte şi de hrana de toate zilele 16 şi cineva dintre voi le-ar spune: „Mergeţi în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!”, dar nu le daţi cele necesare pentru trup, ce folos? 17 La fel şi credinţa, dacă nu are fapte, este moartă în ea însăşi. 18Dimpotrivă, va spune cineva: „Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte, iar eu îţi voi arăta credinţa cu faptele mele!” 19 Tu crezi că este un singur Dumnezeu? Bine faci. Şi diavolii cred şi se cutremură. 20 Dar vrei să ştii – om fără de minte – că credinţa fără fapte este zadarnică? 21Oare Abraham, părintele nostru, nu pentru fapte a fost justificat, aducându-l pe Isaac, fiul său, pe altarul de jertfă? 22 Vezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui şi că prin fapte credinţa este desăvârşită? 23 Astfel s-a împlinit Scriptura care spune: „Abraham a crezut în Dumnezeu şi i s-a considerat spre justificare” şi a fost numit prietenul lui Dumnezeu. 24 Deci vedeţi că omul este justificat prin fapte, şi nu numai prin credinţă. 26 Căci după cum trupul fără duh este mort, la fel şi credinţa fără fapte este moartă.

Cuvântul Domnului

Cine îşi pierde viaţa pentru mine şi pentru evanghelie, o va salva.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 8,34-9,1
În acel timp, Isus, chemând la sine mulţimea şi pe discipolii săi, le-a spus: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze! 35 Căci cine vrea să-şi salveze viaţa o va pierde; cine însă îşi va pierde viaţa pentru mine şi pentru evanghelie o va salva. 36 Aşadar, ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă îşi pierde sufletul? 37 Căci ce poate să dea omul în schimb pentru sufletul său? 38 Dacă cineva se va ruşina de mine şi de cuvintele mele în această generaţie adulteră şi păcătoasă, şi Fiul Omului se va ruşina de el când va veni în gloria Tatălui său cu îngerii cei sfinţi”. 9,1 Şi le zicea: „Adevăr vă spun că sunt unii dintre cei care stau aici care nu vor vedea moartea până când nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere”.

Cuvântul Domnului




Susține blogul și proiectele Paxlaur! (Detalii AICI: PROIECTELE PAXLAUR. Și AICI: Proiectul lunii februarie: COPILUL BOLNAV)

Pentru un COPIL BOLNAV (proiectul lunii februarie 2022)

Dacă vrei să ajuți, poți susține proiectele Paxlaur destinate copiilor bolnavi prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com. Sau: Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Dăncuță Laurențiu. Vă mulțumesc!

€10.00