Arhivă etichetă pentru ‘iubire’

Ce e cel mai greu când trădezi? Celălalt!

Atunci când se citeşte această evanghelie (In 21,15-19) unii spun că e replica trădării lui Petru: de trei ori s-a lepădat, de trei ori trebuia să-şi mărturisească iubirea. Oare chiar aşa să fie? Oare nu-l coborâm pe Dumnezeu la logica umană şi la un fel de lege a talionului: o iubire pe-o trădare?

Evanghelia înseamnă mai mult decât reabilitare şi iertare. Este vorba despre Domnul care îşi arată nemărginirea: „Nu-mi pierd încrederea în om, în Petru. Îi dau turma mea, Biserica mea”. Dumnezeu arată că nu se teme de om, că nu şi-a pierdut speranţa în cel pe care l-a creat şi l-a ales. Nu micimea lui Petru este evidenţiată aici, ci măreţia Domnului care zi de zi face acelaşi gest faţă de noi. În timp ce oamenii se gândesc la iertare, Dumnezeu se gândeşte la iubire!

Putem să ni-l imaginăm pe sfântul Petru după înviere. Ce greu trebuie să-i fi fost. Poate că uneori își zicea: „Cum să mai dau acum ochii cu Domnul? Ce o să-mi zică? Ce o să-mi facă?”. Şi umbla trist şi abătut. „Mă duc să pescuiesc. Vreau să alung gândurile astea. Trebuie să mi-l scot din mintea mea!” (cf. In 21,3). Dar nu prindea nimic şi-şi zicea: „Aşa-mi trebuie! Am trădat! De acum nimic nu-mi va mai merge bine”. Şi deodată apare Cristos.

Ah, numai în locul lui Petru nu am vrea să fim! Ce greu trebuie să fi fost acel ospăţ pe malul mării. Nimeni nu vorbea. O tăcere atât de vinovată. Petru cu faţa în pământ, cu chipul tânjind după cuvântul iertării, cu ochii acoperiţi de lacrimi ce nu îndrăzneau să ţâşnească.

Ce e cel mai greu când trădezi? Celălalt! Tot ce are: ochii şi privirile, chipul şi cuvintele, paşii şi gesturile. Dar mai ales iubirea lui. E greu degetul care nu se ridică să te învinuiască şi să te condamne, ci ca să te cheme, să-ţi facă semn să te apropii, să-i fii din nou alături. E greu când în loc să-ţi strige „Te urăsc!”, îţi strigă „Urmează-mă!” şi nu-ţi vorbeşte despre răzbunare, ci despre iubire şi iertare. Toți tânjim după fărâme de iertare și așteptăm cu speranţă: „Urmează-mă! Iubeşte-mă! Eşti iertat!”. Disperantă şi plină de întrebări e tăcerea vinovată.

Mâncau în tăcere şi deodată a răsunat: „Simon, fiul lui Ioan”… Cred că i s-a oprit inima lui Petru. Îi vorbea… Credea că urmează o mustrare, certuri şi reproşuri. Sau măcar că Isus îi va aminti: „Ce ţi-am zis eu?! Doar ţi-am spus că vei cădea!” (cf. Mt 26,31-35). Însă nimic din toate acestea. Dumnezeu e mai presus de om. Dincolo de căderi şi trădări, pe Domnul îl interesează doar iubirea.

Dacă nu ar fi speranţa iertării am muri în deznădejdea şi disperarea trădării, cu spatele la soare, cu ochii injectaţi de umbra neagră a pământului şi inundaţi de puhoiul apelor pătate. Dacă Domnul ar fi doar iertare, ar obosi. Dar el este iubire veşnică! Dumnezeu este iubire, despre aceasta ne vorbeşte evanghelia de astăzi, toată evanghelia şi toată Scriptura.


Inima lui Isus este modelul nostru de a iubi și ierta!


Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 21,15-19
În acel timp, când li s-a arătat la Marea Tiberiadei, după ce au stat la masă, Isus i-a spus lui Simon Petru: „Simon, fiul lui Ioan, mă iubeşti mai mult decât aceştia?” El i-a zis: „Da, Doamne, tu ştii că te iubesc”. El i-a spus: „Paşte mieluşeii mei!” 16 El i-a zis iarăşi, a doua oară: „Simon, fiul lui Ioan, mă iubeşti?” El i-a spus: „Da,
Doamne, tu ştii că te iubesc”. I-a zis: „Paşte oile mele!” 17 I-a zis a treia oară: „Simon, fiul lui Ioan, mă iubeşti?” Petru s-a întristat pentru că i-a zis a treia oară: „Mă iubeşti?” şi i-a spus: „Doamne, tu ştii toate, tu ştii că te iubesc”. Isus i-a zis: „Paşte oile mele!” 18 Adevăr, adevăr îţi spun: când erai mai tânăr, te încingeai singur şi umblai unde voiai. Însă când vei îmbătrâni, îţi vei întinde mâinile şi te va încinge un altul şi te va duce unde nu vei voi”. 19 Dar aceasta a spus-o arătând cu ce moarte îl va fi glorificat pe Dumnezeu. După ce a spus aceasta, i-a zis: „Urmează-mă!”

Cuvântul Domnului


Anul acesta – 2021 – transform cadourile de ziua mea în lemne – sursă de lumină, căldură și alimentație – pentru copiii săraci…

Participă și tu la proiectul Paxlaur: Ofer(ă) „un lemn” unui copil și du în viața unui copil lumină, căldură și hrană. Detalii AICIhttps://paxlaur.com/2021/05/01/ofera-un-lemn-unui-copil/

Ofer(ă)„un lemn” unui copil sărăc…

Cei care doresc pot susține proiectele Paxlaur fie prin PayPal (paxlaur@yahoo.com), fie prin contul RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON) sau RO03BTRLEURCRT0378224401 (EURO), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu. Pentru alte detalii: paxlaur@yahoo.com Vă mulțumesc! Domnul să vă binecuvânteze! Pr. Laurențiu Dăncuță

€7.00


Despre acest proiect puteți citi aici:

Mulțumesc! Sunteți o mângâiere…

M-am întors să vă mulțumesc. Întocmai ca leprosul vindecat (Lc 17,11-19). Domnul Isus m-a făcut să cunosc prezența sa prin oamenii minunați care mi-au fost alături în viața de până acum: părinți, bunici, frați, surori, nepoți și nepoate, rude și prieteni, persoane consacrate și preoți, copii și tineri, adulți și bătrâni. O adevărată familie unită în credință, în rugăciune și în facerea de bine.  Distanța dintre noi a fost umplută de iubire…

Ieri am văzut cum cuvântul Domnului – „Vă voi da un alt Mângâietor… Nu vă voi lăsa orfani” (cfr. In 14,15-27) s-a împlinit, s-a întrupat: nu m-am simțit singur nicio clipă. Am întâlnit oameni minunați, plini de bunătate, plini de Dumnezeu, oameni care știu să ofere fericire.

Vă mulțumesc pentru gândurile bune, pentru urări și încurajări, pentru rugăciuni și daruri (spirituale și materiale). Vă mulțumesc pentru tot! Domnul să vă binecuvânteze cu prezența sa și să pună în inima și în casa voastră toate harurile de care aveți nevoie. Sunteți o binecuvântare pentru mine și pentru copiii care suferă. Știu că prin micile Proiecte Paxlaur (Detalii AICI: https://paxlaur.com/doneaza-sustine-proiectele-paxlaur/) nu putem „repara” și tămădui tot răul făcut copiilor, știu că nu putem alina suferința tuturor copiilor, dar împreună putem reda zâmbetul și demnitatea multor copii!

Domnul să ne țină uniți în rugăciune și în fapte bune. Este un mare avantaj să crezi în Dumnezeu și în puterea faptelor bune: faci parte din cea mai mare familie din lume și niciodată nu te vei simți singur!

Un MULȚUMESC din toată inima tuturor pentru tot, în mod special celor care s-au implicat și s-au rugat pentru proiectul proiectul Paxlaur: Ofer(ă) „un lemn” unui copil (Detalii AICI: https://paxlaur.com/2021/05/01/ofera-un-lemn-unui-copil/). Sunteți oameni minunați!

E abia începutul… 

Iubirea autentică are un singur scop: binele celui iubit

Așa cum rugăciunea cea mai plăcută Domnului
cuprinde întotdeauna cuvintele
„Facă-se voia ta!”,
la fel și iubirea autentică
are un singur scop:
binele celui iubit.

În fiecare zi suntem asaltați cu oferte de care ne putem bucura și cu misiuni pe care trebuie să le îndeplinim. Avem atât de multe posibilități pentru a ne umple viața încât cu ușurință putem rata esențialul. Astăzi Domnul ne pune în față două lucruri esențiale care nu trebuie să lipsească din viața noastră: rugăciunea (înaintea oricărei acțiuni) și iubirea (principiul călăuzitor pentru orice acțiune).

Atât de des suntem grăbiți să mâncăm, să plecăm, să acționăm, că nu ne mai oprim nici măcar o clipă ca să ne însemnăm cu sfânta cruce. Suntem prea concentrați pe posibilitățile și puterile noastre încât uităm că „trebuie să ne rugăm ca și cum totul ar depinde de Dumnezeu și să muncim ca și cum totul ar depinde de noi”. Acestea, munca (efortul și capacitățile noastre) și rugăciunea (invocarea ajutorului divin), trebuie să fie mereu împreună în viața noastră. Garanția lucrărilor noastre nu stă în forța și în înțelepciunea noastră, ci în conformarea lor cu planul lui Dumnezeu. Să nu uităm niciodată cuvintele psalmistului: „În zadar vă sculați dis-de-dimineață și vă culcați târziu, mâncându-vă pâinea în oboseală, pe când Domnul o dă preaiubiților săi în timpul somnului” (Ps 127,2).

Alături de rugăciune, din viața noastră nu poate să lipsească iubirea. Cuvintele lui Cristos sunt mai mult decât un îndemn, sunt o poruncă, sunt o obligație: „Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unii pe alții!” (In 15,17). Însă iubirea autentică nu este un sentiment vag care se realizează de la sine sau care vine odată cu înaintarea în vârstă. Iubirea adevărată înseamnă alegere clipă de clipă, înseamnă „a pune binele celuilalt mai presus de propriul bine”, înseamnă a fi dispus să porți și crucea celuilalt. Sunt mulți care ne descurajează și ne spun că iubirea este prea grea pentru a fi mereu autentică. Însă în fața iubirii adevărate nicio dificultate nu pare imposibilă de depășit. Este adevărat că iubirea poartă spre cruce, că iubirea cere sacrificiu și jertfire de sine, însă pentru cel care iubește, tocmai în iubire își găsește toată forța de care are nevoie pentru a se jertfi până la capăt. Iubirea adevărată nu cunoaște jumătăți de măsură, nu cunoaște descurajarea, nu știe ce înseamnă infidelitatea. Iubirea adevărată știe un singur adevăr: binele celuilalt.

Anul acesta – 2021 – transform cadourile de ziua mea (16 mai) în lemne – sursă de lumină, căldură și alimentație – pentru copiii săraci…

Participă și tu la proiectul Paxlaur: Ofer(ă) „un lemn” unui copil și du în viața unui copil lumină, căldură și hrană. Detalii AICIhttps://paxlaur.com/2021/05/01/ofera-un-lemn-unui-copil/

Ofer(ă)„un lemn” unui copil sărăc…

Să observăm copiii din jurul nostru… ei sunt cea mai bună oglindă a viitorului și a inimii noastre! Cei care doresc pot susține blogul și proiectele Paxlaur (în special ajutorul acordat copiilor săraci pentru a nu abandona școala și viața!) fie prin PayPal (paxlaur@yahoo.com), fie prin contul RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON) sau RO03BTRLEURCRT0378224401 (EURO), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu. Pentru alte detalii: paxlaur@yahoo.com Vă mulțumesc! Domnul să vă binecuvânteze! Pr. Laurențiu Dăncuță

€7.00

%d blogeri au apreciat: