Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘iubirea’

L-am întâlnit pe Cristos într-un om…

Posted by Paxlaur pe 22/10/2017

Atunci când întâlnești un om trebuie să cauți în el prezența lui Dumnezeu și să respecți această prezență. Unii ascund această prezență, alții o neagă, însă cei mai mulți o fac să strălucească în viața lor. Un om prin care și în care Dumnezeu a strălucit și a luminat întreaga lume a fost sfântul Ioan Paul al II-lea. În el toți l-am întâlnit pe Cristos. Invitația sa de a sta lângă Cristos zi de zi și mai ales duminica răsună și astăzi: „Duminica este ziua în care, mai mult decât în oricare alta, creștinul este chemat să-și amintească de credința și mântuirea la care a fost chemat de Dumnezeu prin botez, sacramentul care a făcut din el un om nou în Cristos. Duminica este prin excelență o zi a credinței” (Ioan Paul al II-lea, Dies Domini, 25)”.

Prin sfântul Ioan Paul al II-lea noi l-am întâlnit pe Cristos într-un om care, prin faptă şi cuvânt, le spunea tuturor: „Nu sunt eu Cristos! Nu sunt eu lumina! Eu sunt doar trimis înaintea lui, ca să dau mărturie despre lumină”. L-am întâlnit pe Cristos în papa Ioan Paul al II-lea, în omul care a fost alter Christus… usque ad mortem.

L-am întâlnit pe Cristos într-un om care mi-a strigat cu glas puternic: „Nu te teme să-l primeşti pe Cristos! Deschide larg porţile în faţa lui Cristos, în faţa puterii sale mântuitoare!”.

L-am întâlnit pe Cristos într-un om care mi-a îndreptat privirile spre un Dumnezeu care mă iubeşte ca un tată bogat în îndurare, care mă mântuieşte ca pe un frate cu care a binevoit să împartă condiţia umană, care mă sfinţeşte ca pe un templu al său!

L-am întâlnit pe Cristos într-un om care mi-a spus că Isus are o mamă, Maria. Şi aceasta este şi mama mea! El m-a învăţat că printr-un „totus tuus” spus celei „plină de har” ajung cu siguranţă la Isus.

L-am întâlnit pe Cristos într-un om care mi-a vorbit despre mireasa Domnului, Biserica. El mi-a arătat că Biserica e zidită pe piatră şi porţile iadului nu o vor birui. M-a luat de mână şi m-a urcat în această „barcă”, singura în care se află cel care poate să spună mării tulburate a acestor timpuri: „Taci! Potoleşte-te!”.

L-am întâlnit pe Cristos într-un om care s-a făcut glasul rugăciunii Fiului: „Ca toţi să fie una”. El m-a făcut să înţeleg că la unitate se ajunge numai prin recunoaşterea celuilalt ca fiu al lui Dumnezeu, prin recunoaşterea demnităţii persoanei umane, născute sau (încă) nenăscute!

L-am întâlnit pe Cristos într-un om care, după ce a păşit pragul speranţei, în fiecare dimineaţă îmi şopteşte ferm: „Nu te teme! Primeşte această nouă zi din mâinile Domnului şi continuă să mergi spre Cristos. Nu te teme!” Şi acest om mi-a spus că şi Cristos m-a întâlnit şi te-a întâlnit şi pe tine, şi nu ne poate uita! Nu te teme!


„Nu te teme!
Primește această nouă zi din mâinile Domnului
și continuă să mergi spre Cristos.
Dumnezeu te iubește și te așteaptă!” (Sfântul Ioan Paul al II-lea).


22 octombrie 2017 

† DUMINICA a 29-a de peste an
Sf. Ioan Paul al II-lea, pp.
Is 45,1.4-6; Ps 95; 1Tes 1,1-5b; Mt 22,15-21

LECTURA I
Eu l-am luat pe Cirus de mâna dreaptă, pentru ca să înjosesc înaintea lui neamurile.
Citire din cartea profetului Isaia 45,1.4-6
Aşa vorbeşte Domnul către unsul său, Cirus, pe care l-am luat de mâna dreaptă, pentru ca să înjosesc înaintea lui neamurile, să dezleg coapsele regilor, ca să deschid uşile şi porţile să se închidă. 4 De dragul slujitorului meu Iacob şi al lui Israel, alesul meu, te-am chemat pe nume, ţi-am dat un titlu de cinste când tu nu mă cunoşteai. 5 Eu sunt Domnul şi nu mai este altul, în afară de mine nu este Dumnezeu. Eu te-am încins, deşi tu nu mă cunoşteai, 6 ca să se ştie de la răsăritul soarelui până la apus că nu este nimic în afară de mine: eu sunt Domnul şi nu este altul.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 95(96),1 şi 3.4-5.7-8.9-10ac (R.: 7b)
R.: Daţi Domnului glorie şi putere!

1 Cântaţi Domnului un cântec nou!
Cântaţi Domnului, toţi locuitorii pământului!
3 Vestiţi printre neamuri gloria lui,
tuturor popoarelor, minunile sale! R.

4 Căci Domnul este mare şi vrednic de toată lauda,
mai de temut decât toţi zeii.
5 Căci toţi zeii popoarelor sunt deşertăciune,
Domnul însă a făcut cerurile. R.

7 Daţi Domnului, voi, familiile popoarelor,
daţi Domnului glorie şi putere!
8 Daţi Domnului gloria numelui său!
Aduceţi ofrande de laudă şi intraţi în lăcaşurile lui! R.

9 Prosternaţi-vă înaintea Domnului
îmbrăcaţi în podoabe sfinte;
dansaţi înaintea lui, toţi locuitorii pământului!
10ac Spuneţi printre neamuri: „Domnul stăpâneşte!”
El va judeca popoarele cu dreptate. R.

LECTURA A II-A
Ne-am amintit de lucrarea credinţei voastre, de strădania iubirii şi de perseverenţa speranţei voastre.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Tesaloniceni 1,1-5b
Paul, Silvan şi Timotei, către Biserica tesalonicenilor, care este în Dumnezeu Tatăl şi în Domnul Isus Cristos: har vouă şi pace! 2 Îi mulţumim mereu lui Dumnezeu pentru voi toţi, aducându-ne aminte fără încetare în rugăciunile noastre, 3 amintindu-ne de lucrarea credinţei voastre, de strădania iubirii şi de perseverenţa speranţei voastre în Isus Cristos înaintea lui Dumnezeu Tatăl nostru. 4 Noi cunoaştem, fraţi iubiţi de Dumnezeu, că aţi fost aleşi, 5b pentru că evanghelia noastră n-a ajuns la voi numai prin cuvânt, ci şi prin putere, prin Duhul Sfânt şi prin convingerea deplină.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Fil 2,15d.16a
(Aleluia) Străluciţi ca nişte luminători în lume; ţineţi cu tărie cuvântul vieţii! (Aleluia)

EVANGHELIA
Daţi-i Cezarului ceea ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 22,15-21
În acel timp, fariseii s-au dus să ţină sfat, ca să-l prindă pe Isus în vorbă. 16 Şi i-au trimis la el pe discipolii lor împreună cu irodienii, ca să-i spună: „Învăţătorule, ştim că eşti sincer şi înveţi cu adevărat calea lui Dumnezeu: nu ţii seamă de nimeni, căci nu te uiţi la faţa omului. 17 Spune-ne, aşadar, ce părere ai: este permis sau nu a da tribut Cezarului?” 18 Dar Isus, cunoscând răutatea lor, le-a zis: „Ipocriţilor, de ce mă ispitiţi? 19 Arătaţi-mi moneda tributului!” Iar ei i-au adus un dinar. 20 El le-a zis: „Ale cui sunt imaginea aceasta şi inscripţia?” 21 I-au zis: „Ale Cezarului”. Atunci le-a zis: „Daţi-i, aşadar, Cezarului ceea ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu!”

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Posted in Ioan Paul al II-lea, Predici si meditatii, Sfântul zilei | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

Omul poate fi „binecuvântare” sau „povară apăsătoare”. Tu ce ești?

Posted by Paxlaur pe 26/08/2017

Bunatatea omuluiSfinte, dar și înfricoșătoare, sunt puterile și responsabilitățile pe care Dumnezeu le-a pus în mâinile oamenilor. Omul poate să devină binecuvântare pentru cei din jurul său, așa cum vedem că a fost Rut pentru Noemi sau Booz pentru Rut (cf. Rut 2,8-11). Însă tot omul, această preaschimbătoare și fragilă ființă, poate deveni „povară apăsătoare și greu de purtat”, atunci când este asemenea fariseilor și cărturarilor (cf. Mt 23,1-4). Ce anume ne poate ajuta să fim binecuvântare pentru cei din jurul nostru?

Rădăcina omului bun, a omului care este cu adevărat o binecuvântare pentru aproapele, este frica de Domnul. Nu, nu spaima, nu acea „teamă puternică și violentă provocată de o emoție, de ceva neprevăzut și primejdios”. Nu, nu groaza de Domnul, ci acea teamă, acel dar al darul Duhului Sfânt care provoacă în inima noastră neliniște la gândul că-l vom pierde sau că nu-l vom întâlni pe „iubitul inimii noastre”, pe Domnul. Da, această stare de neliniște, frica de Domnul, trebuie să devină pentru noi un imbold pentru a sluji aproapelui și a-l iubi ca pe noi înșine.

Știind acestea ne simțim motivați să strigăm din toată inima: „Binecuvântat este omul care se teme de Domnul” (cf. Ps 127,4). Da, binecuvântat este pentru că el niciodată nu va deveni povară pentru cei din jurul său. Faptele sale sunt îmbrăcate în umilință și nu acceptă să i se spună „maestru” sau „învățător”, pentru că știe că unul singur este învățătorul tuturor: Cristos. Omul care se teme de Domnul îl are pe Dumnezeu drept Tată și știe că toți cei din jurul său sunt frații lui, sunt destinatarii iubirii divine. Omul care se teme de Domnul este călăuzit de însuși cuvântul lui Cristos: „Tot ce vreți ca oamenii să facă pentru voi, faceți și voi pentru ei” (Mt 7,12). Omul care se teme de Domnul nu poruncește, ci slujește!

Cei care trăiesc pentru a fi o binecuvântare pentru cei din viața lor, nu doar că nu aleg „locurile de onoare la ospeţe şi primele locuri în sinagogi”, ci aleg să facă doar ceea ce îi ajută cu adevărat în creșterea lor umană și spirituală. Ei se regăsesc cu siguranță printre cei care au înțeles că „mai bună este o zi în casa Domnului, decât o mie în altă parte” și de aceea frecventează această „casă”, stau în rugăciune în această casă a Domnului, care este Biserica (cf. Ps 83,10-11).

Nu este întâmplător că la sfârșitul lunii august suntem chemați să începem sfânta Liturghie meditând tocmai aceste cuvinte. Ni se termină vacanța, concediul, iar Biserica ne invită să ne întrebăm în conștiință: cât din timpul nostru l-am folosit pentru a sta în preajma Domnului, în casa Domnului, și să învățăm cum să fim pentru cei din jurul nostru o binecuvântare?


Iată ce îți cere Domnul:
să te temi de el,
să umbli pe toate căile lui,
să-l iubești și să-l slujești din toată inima ta și din tot sufletul tău,
să-i păzești poruncile și hotărârile lui (cf. Dt 10,12-13).


26 august 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 20-a de peste an
Ss. Ioana, fc.; Melchisedec, rege
Rut 2,1-3.8-11;4,13-17; Ps 127; Mt 23,1-12

LECTURA I
Domnul nu te-a lipsit astăzi de un răscumpărător. El este tatăl lui Iese, tatăl lui David
Citire din cartea lui Rut 2,1-3.8-11; 4,13-17
În zilele acelea, Noemi avea o rudă după soţ. Acesta era un om puternic şi bogat din familia lui Elimelec. Numele lui era Booz. 2 Rut din Moab a zis către Noemi: „Lasă-mă, te rog, să mă duc să strâng spice în urma aceluia în ai cărui ochi voi afla har!” Ea i-a răspuns: „Du-te, fiica mea!” 3 Ea s-a dus într-un ogor să strângă spice în urma secerătorilor. Din întâmplare, a ajuns într-o parte din ogorul lui Booz, care era din familia lui Elimelec. 8 Booz a zis către Rut: „Ascultă, fiică: să nu te duci să culegi spice într-un alt ogor; ba chiar să nu te îndepărtezi de aici, ci rămâi împreună cu slujitoarele mele! 9 Ochii tăi să fie pe ogorul pe care se seceră şi mergi în urma lor. Am poruncit slujitorilor mei să nu se atingă de tine. Când îţi va fi sete, mergi la vase şi bea din ce vor scoate slujitorii!” 10 Atunci ea s-a aruncat cu faţa la pământ şi s-a închinat. Şi a zis: „Pentru ce am aflat eu har în ochii tăi şi m-ai acceptat pe mine, care sunt o străină?” 11 Booz i-a răspuns: „Mi s-a spus tot ce ai făcut pentru soacra ta după moartea soţului tău, cum i-ai părăsit pe tatăl tău, pe mama ta şi ţara în care te-ai născut şi ai venit la un popor pe care nu-l cunoşteai mai înainte. 4,13 Booz a luat-o pe Rut, care i-a fost soţie. El a intrat la ea şi Domnul a făcut-o să zămislească şi ea a născut un fiu. 14 Femeile i-au zis lui Noemi: „Binecuvântat să fie Domnul care nu te-a lipsit astăzi de un răscumpărător! Numele lui să fie vestit în Israel! 15 El va fi pentru tine bucuria vieţii şi va fi sprijinul bătrâneţilor tale; căci l-a născut nora ta care te iubeşte şi care este mai bună pentru tine decât şapte fii”. 16 Noemi a luat copilul, l-a luat la piept şi i-a fost doică. 17 Vecinele i-au pus nume, căci ziceau: „Un fiu i s-a născut lui Noemi!”, şi i-au pus numele Obed. El este tatăl lui Iese, tatăl lui David.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 127(128),1-2.3.4-5 (R.: 4)
R.: Iată, aşa va fi binecuvântat omul care se teme de Domnul!

1 Fericiţi toţi cei care se tem de Domnul
şi umblă pe căile sale!
2 Atunci te vei hrăni din munca mâinilor tale;
vei fi fericit şi toate îţi vor merge bine. R.

3 Soţia ta va fi ca o viţă roditoare înăuntrul casei tale;
copiii tăi vor fi ca vlăstarele măslinului
împrejurul mesei tale. R.

4 Iată, aşa va fi binecuvântat omul
care se teme de Domnul!
5 Să te binecuvânteze Domnul din Sion,
ca să vezi fericirea Ierusalimului în toate zilele vieţii tale! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 23,9b.10b
(Aleluia) Unul este Tatăl vostru, cel ceresc, şi unul este maestrul vostru: Isus Cristos. (Aleluia)

EVANGHELIA
Ei spun şi nu fac.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 23,1-12
În acel timp, Isus s-a adresat mulţimilor şi discipolilor săi, spunând: „Cărturarii şi fariseii s-au aşezat pe catedra lui Moise. 3 Faceţi şi împliniţi tot ce vă spun ei, dar nu faceţi după faptele lor, pentru că ei spun şi nu fac! 4 Ei leagă poveri apăsătoare şi greu de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, iar ei nu vor să le mişte nici cu un deget. 5 Toate faptele lor le fac pentru a fi văzuţi de oameni: îşi lărgesc filacterele şi îşi lungesc ciucurii; 6 le plac locurile de onoare la ospeţe şi primele locuri în sinagogi, 7 să fie salutaţi prin pieţe şi să fie numiţi de oameni «rabbi”. 8 Dar voi să nu fiţi numiţi «rabbi», pentru că unul este învăţătorul vostru, iar voi toţi sunteţi fraţi! 9 Şi nici «tată” să nu spuneţi nimănui între voi pe pământ, pentru că unul este Tatăl vostru, cel ceresc! 10 Nici să nu fiţi numiţi «maeştri», pentru că unul este maestrul vostru: Cristos! 11 Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru! 12 Căci oricine se va înălţa va fi umilit şi oricine se va umili va fi înălţat!”

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

Cea mai frumoasă învățătură despre familie

Posted by Paxlaur pe 18/08/2017

sot si sotie_mire si mireasa_familieCuvântul Domnului ne poartă spre cea mai frumoasă învățătură despre familie: „Omul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui şi cei doi vor fi un singur trup” (Mt 19,5). Bărbat și femeie i-a creat și doar bărbat și femeie vor constitui un singur trup.

Același Domn Cristos este cel care spune: „Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă” (Mt 19,6). Să fim atenți la cuvintele care însoțesc această „poruncă” a Mântuitorului: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsaţi soţiile. De la început însă nu a fost aşa. Dar eu vă spun: cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter” (Mt 19,8-9). La început nu a fost așa și nici acum nu trebuie să fie altfel. Nu trebuie să lăsăm să fie distrusă familia, cel mai important element al Bisericii și al societății, de „împietrirea inimii”.

Să luăm aminte: „Cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter”. Ce poate fi neclar aici? Nu, Cristos nu arată cu degetul, nu condamnă și nici noi nu trebuie să condamnăm familiile care au trecut prin drama falimentului căsătoriei. Problema ridicată aici este cea a divorțaților recăsătoriți. Este un teren foarte sensibil și de aceea nimeni nu are dreptul să judece fără să cunoască situația în toată complexitatea ei. Însă după ce sunt cunoscute toate elementele, Biserica trebuie să arate linia de urmat și să spună cu claritate care este adevărul despre familie, despre căsătorie, despre cei divorțați și recăsătoriți. Biserica trebuie să ajute oamenii, trebuie să facă lumină și diferență între cazurile de concubinaj și căsătorie, între căsătoriile falimentare și căsătoriile nule. Avem nevoie de lumină și de claritate în viața noastră. Nu putem trăi în întuneric.

Lumina și claritatea asupra vieții și asupra statutului unei persoane fac parte din misiunea evangheliei și a Bisericii. Evanghelia a fost mereu clară și clară este și în această zi. Cristos nu a spus da și nu în același timp: „Credincios este Dumnezeu: cuvântul nostru față de voi nu este da și nu. Căci Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, care a fost predicat între voi, prin noi, nu este da și nu, ci în el este numai da” (cf. 2Cor 1,18-19 ). Cât de clar și hotărât Cristos spune și astăzi lucrurilor pe nume: „Cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter”! De ce trebuie noi să interpretăm și să răstălmăcim și să găsim scuze pentru a păcătui?! De ce trebuie să spunem că „Isus are dreptate, doar că se mai poate și altfel”? Să nu inventăm scuze păcatului în încercarea disperată de a ne motiva propriile slăbiciuni sau greșeli. Să ne privim viața cu sinceritate, încrezători în mila Domnului. Cristos a murit pentru toți, dar de harul său se bucură doar cei care se apropie de el cu smerenie și sinceritate.


„Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă” (Mt 19,6).


18 august 2017 

Vineri din săptămâna a 19-a de peste an
Fer. Paula Montaldi, fc.
Ios 24,1-13; Ps 135; Mt 19,3-12

LECTURA I
L-am luat pe tatăl vostru Abraham de dincolo de Râu; v-am scos din Egipt şi v-am adus în ţară.
Citire din cartea lui Iosue 24,1-13
În zilele acelea, Iosue a adunat toate triburile lui Israel la Sihem şi i-a chemat pe bătrânii lui Israel, pe căpeteniile lui, pe judecătorii lui şi pe scribii lui şi au stat înaintea lui Dumnezeu. 2 Iosue a zis întregului popor: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: «Părinţii voştri, Terah, tatăl lui Abraham şi tatăl lui Nahor au locuit dintotdeauna de cealaltă parte a Râului şi au slujit altor dumnezei. 3 L-am luat pe tatăl vostru Abraham de dincolo de Râu şi l-am purtat prin toată ţara Canaan; i-am înmulţit descendenţa şi i l-am dat pe Isaac. 4 Lui Isaac i i-am dat pe Iacob şi pe Esau; lui Esau i-am dat în stăpânire muntele Seir, iar Iacob şi fiii lui au coborât în Egipt. 5 I-am trimis pe Moise şi pe Aaron şi am lovit Egiptul cu ceea ce am făcut în mijlocul lui şi apoi v-am scos de acolo. 6 I-am scos pe părinţii voştri din Egipt şi aţi ajuns la mare. Egiptenii i-au urmărit pe părinţii voştri până la Marea Roşie cu care şi călăreţi. 7 Au strigat către Domnul şi Domnul a pus întuneric între voi şi egipteni, a făcut să vină marea peste ei şi i-a acoperit. Ochii voştri au văzut ceea ce am făcut în Egipt. Voi aţi locuit în pustiu timp de multe zile. 8 V-am adus în ţara amoreilor care locuiau dincolo de Iordan; ei au luptat împotriva voastră, iar eu i-am dat în mâna voastră; voi aţi luat în stăpânire ţara lor şi i-am nimicit dinaintea voastră. 9 Balac, fiul lui Ţipor, regele din Moab, s-a ridicat şi a luptat împotriva lui Israel. L-a chemat pe Balaam, fiul lui Beor, ca să vă blesteme. 10Dar eu nu am vrut să-l ascult pe Balaam: el v-a binecuvântat şi eu v-am salvat din mâna lui. 11 Aţi trecut Iordanul şi aţi ajuns la Ierihon. Stăpânii Ierihonului au luptat împotriva voastră: amoreii, ferezeii, canaaneenii, heteii, ghergheseii, heveii şi iebuseii: i-am dat în mâinile voastre, 12 am trimis înaintea voastră viespi şi i-au alungat dinaintea voastră pe cei doi regi ai amoreilor: acest lucru nu a fost nici cu sabia, nici cu arcul tău. 13 V-am dat o ţară în care nu aţi muncit şi cetăţi pe care nu le-aţi zidit şi aţi locuit în ele: aţi mâncat din viile şi din măslinii pe care nu i-aţi plantat»”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 135(136),1-3.16-18.21-22 şi 24 (R.: 1)
R.: Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun, pentru că veşnică este îndurarea lui!

1 Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
2 Lăudaţi-l pe Dumnezeul dumnezeilor,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
3 Lăudaţi-l pe Domnul domnilor,
pentru că veşnică este îndurarea lui! R.

16 El a făcut pe poporul său să meargă prin pustiu,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
17 El a lovit regi mari,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
18 El a dat la moarte regi puternici,
pentru că veşnică este îndurarea lui! R.

21 El a dat ţara lor ca moştenire,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
22 Ca moştenire slujitorului său Israel,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
24 El ne-a mântuit de asupritorii noştri,
pentru că veşnică este îndurarea lui! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. 1Tes 2,13bcd
(Aleluia) Primiţi cuvântul lui Dumnezeu nu ca pe un cuvânt al oamenilor, ci aşa cum este într-adevăr, ca pe cuvântul lui Dumnezeu! (Aleluia)

EVANGHELIA
Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsaţi soţiile. De la început însă nu a fost aşa.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 19,3-12
În acel timp, apropiindu-se unii farisei de Isus, ca să-l pună la încercare, i-au zis: „Îi este permis unui bărbat să-şi lase femeia pentru orice motiv?” 4 Răspunzând, Isus le-a zis: „Nu aţi citit că, de la început, Creatorul «i-a făcut bărbat şi femeie?” 5 Şi a zis: «De aceea omul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui şi cei doi vor fi un singur trup», 6 astfel încât nu vor mai fi doi, ci un singur trup. Prin urmare, ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!” 7 Ei i-au zis: „Atunci, de ce Moise a poruncit «să i se dea act de despărţire şi s-o lase?»” 8 El le-a spus: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsaţi soţiile. De la început însă nu a fost aşa. 9Dar eu vă spun: cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter”. 10 Discipolii i-au zis: „Dacă aşa este situaţia cu bărbatul şi femeia, este mai bine să nu se căsătorească”. 11 Dar el le-a zis: „Nu toţi înţeleg cuvântul acesta, ci numai acei cărora le-a fost dat. 12 Există eunuci care s-au născut astfel din sânul mamei lor; există eunuci care au fost făcuţi astfel de oameni şi există eunuci care s-au făcut ei înşişi astfel pentru împărăţia cerurilor. Cine poate înţelege să înţeleagă!”

Cuvântul Domnului

Posted in Familia, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: