Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘Isus Cristos’

Cine este preotul?

Posted by Paxlaur pe 23/06/2017

Tu esti preot in veciSărbătorind Preasfânta Inimă a lui Isus și Ziua Mondială de Rugăciune pentru Sfințirea Preoților fiecare creștin trebuie să se lase pătruns de această întrebare: Cine este preotul?

Monseniorului Helder Pessoa Camara (1909-1999), arhiepiscop şi teolog brazilian, cunoscut ca părintele săracilor, povestea că dorind să intre în seminar a avut de întâmpinat împotrivirea tatălui său ateu. Sătul de insistenţele sale de a deveni preot, tatăl i-a pus: „Măi băiete, văd că ne tot baţi la cap cu prostiile tale, cum că vrei să te faci preot. Dar tu ştii ce înseamnă să fii preot? Chiar ştii tu ce este un preot?”. Atunci, de la acel om, tatăl meu, un bărbat care nu umbla la biserică şi care era pornit împotriva preoţilor, am învăţat cea mai frumoasă definiţie a preotului. El mi-a spus: „Măi băiete, tu ştii ce înseamnă să fii preot? Tu ştii că preotul nu poate să se închidă în el însuşi? Că preotul nu-şi mai aparţine sieşi, ci aparţine lui Dumnezeu şi oamenilor. Mai ales oamenilor, pentru că Dumnezeu nu are nevoie de noi. Însă ceea ce vrea Dumnezeu este să-i slujim pe oameni”.

Preotul este un semn care stârneşte împotrivire, mirare: într-o lume care se zbate să adune într-un mod egoist, preotul este cel care (se) dăruieşte plin de altruism. Într-o lume care aclamă forţa răzbunării, a dreptăţii sângeroase, preotul cheamă la iubire, la iertare, reluând strigătul lui Cristos: „Iubiţi pe duşmanii voştri, faceţi bine celor care vă urăsc, rugaţi-vă pentru cei care vă prigonesc” (cf. Lc 6,27-28). Într-o lume plină de fapte care strigă „Noi nu avem nevoie de Cristos şi de Biserica sa”, preotul vine şi spune: „Nu vă fie teamă. Deschideţi-vă larg inimile în faţa lui Cristos. Numai Cristos ştie ce se află în inima omului”.

Isus însuși ne spune cine sunt preoții: „Voi sunteţi prietenii mei, pentru că toate câte le-am auzit de la Tatăl vi le-am făcut cunoscute. Nu voi m-aţi ales pe mine, ci eu v-am ales pe voi şi v-am constituit ca să mergeţi şi să aduceţi roade” (In 15,14-16). Preotul trebuie să fie prietenul lui Cristos.

Preoţii sunt cei cărora Isus le încredinţează secretele inimii sale: „V-am spus acestea pentru ca bucuria mea să fie în voi şi bucuria voastră să fie deplină” (In 15,11). Isus ne vrea plini de bucurie. Un preot trist, lipsit de entuziasmul fericirii, nu va convinge niciodată. Tristețea înseamnă lipsa speranței și prezența păcatului.

Nu există preoţie pentru care Sfânta Fecioară Maria să nu fie un model şi totodată un sprijin. În preoţi se regăsește viaţa Mariei. Ce a fost esenţial la ea? Grija faţă de Isus: grija să-l primească, să-l crească, să-i păstreze cuvintele în inimă, să-l prezinte altora cu mesajul: „Faceţi tot ce vă va spune!”. De fapt, aceasta este misiunea preotului: să aibă grijă de Cristos slujindu-l în oameni.


Cristos i-a dat preotului vocaţia de a uni Cerul cu pământul.
El este cel care coboară Cerul în viaţa şi inima omului.


Astăzi, peste câteva ore, în catedrala romano-catolică din Iaşi, 13 tineri vor fi hirotoniţi întru Preoţie, vineri, 23 iunie 2017 (Sărbătoarea Preasfânta Inimă a lui Isus), prin impunerea mâinilor PS Petru Gherghel.

După mai mulţi ani de formare umană, intelectuală şi spirituală, cei 13 de diaconi vor fi hirotoniţi preoţi: 8 pentru Dieceza de Iaşi şi 5 călugări franciscani conventuali.

Liturghia de hirotonire, care va începe la ora 11.00, în catedrala „Sfânta Fecioară Maria, Regină”, va fi prezidată de PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi. Vor participa: PS Aurel Percă, episcop auxiliar de Iaşi, superiori ai Provinciei „Sfântul Iosif” a Fraţilor Minori Conventuali, profesori de la institutele unde au studiat candidaţii, preoţi din ţară şi străinătate, părinţi şi rude ale candidaţilor, precum şi mulţi credincioşi.

După proclamarea Evangheliei, candidaţii vor răspunde prezent la auzirea numelui şi vor face un pas în faţă. După ce toţi vor declara înaintea poporului că vor să-şi asume misiunea Preoţiei, episcopul va primi din partea lor promisiunea de ascultare şi respect. În timp ce diaconii aspiranţi la preoţie vor sta prosternaţi cu faţa la pământ, se va cânta Litania tuturor sfinţilor, după care vor avea loc impunerea mâinilor şi rugăciunea de consacrare. Cei hirotoniţi vor îmbrăca hainele specifice preotului (stola şi ornatul), iar apoi vor avea loc ungerea mâinilor cu sfânta crismă, înmânarea pâinii şi vinului şi vor primi sărutul păcii.

Ca pregătire apropiată pentru Preoţie, candidaţii au făcut câteva zile de exerciţii spirituale (rugăciune şi meditaţii) la Luncani, judeţul Bacău, (fraţii franciscani în perioada 10-15 iunie, cu pr. Bogdan Emilian Balaşcă, OFMConv.; diaconii de la Seminarul din Iaşi în perioada 15-21 iunie, cu pr. Iosif Iacob).

După hirotonire, în una dintre următoarele duminici (25 iunie sau 2, 9 iulie), preoţii nou-sfinţiţi vor celebra prima sfântă Liturghie în localităţile natale. La 1 august vor începe misiunea pe care o vor primi din partea superiorilor.

Alţi doi tineri care au studiat la Institutul Teologic „Sfântul Iosif” din Iaşi, vor fi sfinţiţi preoţi joi, 29 iunie, în catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti; ei vor sluji în Arhidieceza de Bucureşti.

Hirotonirea întru Preoţie este o împlinire pentru candidaţi şi o bucurie pentru părinţii şi rudele candidaţilor, precum şi pentru Biserică. Mare este darul pe care-l vor primi şi mare este taina aşezată în mâinile lor.

„Iată ce aş vrea să spun preoţilor tineri – sublinia papa Francisc celor zece preoţi pe care i-a hirotonit în Duminica Vocaţiilor (1 iunie 2017): voi sunteţi aleşi, sunteţi dragi Domnului! Dumnezeu vă priveşte cu duioşie de Tată şi, după ce a făcut ca inima voastră să se îndrăgostească, nu va lăsa să şovăie paşii voştri. În ochii săi sunteţi importanţi şi el are încredere că veţi fi la înălţimea misiunii la care v-a chemat”.

Biroul de Presă
Pr. Cornel Cadar
http://www.ercis.ro


Persoane de contact:

– pr. Cornel Cadar (tel. 0745/850844; email: cornel@ercis.ro);

– pr. Claudiu Bulai (tel. 0746/407635; email: claudiu@ercis.ro)

* * *

Candidaţii la Preoţie:

  • Pentru Dieceza de Iaşi:

    1. Alois Cancel (Faraoani, 01.01.1991)

    2. Liviu Marian Focioroş (Moineşti, 26.08.1991)

    3. Valentin Giurgică (Gherăeşti, 14.02.1991)

    4. Mihail Andrei Iacob (Săbăoani „Sfântul Mihail”, 01.04.1990)

    5. Ciprian Miclăuş (Valea Seacă, 08.03.1991)

    6. Iulian Năiţă (Butea, 12.07.1991)

    7. Cristian Nistor (Pustiana, 14.04.1980)

    8. Iulian Sescu (Săbăoani „Sfântul Mihail”, 20.06.1991)

  • Pentru Arhidieceza de Bucureşti: (vor fi hirotoniţi la 29 iunie)

    1. Cătălin Alexandru Mititelu (Târgu Trotuş, 08.10.1990)

    2. Robert Petrişor (Bucureşti „Adormirea Maicii Domnului”, 19.11.1990).

  • Pentru Ordinul Fraţilor Minori Conventuali:

    1. Marius-Andrei Blaj (Sagna, 01.06.1989)

    2. Robert Cojoc (Berzunţi, 15.11.1989)

    3. Paul-Aurel Işciuc (Satu Nou-Rediu, 07.04.1989)

    4. Andrei Mîrţ (Pildeşti, 26.10.1989)

    5. Mihai Percă (Săbăoani „Înălţarea Sfintei Cruci”, 10.02.1988).


23 iunie 2017 

† PREASFÂNTA INIMĂ A LUI ISUS;
Sf. Iosif Cafasso, pr.
Dt 7,6-11; Ps 102; 1In 4,7-16; Mt 11,25-30

LECTURA I
Domnul v-a îndrăgit şi v-a ales.
Citire din cartea Deuteronomului 7,6-11
În zilele acelea, Moise a vorbit către popor: „Tu eşti un popor sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău. Domnul Dumnezeul tău te-a ales ca să fii pentru el un popor ca parte a lui dintre toate popoarele de pe faţa pământului. 7 Nu pentru că aţi fi mai numeroşi decât toate popoarele v-a iubit Domnul pe voi şi v-a ales – voi sunteţi cel mai mic dintre toate popoarele -, 8 ci pentru că Domnul vă iubeşte şi a ţinut jurământul pe care l-a jurat părinţilor voştri; de aceea Domnul v-a scos cu mână puternică, v-a răscumpărat din casa sclaviei şi din mâna lui Faraon, regele Egiptului. 9 Să ştii că Domnul Dumnezeul tău, el este Dumnezeu: este un Dumnezeu fidel, care îşi ţine alianţa şi îndurarea faţă de cei care îl iubesc şi păzesc poruncile lui până la a mia generaţie. 10 Dar răsplăteşte fiecăruia dintre cei care îl urăsc spre a-i pierde şi nu întârzie să răsplătească fiecăruia dintre cei care îl urăsc. 11 Păzeşte poruncile, hotărârile şi judecăţile pe care ţi le poruncesc eu astăzi ca să le împlineşti!”

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 102(103),1-2.3-4.6-7.8 şi 10 (R.: cf. 17)
R.: Mila Domnului rămâne fără încetare peste cei care se tem de el.

1 Binecuvântează-l, suflete al meu, pe Domnul
şi tot ce este în mine să binecuvânteze numele său cel sfânt!
2 Binecuvântează-l, suflete al meu, pe Domnul
şi nu uita nicicând de binefacerile sale! R.

3 El îţi iartă toate nelegiuirile
şi te vindecă de orice boală.
4 El îţi răscumpără viaţa din adânc
şi te încununează cu dragoste şi îndurare. R.

6 Domnul face dreptate şi judecată dreaptă
tuturor celor care suferă asuprire.
7 El a făcut cunoscute lui Moise căile sale
şi faptele sale minunate, fiilor lui Israel. R.

8 Domnul este îndurător şi milostiv,
el este îndelung răbdător şi plin de îndurare.
10
El nu face după greşelile noastre,
nici nu ne pedepseşte după fărădelegile noastre. R.

LECTURA A II-A
Dumnezeu ne-a iubit.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan 4,7-16
Iubiţilor, să ne iubim unii pe alţii, pentru că iubirea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi-l cunoaşte pe Dumnezeu! 8 Cine nu iubeşte nu l-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire. 9 Prin aceasta s-a arătat iubirea lui Dumnezeu în noi: Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul său, unul născut, ca să trăim prin el. 10 În aceasta constă iubirea: nu noi l-am iubit pe Dumnezeu, ci el ne-a iubit şi l-a trimis pe Fiul său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. 11 Iubiţilor, dacă Dumnezeu ne-a iubit astfel, şi noi trebuie să ne iubim unii pe alţii. 12 Nimeni nu l-a văzut pe Dumnezeu vreodată. Dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi şi iubirea lui în noi este desăvârşită. 13 Prin aceasta cunoaştem că rămânem în el şi el în noi: ne-a dat din Duhul său. 14 Iar noi am văzut şi dăm mărturie că Tatăl l-a trimis pe Fiul ca mântuitor al lumii. 15 Oricine mărturiseşte că Isus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne în el şi el în Dumnezeu. 16 Noi am cunoscut şi am crezut în iubirea pe care Dumnezeu o are faţă de noi. Dumnezeu este iubire şi cine rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu, iar Dumnezeu rămâne în el.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 11,29ab
(Aleluia) „Luaţi asupra voastră jugul meu, spune Domnul, şi învăţaţi de la mine că sunt blând şi smerit cu inima”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Sunt blând şi smerit cu inima.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 11,25-30
În acel timp, Isus a luat cuvântul şi a zis: „Te preamăresc, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns acestea celor înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai revelat celor mici. 26 Da, Tată, pentru că aceasta a fost dorinţa ta. 27 Toate mi-au fost date de Tatăl meu şi nimeni nu-l cunoaşte pe Fiul decât Tatăl, nici pe Tatăl nu-l cunoaşte nimeni decât Fiul şi acela căruia Fiul vrea să-i reveleze. 28Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi da odihnă! 29 Luaţi asupra voastră jugul meu şi învăţaţi de la mine că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi alinare pentru sufletele voastre! 30 Căci jugul meu este plăcut, iar povara mea este uşoară”.

Cuvântul Domnului

Posted in (spre) Preoţie, Predici si meditatii, Preasfânta Inimă a lui Isus, Luna iunie: inima lui Isus | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

Cine caută cu sinceritate izvorul fericirii îl va găsi pe Dumnezeu

Posted by Paxlaur pe 12/06/2017

Cucerirea muntilor culmea fericirilorEste împotriva fericirii să consideri mizerie tot ceea ce ești astăzi! Dacă suntem veșnic nemulțumiți de ceea ce am devenit, de ceea ce suntem, înseamnă că mergem pe o cale greșită care sigur nu ne va conduce la fericirea proclamată de Cristos. Dimpotrivă, fericit este cu adevărat omul care astăzi și în fiecare zi din noua săptămâna va spune: „Îl voi binecuvânta pe Domnul în orice timp”, în orice situație, și îi voi „mângâia pe cei care se află în orice strâmtorare cu mângâierea cu care eu însumi sunt mângâiat de Dumnezeu” (Ps 33,2; 2Cor 1,4).

Forța de a fi mângâiere și prilej de bucurie pentru ceilalți ne vine din Evanghelie, ne vine de la însuși Cristos. Cât de fericiți am fi și în ce calm divin ar fi învăluită inima noastră dacă l-am lua în serios pe Domnul vieții și fericirile sale. Noi, în comparație cu cei care l-au ascultat pentru prima dată pe Isus, avem un mare avantaj: putem citi și reciti de zeci de ori cuvintele sale, le putem medita și ni le putem întipări în mintea și în inima noastră astfel încât ele să devină felul nostru a de a fi, de a trăi. Astăzi Cristos vorbește continuu inimi noastre.

Cristos este frumos și este fericirea vieții noastre tocmai pentru că nu ne invită la o fericire care i-a fost străină, ci ne invită la tot ceea ce el însuși a trăit, la ceea ce în el s-a împlinit. Meditând fericirile putem spune: „Așa a fost Cristos! Da, așa a trăit Cristos”!

Toate fericirile s-au împlinit în viața Domnului. El însuși a fost sărac, a pus în mâinile Tatălui toată viața sa și ne invită astăzi la „fericirea dependenței de Dumnezeu”.

El a fost blând, a respins orice formă de violență și ne spune și nouă astăzi: „Învățați de la mine, căci sunt blând și smerit cu inima” (cf. Mt 11,29; 12,19).

El a plâns, a lăcrimat, a avut „sufletul întristat până la moarte” (cf. Mt 26,38).

El mereu s-a arătat plin de milă față de mulțimile de oameni care-l căutau (cf. Mt 9,36) și tuturor căutătorilor de fericire le amintește: „Milă vreau, milostivire vreau, nu jertfă” (cf. Mt 9,13; 12,6).

El, Domnul, a luptat împotriva oricărei forme de ipocrizie, împotriva fariseismului și ne-a arătat tuturor că omul, dacă dorește cu adevărat fericirea, trebuie să trăiască cu inima curată, fără prefăcătorie. Fiind cu adevărat un om drept și principe al păcii, s-a lăsat ucis pentru dreptate. Astfel, el a trăit fiecare „fericire” și acum este în posesia tuturor „promisiunilor”. Noi, în schimb, ce „fericiri” reușim să trăim? În care din cele opt ne regăsim?

Știm că cine străbate „strada fericirilor” nu are o viață ușoară și va sfârși prin a fi persecutat. Însă noi mai știm că „dușmanii fericirilor și ai fericiților” se înșală: „Răutatea lor i-a orbit. Ei nu cunosc tainele lui Dumnezeu, nu speră răsplata sfințeniei și nici stimează recompensa sufletelor neprihănite” (Înț 2,21-22).


Cine caută cu sinceritate izvorul fericirii îl va găsi pe Dumnezeu.


12 iunie 2017 

Luni din săptămâna a 10-a de peste an
Sf. Gaspar, pr.
2Cor 1,1-7; Ps 33; Mt 5,1-12a

LECTURA I
Dumnezeu ne mângâie în orice strâmtorare a noastră ca să putem şi noi să-i mângâiem pe cei care se află în orice strâmtorare.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 1,1-7
Paul, apostol al lui Cristos Isus prin voinţa lui Dumnezeu, şi fratele Timotei, către Biserica lui Dumnezeu care se află în Corint şi către toţi sfinţii care sunt în întreaga Ahaia: 2 har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Isus Cristos! 3 Binecuvântat să fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri, 4 care ne mângâie în orice strâmtorare a noastră ca să putem şi noi să-i mângâiem pe cei care se află în orice strâmtorare cu mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu. 5 Căci după cum prisosesc pătimirile lui Cristos în noi, tot la fel prin Cristos prisoseşte şi mângâierea noastră. 6Aşadar, dacă suntem în necaz, suntem astfel pentru mângâierea şi mântuirea noastră. Dacă suntem mângâiaţi, suntem astfel pentru mângâierea care vă întăreşte ca să suportaţi cu statornicie pătimirile pe care le îndurăm şi noi. 7 Şi speranţa noastră pentru voi este neclintită ştiind că aşa cum sunteţi părtaşi ai suferinţelor, la fel veţi fi părtaşi ai mângâierii.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 33(34),2-3.4-5.6-7.8-9 (R.: 9a)
R.: Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul!

2 Îl voi binecuvânta pe Domnul în orice timp,
lauda lui va fi fără încetare în gura mea.
3 Să se laude sufletul meu în Domnul!
Să audă cei umili şi să se bucure! R.

4 Preamăriţi-l pe Domnul împreună cu mine,
să înălţăm numele lui împreună!
5 L-am căutat pe Domnul şi el mi-a răspuns
şi m-a eliberat de orice teamă. R.

6 Priviţi la el şi veţi fi luminaţi
şi feţele voastre nu se vor ruşina!
7 Acest sărac a strigat şi Domnul l-a ascultat
şi l-a scăpat din toate strâmtorările sale. R.

8 Îngerul Domnului veghează lângă cei ce se tem de el
şi-i scapă din primejdie.
9 Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul,
fericit omul care în el îşi caută refugiu! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 5,12a
(Aleluia) „Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, spune Domnul, căci răsplata voastră mare este în ceruri!” (Aleluia)

EVANGHELIA
Fericiţi cei săraci în duh!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,1-12a
În acel timp, văzând mulţimile, Isus s-a urcat pe munte şi, după ce s-a aşezat, s-au apropiat de el discipolii săi. 2 Şi, deschizându-şi gura, îi învăţa, zicând: 3 „Fericiţi cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăţia cerurilor! 4 Fericiţi cei care plâng, pentru că ei vor fi mângâiaţi! 5 Fericiţi cei blânzi, pentru că ei vor moşteni pământul! 6 Fericiţi cei cărora le este foame şi sete de dreptate, pentru că ei se vor sătura! 7 Fericiţi cei milostivi, pentru că ei vor afla milostivire! 8 Fericiţi cei curaţi la inimă, pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu! 9 Fericiţi făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu! 10 Fericiţi cei persecutaţi din cauza dreptăţii, pentru că a lor este împărăţia cerurilor! 11Fericiţi sunteţi când vă vor insulta, vă vor persecuta şi, minţind, vor spune împotriva voastră tot răul din cauza mea. 12a Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, căci răsplata voastră mare este în ceruri!”

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

Ne place sau nu, „Isus Cristos este același ieri, astăzi și în veac”!

Posted by Paxlaur pe 09/06/2017

Isus si femeia pacatoasaScriptura ne învață că „Isus Cristos este același ieri, astăzi și în veac” (cf. Evr 13,8). El rămâne mereu același și ne iubește cu o iubire veșnică (cf. Ier 31,3). Știm că Dumnezeu nu se schimbă, nici nu se răzgândește nici măcar atunci când omul insistă, regretă, greșește, fuge: „Darurile și chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile” (Rom 11,29). Irevocabile! De aceea, și astăzi Cristos continuă să vorbească omului, continuă să-l cheme. Însă cu greu mai putem nota astăzi ceea ce surprindea evanghelistul Marcu: „Mulţimea numeroasă îl asculta cu plăcere” (Mc 12,37). De ce nu se mai strâng mulțimi numeroase în jurul lui Cristos? De ce nu mai este ascultat cu plăcere? Noi îl ascultăm cu plăcere pe Cristos?

Profetul Isaia ne spunea că atunci vom ajunge în preajma Domnului, când îl vom vedea, vom tresări de bucurie, inima ne va bate puternic şi ne va creşte (cf. Is 60,5). Simțim noi aceasta atunci când intrăm în biserică și privim tabernacolul? Dar atunci când ne împărtășim? Dar atunci când ne vorbește din sfânta Evanghelie? Cum este inima noastră în preajma Domnului? Simţim vreo înflăcărare deosebită?

Dacă nu simțim nimic deosebit în preajma lui Cristos este pentru că nu-l cunoaștem, nu-i recunoaște divinitatea, puterea, iubirea. Nimic! Uneori, ca să înțelegem cât de slabă ne este credința și cât de palidă iubirea față de el este suficient să ne amintim cum intrăm de obicei în biserică, în capele și cum îngenunchem înaintea lui Cristos, același Cristos care fascina mulțimile. Cum am îngenuncheat astăzi? În grabă, cu gândul aiurea, la lucrurile sau probleme rămase nerezolvate? Mai mult, putem să ne gândim la momentul prefacerii din cadrul sfintei Liturghii. Este punctul culminant în care acelaşi Cristos – exact acelaşi Cristos care fascina mulțimile, care predica și vindeca – ni se descoperă şi nouă. E în faţa noastră. Şi noi cum stăm? Unii nici măcar nu îngenunchează! Alții sunt cu gândul departe. Puțini sunt cei care îl recunosc ca Domnul şi mântuitorul lor. Este suficient să ne uităm la numărul celor care se împărtășesc cu inimă curată, cu credință.

Să ne refacem viața și să privim la Cristos, la Dumnezeu. Să ne facem inima să tresaltă de bucurie și să exclame împreună cu Tobit: „Binecuvântat este Dumnezeu şi binecuvântat este numele său cel mare!” (Tob 11,14). Cristos care fascina mulțimile este același ieri, astăzi și în veac. Același Cristos este în tabernacol. Același Cristos ne vorbește prin cuvântul său. Același Cristos este prezent în cei săraci, bolnavi, singuri. Dar și mai mult, același Cristos va reveni în slavă. Atunci toți se vor îngrămădi să-l asculte și să-i strige: „Doamne, Doamne”, însă știm și tremurăm la gândul că nu oricine îi spune „Doamne, Doamne” va intra în împărăția cerurilor (cf. Mt 7,21).


„Apropiați-vă de Dumnezeu
și el se va apropia de voi.
Curățați-vă mâinile,
purificați-vă inimile”
(cf. Iac 4,8).


9 iunie 2017 

Vineri din săptămâna a 9-a de peste an
Sf. Efrem, diacon înv. *
Tob 11,5-17; Ps 145; Mc 12,35-37

LECTURA I
Tu m-ai pus la încercare şi tu m-ai vindecat; iată, eu îl văd din nou pe fiul meu, Tobia!
Citire din cartea lui Tobia 11,5-17
În zilele acelea, Ana stătea privind la drum după fiul ei. 6 Presimţind că el vine, i-a zis tatălui lui: „Iată, fiul tău vine împreună cu omul care a mers cu el!” 7 Rafael i-a zis lui Tobia înainte să se apropie de tatăl lui: „Ştiu că ochii lui vor fi deschişi. 8 Întinde-i fierea peştelui pe ochi; medicamentul se va contracta şi va îndepărta albeaţa de pe ochi, iar tatăl tău va privi şi va vedea lumina”. 9 Ana a alergat, a căzut pe grumazul fiului ei şi i-a zis: „Te-am văzut, fiule! De acum pot să mor”. Şi a plâns. 10 Tobit s-a ridicat şi, împiedicându-se în picioare, a venit la ieşirea curţii. 11Tobia a mers către el cu fierea peştelui în mână. I-a suflat pe ochi, l-a prins şi i-a zis: „Ai încredere, tată!” A pus medicamentul şi l-a ţinut acolo. 12 Apoi a desprins cu amândouă mâinile sale albeaţa din colţul ochilor săi. 13 Tobit a căzut pe grumazul lui, a plâns şi i-a spus: „Te văd, fiule, lumina ochilor mei!” 14 Apoi a zis: „Binecuvântat este Dumnezeu şi binecuvântat este numele său cel mare! Binecuvântaţi sunt toţi îngerii săi sfinţi! Să fie peste noi numele său cel mare şi binecuvântaţi să fie toţi îngerii în toţi vecii! Pentru că el m-a pedepsit, dar, iată, îl văd pe Tobia, fiul meu!” 15 Tobia a intrat bucurându-se şi binecuvântându-l pe Dumnezeu cu glas puternic. Tobia i-a făcut cunoscut tatălui său că drumul a fost bun, că a adus argintul şi cum a luat-o pe Sara, fiica lui Raguel, de soţie: iată, vine şi este aproape de poarta cetăţii Ninive! 16 Tobit a ieşit în întâmpinarea nurorii sale bucurându-se şi binecuvântându-l pe Dumnezeu către poarta cetăţii Ninive. Cei din Ninive, văzându-l că umblă şi străbate cetatea în toată puterea şi fără a fi dus de mână de nimeni, s-au mirat. Iar Tobit a mărturisit înaintea lor că Dumnezeu a avut milă de el şi i-a deschis ochii. 17 Tobit s-a apropiat de Sara, soţia lui Tobia, fiul său, a binecuvântat-o şi i-a zis: „Intră sănătoasă, fiică! Binecuvântat să fie Dumnezeul tău, care te-a adus la noi, fiică! Binecuvântat să fie tatăl tău, binecuvântat să fie Tobia, fiul meu, şi binecuvântată să fii tu, fiică! Intră sănătoasă în casa mea cu binecuvântare şi bucurie! Intră, fiică!”

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 145(146),1-2.7.8-9a.9bc-10 (R.: 1)
R.: Sufletul meu să-l laude pe Domnul Dumnezeul!
sau:
Aleluia.

1 Laudă, suflete al meu, pe Domnul!
2
Voi lăuda pe Domnul în toată viaţa mea,
voi cânta psalmi Dumnezeului meu cât voi trăi. R.

7 El face judecată pentru cei asupriţi,
el dă pâine celor flămânzi.
Domnul îi eliberează pe cei închişi. R.

8 Domnul deschide ochii celor orbi,
Domnul îi ridică pe cei împovăraţi,
Domnul îi iubeşte pe cei drepţi,
9a Domnul are grijă de cei străini. R.

9bc Sprijină pe văduvă şi pe orfan,
dar nimiceşte calea celor fărădelege.
10 Domnul Dumnezeul tău, Sionule,
domneşte în veci, din generaţie în generaţie. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 14,23ab
(Aleluia) „Dacă cineva mă iubeşte, va păzi cuvântul meu, spune Domnul; Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Cum spun cărturarii că Cristos este Fiul lui David?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 12,35-37
În acel timp, luând cuvântul, Isus a spus învăţând în templu: „Cum spun cărturarii că Cristos este Fiul lui David? 36 David însuşi a spus, inspirat de Duhul Sfânt: «Domnul a spus Domnului meu, aşază-te la dreapta mea până când voi pune pe duşmanii tăi sub picioarele tale!” 37 Deci însuşi David îl numeşte Domn; atunci, cum îi este fiu?” Şi mulţimea numeroasă îl asculta cu plăcere.

Cuvântul Domnului

 

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: