Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘iubire’

După 9 ani… In 21,17

Posted by Paxlaur pe 24/06/2017

Doamne tu toate le stii tu stii ca te iubescDupă nouă ani de preoție, acesta este primul și ultimul gând al zilei, al vieții:
Evanghelia după sfântul Ioan, capitolul 21, versetul 17.

 

 

Posted in (spre) Preoţie, Predici si meditatii | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

Desăvârșirea nu poate fi atinsă fără îmbrățișarea „sărăciei”

Posted by Paxlaur pe 20/06/2017

saracie_fericire_cristosDesăvârșirea la care ne cheamă Cristos – „Fiţi desăvârşiţi precum Tatăl vostru ceresc este desăvârşit! (Mt 5,48) – nu poate fi atinsă fără îmbrățișarea sărăciei. Da, exact acea „virtute” care nu te lasă indiferent în fața nevoilor celor din jur. Unii încearcă să se amăgească, dar uită cuvântul Scripturii care zice: „Dacă cineva are bogăţiile lumii şi-l vede pe fratele său, care este în nevoie, şi îşi închide inima faţă de el, cum poate să rămână în acela iubirea lui Dumnezeu?” (1In 3,17).

Pentru a practica cu demnitate sfatul evanghelic al sărăciei, noi trebuie să învățăm direct de la Cristos „care, pentru noi, din iubire, deşi era bogat, s-a făcut sărac pentru ca, prin sărăcia lui, noi să ne îmbogăţim” (cf. 2Cor 8,9). Sărăcia nu este o materie școlară sau un curs care se predă în facultate! Trăirea sărăciei se deprinde privind la Cristos, la Cristos și la inima sa „blândă și smerită”. Sărăcia se imprimă în ființa celui care privește zi de zi simplitatea pruncului născut la Betleem și „despuierea” celui răstignit pe muntele Calvar! Nu poți privi ieslea și crucea, nu poți medita misterul unui Dumnezeu făcut om și să-ți astupi urechea la strigătul celui sărac (cf. Prov 21,13). Nu poți să meditezi misterul morții lui Cristos, să te gândești la lucrurile de pe urmă – moartea, judecata, raiul şi iadul – și să nu-ți amintești că toată judecata finală va fi despre iubire, despre ceea ce am făcut sau nu fraților noștri, în care trăiește și suferă Cristos și în zilele noastre. El însuși, Domnul și Judecătorul nostru, ne amintește în fiecare zi: „Adevăr vă spun: tot ce ați făcut unuia dintre frații mei cei mai mici, mie mi-ați făcut” (Mt 25,40).

Știm că „nu putem sluji și lui Dumnezeu și mamonei” (cf. Lc 16,13). Sunt vrednice de milă sufletele „iubitorilor de arginți”, căci dacă nu au fost credincioși cu mamona nedreaptă, cine le va încredința adevărata bogăție (cf. Lc 16,11.14)? Însă cât de frumos strălucește sufletul acelor ființe care, deși au avut pe mâna lor „bogățiile acestei lumi”, nu și-au luat privirea de la cel despuiat și răstignit pe cruce! Cât de frumoase sunt sufletele celor care, în testamentul lor, pot spune asemenea cardinalului Silvano Piovanelli: „Am intrat pe linia dreaptă de sosire şi toată viaţa mea este îndreptată spre Domnul, care a umplut existenţa mea. Numai el a fost alături de mine şi a umplut mintea mea, inima mea, totul din mine. Prin el am simţit că sunt frate al tuturor oamenilor, îndeosebi al săracilor, al bolnavilor şi al persoanelor singure şi abandonate. Eu m-am născut sărac şi în pofida unei vieţi pline de contacte cu atâtea persoane, atâtea situaţii şi în pofida parcursului meu în Biserică, am rămas sărac, deci nu am nimic de lăsat; am de lăsat numai iubirea”.


„Iubitorii de arginți” nu-l cunosc cu adevărat pe Cristos!
Cine l-a întâlnit pe Cristos, vrea să fie asemenea lui: sărac!


20 iunie 2017 

Marţi din săptămâna a 11-a de peste an
Fer. Margareta Ball, văduvă, m.
2Cor 8,1-9; Ps 145; Mt 5,43-48

LECTURA I
Isus, deşi era bogat, s-a făcut sărac pentru ca, prin sărăcia lui, voi să vă îmbogăţiţi.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 8,1-9
Fraţilor, vă facem cunoscut harul lui Dumnezeu care le-a fost dat Bisericilor din Macedonia, 2pentru că bucuria lor a prisosit în mijlocul necazurilor grele şi a sărăciei cumplite şi a devenit şi mai mare prin bogăţia generozităţii lor. 3 Dau mărturie că au dat de bunăvoie, după puterile lor, ba chiar peste puterile lor. 4 Mi-au cerut cu multă stăruinţă favoarea de a participa la slujirea sfinţilor, 5dar nu numai după cum sperasem noi, ci s-au dăruit mai întâi pe ei înşişi Domnului, apoi nouă, prin voinţa lui Dumnezeu. 6 Noi l-am rugat pe Tit să ducă la bun sfârşit între voi această binefacere, aşa cum a început-o. 7 Dar, aşa cum sunteţi mai presus în toate, în credinţă şi în cuvânt, în cunoaştere şi în orice străduinţă şi în iubirea pe care v-am împărtăşit-o, la fel să fiţi mai presus şi în această binefacere! 8 Nu spun aceasta ca o poruncă, ci, prin zelul altora, vreau să pun la încercare curăţia iubirii voastre. 9 Căci voi cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Cristos, care, pentru voi, din iubire, deşi era bogat, s-a făcut sărac pentru ca, prin sărăcia lui, voi să vă îmbogăţiţi.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 145(146),2.5-6.7.8-9 (R.: cf. 2a)
R.: Sufletul meu să-l laude pe Domnul Dumnezeu!
sau:
Aleluia.

2 Voi lăuda pe Domnul în toată viaţa mea,
voi cânta psalmi Dumnezeului meu cât voi trăi. R.

5 Fericit este acela care îl are ca ajutor
pe Dumnezeul lui Iacob;
care-şi pune speranţa în Domnul Dumnezeul său!
6 El a făcut cerul şi pământul,
marea şi toate câte se află în ele.
El păstrează fidelitatea pe vecie. R.

7 El face dreptate celor asupriţi,
el dă pâine celor flămânzi.
Domnul îi eliberează pe cei închişi. R.

8 Domnul deschide ochii celor orbi,
Domnul îi ridică pe cei împovăraţi,
Domnul îi iubeşte pe cei drepţi,
9 Domnul are grijă de cei străini,
sprijină pe văduvă şi pe orfan,
dar nimiceşte calea celor fărădelege. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 13,34
(Aleluia) „Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii! Aşa cum eu v-am iubit pe voi, aşa să vă iubiţi unii pe alţii”, spune Domnul! (Aleluia)

EVANGHELIA
Iubiţi-i pe duşmanii voştri!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,43-48
În acel timp, Isus îi învăţa pe discipolii săi, zicând: „Aţi auzit că s-a spus: «Să-l iubeşti pe aproapele tău şi să-l urăşti pe duşmanul tău!» 44 Eu însă vă spun: iubiţi-i pe duşmanii voştri şi rugaţi-vă pentru cei care vă persecută, 45 ca să deveniţi fiii Tatălui vostru care este în ceruri, care face să răsară soarele său peste cei răi şi peste cei buni şi să plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi! 46 Căci, dacă îi iubiţi pe cei care vă iubesc, ce răsplată aveţi? Oare nu fac acelaşi lucru şi vameşii? 47 Şi dacă îi salutaţi numai pe fraţii voştri, ce faceţi mai mult? Oare nu fac acelaşi lucru şi păgânii? 48 Aşadar, fiţi desăvârşiţi precum Tatăl vostru ceresc este desăvârşit!”

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

Iubirea ta mă constrânge…

Posted by Paxlaur pe 17/06/2017

Cruce„Iubirea lui Cristos ne constrânge” (2Cor 5,14) să înţelegem că tot ceea ce suntem și avem este un dar din partea lui Dumnezeu pentru binele omenirii și pentru mântuirea sufletului.

„Iubirea lui Cristos ne constrânge” să conştientizăm cât de importantă este fidelitatea: „Cuvântul vostru să fie: da, da; nu, nu. Ceea ce este în plus faţă de acestea este de la Cel Rău” (Mt 5,37). Este tocmai iubirea lui Cristos și exemplul său care ne constrâng ca persoana şi misiunea noastră – de preoți, persoane consacrate, laici – să coincidă. Să nu fim farisei. Într-una din călătoriile sale în America Latină un copil s-a apropiat de sfântul părinte papa Ioan Paul al II-lea şi i-a spus: „Te ştiu! Te ştiu de la televizor! Eşti Papa! Te ştiu şi mă bucur să văd că în realitate eşti ca la televizor şi la televizor eşti ca în realitate… Mereu acelaşi!”.

„Iubirea lui Cristos ne constrânge” să mărturisim, să fim martori mai mult decât învăţători: „Omul contemporan îi ascultă mai cu plăcere pe martori decât pe învăţători, sau dacă-i ascultă pe învăţători face asta pentru că sunt nişte martori” (papa Paul al VI-lea).

„Iubirea lui Cristos ne constrânge” să purtăm în lume și să oferim oamenilor iubirea și valorile care lipsesc. Când Ioan Maria Vianney a fost trimis la Ars, episcopul său i-a spus: „Nu există multă iubire faţă de Dumnezeu în parohia aceea; dumneavoastră trebuie să o duceţi acolo”. La rândul nostru trebuie să purtăm iubire în locurile în care ajungem, să lăsăm să se dezvolte toate virtuţile în cei pe care-i întâlnim.

„Iubirea lui Cristos ne constrânge” să luptăm mai mult pentru sufletul nostru şi al celorlalţi: trebuie să ne îngrijim de noi şi de cei care ne-au fost încredinţaţi cu deplina convingere că salvarea tuturor vine de la Isus Cristos. El singur este mântuirea noastră.

„Iubirea lui Cristos ne constrânge” să reevaluăm – astăzi şi aici! – relaţia noastră cu Cuvântul lui Dumnezeu, cu Isus Cristos. Îl cunoaştem noi cu adevărat pe cel pe care-l slujim? Nicolae Steinhardt spunea că „dacă ajungi să-l cunoşti cu adevărat pe Isus Cristos, ţi-e teribil de ruşine să mai păcătuieşti”. Mai avem mult de lucrat la această cunoaştere, însă să fim convinşi că el, Cristos, ne cunoaşte pe deplin. Cristos ne ştie exact aşa cum suntem şi cu toate acestea se bazează pe noi, are încredere în noi.

„Iubirea lui Cristos ne constrânge” să ne autoimpunem trăirea sfaturilor evanghelice: sărăcia, castitatea și ascultarea. Să ne amintim că sfinții au ştiut să fie fideli fiecărei zile şi nu eroi pentru o zi, deşi e mult mai uşor să fii erou pentru o zi sau pentru o clipă, decât să fi fidel fiecărei zile.


„Iubirea lui Cristos ne constrânge”
să credem în tinereţea Bisericii
şi în bogăţia carismelor:
„Eu aparţin unei Biserici care este vie şi tânără
şi care îşi continuă fără frică lucrarea în viitor”
(sfântul Ioan al XXIII-lea).


17 iunie 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 10-a de peste an
Ss. Nicandru şi Marcian, m.
2Cor 5,14-21; Ps 102; Mt 5,33-37

LECTURA I
Pe cel care nu a cunoscut păcatul, el l-a făcut păcat de dragul nostru.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 5,14-21
Fraţilor, iubirea lui Cristos ne constrânge pe noi care judecăm că unul singur a murit pentru toţi ca atare toţi au murit. 15 El a murit pentru toţi, pentru ca toţi cei care trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru acela care a murit şi a înviat pentru ei. 16 Astfel, de acum înainte, noi nu mai cunoaştem pe nimeni după trup şi, dacă l-am cunoscut pe Cristos după trup, acum nu-l mai cunoaştem astfel. 17 Deci, dacă cineva este în Cristos, este o creatură nouă: cele vechi au trecut, iată, au devenit noi! 18 Iar toate vin de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu sine prin Cristos şi ne-a dăruit slujirea reconcilierii, 19 aşa cum Dumnezeu era în Cristos împăcând lumea cu sine, neţinând cont de greşelile lor şi punând în noi cuvântul reconcilierii. 20 Aşadar, noi suntem împuterniciţi ai lui Cristos ca şi ai lui Dumnezeu care vă îndeamnă prin noi. Vă rugăm pentru Cristos: împăcaţi-vă cu Dumnezeu! 21 Pe cel care nu a cunoscut păcatul el l-a făcut păcat de dragul nostru, pentru ca noi să devenim justificarea lui Dumnezeu în el.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 102(103),1-2.3-4.8-9.11-12 (R.: 8a)
R.: Domnul este milostiv şi plin de îndurare.

1 Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi tot ce este în mine
să binecuvânteze numele său cel sfânt!
2 Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi nu uita nicicând de binefacerile sale! R.

3 El îţi iartă toate păcatele
şi te vindecă de orice boală.
4 El îţi răscumpără viaţa din adânc
şi te încununează cu îndurare şi dragoste. R.

8 Domnul este îndurător şi milostiv,
el este îndelung răbdător şi plin de îndurare.
9 El nu dojeneşte la nesfârşit,
nici nu poartă pe veci mânie. R.

11 Cât sunt de sus cerurile faţă de pământ,
tot atât de mare este îndurarea sa
faţă de cei care se tem de el.
12 Cât de departe este răsăritul de apus,
atât de mult îndepărtează de la noi nelegiuirile noastre. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Ps 118(119),36a.29b
(Aleluia) Înclină-mi inima spre învăţăturile tale, Doamne, şi dăruieşte-mi legea ta! (Aleluia)

EVANGHELIA
Eu însă vă spun: să nu juri deloc.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,33-37
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Din nou aţi mai auzit că s-a spus celor din vechime: «Să nu faci jurământ fals, ci să ţii jurămintele făcute înaintea Domnului!” 34 Eu însă vă spun: să nu juri deloc! Nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu. 35 Nici pe pământ, pentru că este scăunelul picioarelor sale. Nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui rege. 36 Nici pe capul tău să nu juri, căci nu poţi face niciun fir de păr alb sau negru. 37 Deci cuvântul vostru să fie: da, da; nu, nu. Ceea ce este în plus faţă de acestea este de la Cel Rău.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: