Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘Isus Cristos’

Cât de dureros trebuie să fie să știi cine este Cristos și să nu-l iubești

Posted by Paxlaur pe 05/09/2017

mother-teresa-calc_3210369bPentru cel care zi de zi se apropie de cuvântul lui Dumnezeu există pericolul de a se mulțumi cu „știința” despre Cristos, despre Dumnezeu, despre Sfânta Scriptură. Cât de dureros trebuie să fie să știi cine este Cristos și să nu-l iubești. Să fii ca „duhul de diavol necurat” despre care am auzit în sfânta Evnaghelie: știa cine este Isus, însă vedea în el un dușman, unul venit să-l distrugă (cf. Lc 4,33-34). Sau să fii asemenea oamenilor despre care deseori amintesc evangheliile și să spui despre Cristos: „Uau, ce om bun și ce cuvinte frumoase!”… și atât, fără să treci la actul de credință, fără să te închini înaintea Domnului, fără să-l lași să fie Dumnezeul și Stăpânul inimii tale. Când avem doar admirație față de Cuvântul lui Dumnezeu ne asemănăm cu locuitorii din Cafarnaum, care „erau uimiţi de învăţătura lui, deoarece cuvântul lui era spus cu autoritate” (Lc 4,32). Dar câți au crezut în el? Câți l-au urmat?

De-a lungul celor două mii de ani, oamenii care s-au întâlnit cu Cristos și cuvântul său s-au împărțit în cel puțin două tabere: sfinți și păcătoși! Sfinții sunt cei care și astăzi se lasă atinși și transformați de Cuvânt, de Cristos și învățătura sa. Ei sunt cei care au trăit – și mulți încă trăiesc! – ca fii ai luminii și ai zilei. Ceilalți, păcătoșii, dorm! Au sufletul și inima adormită de „nebunia acestei lumi”, de goana după avere, de poftele trupești, de interesele materiale, de tot ceea ce este străin de crucea lui Cristos și de sfânta și dumnezeiasca Evanghelie. Noi în ce tabără ne aflăm: sfinți sau păcătoși? Suntem fii ai luminii sau ai întunericului? Să ne trezim!

Apostolul și întreaga Biserică ne invită „să nu dormim precum ceilalţi, ci să veghem şi să nu ne pierdem cumpătul” (1Tes 5,6). Mai mult, sfinții de lângă noi, oameni pe care i-am întâlnit ne oferă exemplul unei vieți trăite în lumina Evangheliei. Așa este, de exemplu, întreaga viață a sfintei Tereza de Calcutta. Ea nu s-a mulțumit să-l cunoască pe Cristos, nu s-a limitat să-i asculte cuvintele, ci le-a trăit, iubindu-l pe Cristos în cei săraci și suferinzi. Pentru ea Cristos a devenit totul!

Sfânta Tereza și-a oferit viața pentru a-i dărui lui Dumnezeu sfinți, oameni treji pe care i-a căutat în copiii abandonați, în fetele-mame refuzate de familii, în cei bolnavi și muribunzi, în special în cei atinși de SIDA și de lepră. Lor le-a redat demnitatea și fericirea. Unora le-a dat doar o clipă de fericire pe acest pământ, altora poate că doar un ultim zâmbet și un strop de apă sau firimituri de pâine, însă pe toți i-a oferit lui Cristos și pe Cristos lor. Cu operele sale de milostivire i-a adus consolare lui Cristos care vorbește și astăzi omului, strigându-i: „Mi-e sete! Mi-e sete de suflete, de oameni fericiți și milostivi”.


Dumnezeu vizitează și astăzi poporul său prin oamenii treji,
prin sfinții care ne cheamă la lumină, la viață (cf. Lc 7,16b).


5 septembrie 2017 

Marţi din săptămâna a 22-a de peste an
Sf. Tereza de Calcutta, călug.
1Tes 5,1-6.9-11; Ps 26; Lc 4,31-37

LECTURA I
Cristos a murit pentru noi, ca să trăim împreună cu el.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Tesaloniceni 5,1-6.9-11
Fraţilor, cât despre timpul şi momentul acela, nu aveţi nevoie ca să vi se scrie, 2 căci voi înşivă ştiţi precis că ziua Domnului vine ca un hoţ în timpul nopţii. 3 Când vor zice unii: „Pace şi linişte!”, atunci, pe neaşteptate, va cădea peste ei devastarea precum durerile naşterii peste cea însărcinată şi nu vor scăpa. 4 Însă voi, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, încât ziua aceea să vă surprindă ca un hoţ. 5 Voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei. Noi nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului. 6 Aşadar, să nu dormim precum ceilalţi, ci să veghem şi să nu ne pierdem cumpătul. 9 Pentru că Dumnezeu nu ne-a predispus pentru mânie, ci pentru dobândirea mântuirii prin Domnul nostru Isus Cristos, 10 care a murit pentru noi, pentru ca, fie că veghem, fie că dormim, să trăim împreună cu el! 11 De aceea, îmbărbătaţi-vă unii pe alţii şi edificaţi-vă unul pe altul, aşa cum, de altfel, şi faceţi!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 26(27),1.4.13-14 (R.: 13)
R.: Cred că voi vedea bunătăţile Domnului pe pământul celor vii.

1 Domnul este lumina şi mântuirea mea,
de cine mă voi teme?
Domnul este apărătorul vieţii mele,
de cine mă voi înfricoşa? R.

4 Un lucru cer de la Domnul şi pe acesta îl caut:
să locuiesc în casa Domnului în toate zilele vieţii mele,
ca să privesc frumuseţea Domnului
şi să vizitez sanctuarul său. R.

13 Cred că voi vedea bunătăţile Domnului
pe pământul celor vii.
14 Aşteaptă-l pe Domnul, fii tare,
întăreşte-ţi inima şi nădăjduieşte în Domnul! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 7,16b
(Aleluia) „Un mare profet s-a ridicat printre noi” şi „Dumnezeu a vizitat poporul său”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 4,31-37
În acel timp, Isus a coborât la Cafarnaum – o cetate din Galileea – şi îi învăţa în zilele de sâmbătă, 32 iar ei erau uimiţi de învăţătura lui, deoarece cuvântul lui era spus cu autoritate. 33 Era în sinagogă un om care avea duh de diavol necurat şi striga cu glas puternic: 34 „Ei! Ce ai cu noi, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu”. 35 Însă Isus i-a poruncit cu asprime, spunându-i: „Taci şi ieşi din el!” Atunci diavolul l-a trântit în mijloc şi a ieşit din el fără să-i facă vreun rău. 36 I-a cuprins teama pe toţi şi spuneau unii către alţii: „Ce fel de învăţătură este aceasta? El le porunceşte duhurilor necurate cu autoritate şi putere şi ele ies!” 37Şi vestea despre el s-a răspândit în toată împrejurimea.

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Posted in Predici si meditatii, Sfântul zilei | Etichetat: , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

V-am numit pe voi prietenii mei…

Posted by Paxlaur pe 02/08/2017

Prietenul meuÎn mijlocul săptămânii, în timp ce bisericile răsună de cântarea Aleluia, Cristos se adresează inimii noastre: „V-am numit pe voi prieteni pentru că toate câte le-am auzit de la Tatăl vi le-am făcut cunoscute” (cf. In 15,15). Cristos ne numește astăzi prietenii săi și, dorind să ajungem la adevărata fericire, ne face cunoscut binele cel mai de preț la care putem ajunge: împărăția cerurilor, acea comoară, acea perlă de mare valoare pentru care merită să renunți la tot, să vinzi totul, doar ca să o poți avea (cf. Mt 13,44-46).

Prin aceste parabole Cristos reia invitația sa de a ne schimba viața, de a ne converti, de a „vinde tot”, de a reunța la tot ceea ce ne-ar putea împiedica să intrăm în posesia împărăției lui Dumnezeu. Mesajul Domnului este atât de clar: împărăția cerurilor este un bun atât de mare, o perlă atât de prețioasă încât cine înțelege cu adevărat despre ce este vorba, merge în grabă și, plin de bucurie, face totul pentru a avea acea perlă.

Nu trebuie să neglijăm acest aspect evidențiat de Cristos: omul care a descoperit împărăția cerurilor este „plin de bucurie” chiar și atunci când trebuie să renunțe la tot, chiar și atunci când merge și vinde tot ce are. Suntem plini de bucurie pentru că știm că din această „afacere” ieșim câștigători. Alegând împărăția lui Dumenzeu nu jucăm la loto: poate câștigăm, poate nu! Nicidecum! Cine alege împărăția cerurilor câștigă! Cine alege să stea cu Cristos, să cumpere „mărgăritarul” oferit de Cristos, alege să facă „afacerea” vieții sale, cea mai mare investiție pentru sufletul său: va câștiga viața veșnică.

Faptul că împărăția cerurilor este „un mărgăritar de mare valoare” ne ajută să conștientizăm un element esențial: adevărul este unul singur și indivizibil. Așadar fie facem totul pentru a avea acest mărgăritar, trăind cu bucurie, fie nu-l avem. Nu e loc de „firimituri de adevăr”, de bucățele de mărgăritar, de frânturi de Evanghelie: vindem totul și avem totul! Cealaltă variantă este pierzătoare.

Astăzi fiind „Porțiuncula”, ziua în care putem obține indulgența plenară, încercăm să-l întâlnim pe Domnul în bisericile noastre. Astăzi suntem chemați cu insistență să-l vizităm pe Domnul în casa în care a ales să locuiască. Întâlnindu-l și mai ales primindu-l în sfânta Euharistie să-i cerem harul de a conștientiza importanța împărăției lui Dumnezeu și a faptului că noi suntem chemați să facem parte din această împărăție. Numai înțelegând aceasta, convertirea noastră va fi una perfectă: vom vinde totul, vom renunța la totul pentru a ne bucura de cel mai de preț mărgăritar. Renunțarea totală, convertirea perfectă este calea pentru a ajunge și noi la ziua în care vom vorbi „față către față” cu Dumnezeu, ziua în care vom avea chipul strălucitor, asemenea lui Moise (cf. Ex 34,29)


Ce mai trebuie să vinzi
pentru a cumpăra mărgăritarul de mare valoare?
La ce nu ai renunțat încă?


2 august 2017 

Miercuri din săptămâna a 17-a de peste an
Ss. Eusebiu de Vercelli, ep. *; Petru Iulian Eymard, pr. * (Porţiuncula)
Ex 34,29-35; Ps 98; Mt 13,44-46

LECTURA I
Fiii lui Israel, văzând faţa strălucitoare a lui Moise, nu îndrăzneau să se apropie de el.
Citire din cartea Exodului 34,29-35
Moise a coborât de pe muntele Sinai – şi cele două table ale mărturiei erau în mâna lui când cobora de pe munte -, iar Moise nu ştia că faţa lui strălucea pentru că vorbise cu Dumnezeu. 30Aaron şi toţi fiii lui Israel s-au uitat la Moise şi iată că faţa lui strălucea; şi se temeau să se apropie de el. 31 Moise i-a chemat; Aaron şi toţi conducătorii adunării s-au întors la el şi el le-a vorbit. 32După aceea, toţi fiii lui Israel s-au apropiat şi el le-a poruncit tot ce-i spusese Domnul pe muntele Sinai. 33 Când a încetat să le vorbească, şi-a pus un văl pe faţă. 34 Când intra Moise înaintea Domnului ca să-i vorbească, îşi scotea vălul până când ieşea; iar când ieşea, le spunea fiilor lui Israel ce i se poruncise. 35 Fiii lui Israel se uitau la faţa lui Moise şi vedeau că faţa lui Moise strălucea; iar Moise îşi punea din nou vălul pe faţă până când intra să vorbească cu Domnul.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 98(99),5.6.7.9 (R.: 9c)
R.: Domnul Dumnezeul nostru este sfânt, închinaţi-vă în faţa lui!

5 Preaînălţaţi-l pe Domnul Dumnezeul nostru,
prosternaţi-vă la picioarele scaunului său de domnie,
căci el este sfânt! R.

6 Moise şi Aaron, dintre preoţii lui,
şi Samuel, dintre cei care invocau numele Domnului,
îl chemau pe Domnul şi el le răspundea. R.

7 El le-a vorbit din coloana de nor,
iar ei au păzit mărturiile lui
şi hotărârea pe care el le-a dat-o. R.

9 Preaînălţaţi-l pe Domnul Dumnezeul nostru
şi adoraţi-l pe muntele lui cel sfânt,
căci Domnul Dumnezeul nostru este sfânt! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 15,15b
(Aleluia) „V-am numit pe voi prieteni pentru că toate câte le-am auzit de la Tatăl vi le-am făcut cunoscute”, spune Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA
Merge şi vinde tot ce are şi cumpără ogorul acela.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 13,44-46
În acel timp, Isus a spus: „Împărăţia cerurilor este asemenea comorii ascunse într-un ogor, pe care un om, găsind-o, o ascunde şi, plin de bucurie, merge şi vinde tot ce are şi cumpără ogorul acela. 45 La fel, împărăţia cerurilor este asemenea unui negustor care caută mărgăritare frumoase. 46Când găseşte un mărgăritar de mare valoare, merge, vinde tot ce are şi îl cumpără”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

Toată sfințenia și perfecțiunea unui suflet constă în a-l iubi pe Isus Cristos

Posted by Paxlaur pe 01/08/2017

Duomo di Cefalù Isus Cristos„Când Domnul era prezent în mijlocul poporului și vorbea cu Moise față către față, tot poporul se scula în picioare și se arunca cu fața la pământ” (cf. Ex 33,8-11). Ce splendoare și câtă iubire, respect, teamă sfântă în acele vremuri: toți cinsteau și respectau prezența lui Dumnezeu. Ce au făcut mai târziu cu Dumnezeu, cu Isus? Ce facem noi astăzi cu Domnul prezent în mijlocul nostru, în bisericile și în comunitățile noastre? Oare nu ne plânge sufletul, sfâșiat de durere, când vedem cum este tratat astăzi Dumnezeu?

Erau vremuri când cei care treceau prin fața bisericii făceau măcar semnul sfintei crucii, își descopereau capul, unii chiar îngenunchiau, alții intrau pentru un scurt moment de adorație, de rugăciune. Știau, simțeau, credeau cu toată ființa lor că Dumnezeu este acolo, în fața lor. Cât de mult iubeau oamenii această prezență! Însă astăzi trecem nepăsători prin fața lui Cristos. Ba chiar stăm picior peste picior în biserică, mestecăm plictisiți gumă. Nu credem că acolo, în tabernacol, în altar, este cu adevărat Dumnezeu, cel care ne iubește și care merită toată iubirea noastră.

Sfântul Alfons Maria de Liguori scria în opera sa, Practica iubirii lui Isus Cristos: „Oare Dumnezeu nu merită toată iubirea noastră? El ne-a iubit încă din veșnicie. Domnul spune: Omule, vezi că eu am fost cel dintâi care te-am iubit. Tu încă nu erai în lume, nici lumea nu era, și eu te iubeam. De când sunt Dumnezeu, eu te iubesc”.

Să ne amintim vremurile când sunetul clopotului dădea ritmul muncii, iar dimineața, la prânz și seara, fiecare se oprea din munca sa și prin rugăciunea Angelus – Îngerul Domnului, toți cinsteau amintirea întrupării Cuvântului. Astăzi clopotele deranjează și mulți vor să le reducă la tăcere. Cât despre rugăciunea Angelus, mulți nici nu o mai cunosc. Noi când ne-am rugat ultima dată Îngerul Domnului dimineața, la prânz și seara?

În viața sfântului Alfons se povestește că încă din copilărie și până la bătrânețe îngenunchia mereu când auzea sunetul clopotelor pentru rugăciunea Angelus. Chiar și când era în vârstă și chinuit de boală, se prosterna la pământ și se ruga cinstind amintirea întrupării Cuvântului. Suferința lui devenise atât de mare încât, la sfârșitul rugăciunii, erau alții care îl ajutau să se ridice. Cu toate acestea, niciodată, până în clipa morții, nu a neglijat prezența lui Dumnezeu, mai ales momentul întrupării Cuvântului. Iubit de Dumnezeu, a murit la 1 august 1787, la mijlocul zilei, tocmai când clopotele invitau omenirea la rugăciunea Angelus. În acea ultimă zi, au fost îngerii care l-au ridicat din rugăciune și l-au condus în Paradis, să strălucească asemenea soarelui în împărăţia Tatălui și, asemenea lui Moise, să-i vorbească Domnului „față către față” (cf. Mt 13,43; Ex 33,11).


„Toată sfințenia și perfecțiunea unui suflet
constă în a-l iubi pe Isus Cristos” (sf. Alfons Maria de Liguori).


1 august 2017 

Marţi din săptămâna a 17-a de peste an
Sf. Alfons M. de Liguori, ep. înv. **
Ex 33,7-11;34,5b-9.28; Ps 102; Mt 13,36-43

LECTURA I
Domnul vorbea cu Moise faţă către faţă.
Citire din cartea Exodului 33,7-11; 34,5b-9.28
În zilele acelea, Moise a luat cortul şi l-a întins în afara taberei, la o oarecare distanţă de tabără; l-a numit cortul întâlnirii. Oricine îl căuta pe Domnul ieşea la cortul întâlnirii care era în afara taberei. 8Când se ducea Moise la cort, tot poporul se scula în picioare; fiecare stătea la uşa cortului său şi-l urmărea cu ochii pe Moise până când intra în cort. 9 Când intra Moise în cort, un stâlp de nor se cobora şi stătea la uşa cortului şi Domnul vorbea cu Moise. 10 Tot poporul vedea stâlpul de nor stând la uşa cortului. Tot poporul se scula şi se arunca cu faţa la pământ, fiecare la uşa cortului său. 11 Domnul vorbea cu Moise faţă către faţă, cum vorbeşte un om cu aproapele lui. Apoi Moise se întorcea în tabără, iar tânărul lui slujitor, Iosue, fiul lui Nun, nu ieşea din mijlocul cortului. 34,5b A stat acolo cu Moise şi el a chemat numele Domnului. 6 Domnul a trecut pe dinaintea lui şi a strigat: „Domnul, Domnul este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de bunătate şi de adevăr, 7 care arată bunătatea pentru mii de generaţii, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu lasă nimic nepedepsit, pedepsind fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la a treia şi a patra generaţie”. 8 Imediat Moise s-a plecat până la pământ şi l-a adorat. 9 El a zis: „Doamne, dacă am aflat har în ochii tăi, te rog, Doamne, să mergi în mijlocul nostru; într-adevăr, acest popor este încăpăţânat, dar iartă-ne fărădelegile şi păcatele şi fă-ne moştenirea ta!” 28Moise a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. N-a mâncat pâine şi n-a băut apă. Şi a scris pe table cuvintele alianţei, cele zece cuvinte.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 102(103),6-7.8-9.10-11.12-13 (R.: 8a)
R.: Domnul este milostiv şi plin de îndurare.

6 Domnul face dreptate şi judecată dreaptă
tuturor celor care suferă asuprire.
7 El a făcut cunoscute lui Moise căile sale
şi faptele sale minunate, fiilor lui Israel. R.

8 Domnul este îndurător şi milostiv,
el este îndelung răbdător şi plin de îndurare.
9 El nu dojeneşte la nesfârşit,
nici nu poartă pe veci mânie. R.

10 El nu ne răsplăteşte după greşelile noastre,
nici nu ne pedepseşte după fărădelegile noastre.
11 Cât sunt de sus cerurile faţă de pământ,
tot atât de mare este îndurarea sa faţă de cei care se tem de el. R.

12 Cât de departe este răsăritul de apus,
atât de mult îndepărtează de la noi nelegiuirile noastre.
13 Aşa cum un tată îşi iubeşte copiii,
aşa îi iubeşte Domnul pe cei care se tem de el. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Lc 8,11
(Aleluia) Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu, Cristos este semănătorul; cine l-a aflat pe Cristos va trăi în veci. (Aleluia)

EVANGHELIA
Aşa cum se adună neghina şi se arde în foc, tot aşa va fi la sfârşitul lumii.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 13,36-43
În acel timp, lăsând mulţimile, Isus a venit în casă, iar discipolii s-au apropiat de el şi i-au spus: „Explică-ne parabola neghinei din ogor!” 37 El, răspunzând, le-a zis: „Cel care seamănă sămânţa bună este Fiul Omului. 38 Ogorul este lumea, sămânţa cea bună sunt fiii împărăţiei. Neghina sunt fiii Celui Rău. 39 Duşmanul care a semănat-o este diavolul. Secerişul este sfârşitul lumii, iar secerătorii sunt îngerii. 40 Deci, aşa cum se adună neghina şi se arde în foc, tot aşa va fi la sfârşitul lumii. 41 Fiul Omului îi va trimite pe îngerii săi, iar ei vor aduna din împărăţia lui toate scandalurile şi pe cei care săvârşesc nelegiuirea 42 şi-i vor arunca în cuptorul cu foc. Acolo va fi plânset şi scrâşnirea dinţilor. 43 Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi, să asculte!”

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii, Sfântul zilei | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: