Arhivă etichetă pentru ‘luna mai’

Ultima zi. Cu Maria!

Am ajuns la final! Ultima zi este cu ea și pentru ea, pentru că tocmai ea, Preacurata, este cea căreia zilnic îi spunem de zeci de ori cât de mult ne dorim să fie alături de noi la final: „roagă-te pentru noi păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre”. Pe ea o vrem alături mereu, ca orice copil care are nevoie de mama sa, dar mai ales la final. Nu se spune oare că „mama” este deseori ultimul cuvânt al muribunzilor? 

O vrem cu noi acum și pentru că ea, ca orice mamă bună, este și modelul nostru de fiecare zi.

De la ea învățăm disponibilitatea de a-l primi pe Dumnezeu atunci când vine la noi, atunci când are nevoie de noi: „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!” (Lc 1,38).

De la ea învățăm să-l purtăm pe Dumnezeu oamenilor: „Ridicându-se, Maria s-a dus în grabă către ținutul muntos, într-o cetate a lui Iuda. A intrat în casa lui Zaharia și a salutat-o pe Elisabeta” (Lc1,39-40). Și a făcut asta în grabă, ca să învățăm și noi să nu ezităm atunci când trebuie să-l purtăm pe Dumnezeu oamenilor. Da, în grabă, fără să ezităm, pentru că harul Duhului Sfânt nu-i ajută pe cei lenți, harul nu-i cunoaște pe cei înceți, harul ignoră încetineala, cum spunea sfântul Ambroziu comentând Evanghelia după sfântul Luca (cfr. PL 15,1559-1562). Iar sfânta fecioară Maria nu doar că ne învață să mergem în grabă să-i vizităm pe cei în nevoie, ci ne arată că trebuie să rămânem cu ei, să fim cu ei și pentru ei, să-i slujim, să-i ajutăm în momentele dificile: „Maria a rămas cu ea cam trei luni, apoi s-a întors la casa ei” (Lc 1,56). 

De la ea învățăm să-i vorbim Domnului despre oameni și în favoarea oamenilor: „Nu mai au vin” (In 2,3). Cuvântul ei salvează sărbătorile noastre, momentele cele mai importante din viața omului. 

De la ea învățăm să stăm mereu fermi, hotărâți, cu Dumnezeu și de partea lui, chiar și atunci când pare un Domn falimentar: „Lângă crucea lui Isus stăteau mama lui Isus și sora mamei lui, Maria a lui Cleopa, şi Maria Magdalena. Așadar, văzând Isus că stăteau acolo mama lui și discipolul pe care îl iubea, i-a spus mamei: „Femeie, iată-l pe fiul tău!”. Apoi, i-a spus discipolului: „Iat-o pe mama ta!”. Și, din ceasul acela, discipolul a luat-o acasă la el” (In 19,25-27).

De la ea învățăm să rămânem în Biserică și de partea Bisericii, chiar și atunci când e asaltată de rău, de teamă, de slăbiciunile oamenilor, de neliniște. Să stăm în Biserică cu ea și, în rugăciune, să implorăm noi Rusalii pentru fiecare creștin: „Atunci ei s-au întors la Ierusalim de la muntele numit al Măslinilor, care se află aproape de Ierusalim, cât un drum în zi de sâmbătă. Când au intrat, au urcat în încăperea de sus, unde [obișnuiau] să se adune. Erau: Petru și Ioan, Iacob și Andrei, Filip și Toma, Bartolomeu și Matei, Iacob, [fiul] lui Alfeu, și Simon Zelotul și Iuda al lui Iacob. Toți aceștia, într-un cuget, stăruiau în rugăciune împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Isus, și cu frații lui” (Fap 1,12-14).

De la ea învățăm să nu părăsim niciodată omul, Biserica și pe Dumnezeu! Maria este femeia prin excelență care nu părăsește pe nimeni niciodată, așa cum bine ne rugăm spunând: „Adu-ți aminte, o, preablândă Fecioară Marie, că nu s-a auzit niciodată să fi fost părăsit, cel ce a alergat sub ocrotirea ta, cel ce a cerut ajutorul și mijlocirea ta. Însuflețit de o astfel de încredere, alerg la tine, o, Maică Fecioară a fecioarelor. La tine vin și stau gemând înaintea ta ca un păcătos: Maica Cuvântului, nu disprețui cuvintele mele, dar auzi-mă cu milă și ascultă-mă. Amin”.

E bine că la finalul acestui proiect „Ofer(ă) un lemn unui copil” (Ofer(ă) „un lemn” unui copil și du în viața lui lumină, căldură și hrană. Detalii AICI: https://paxlaur.com/2021/05/01/ofera-un-lemn-unui-copil) suntem cu ea, cu Sfânta Fecioară Maria, pentru că nimeni nu a înțeles mai bine decât ea viața celor mici, simpli, săraci, smeriți, suferinzi. Ea este modelul nostru. Cu ea proclamăm și noi lucrările minunate pe care Domnul le-a făcut în viața noastră, în viața fraților noștri și în istoria mântuirii:

„Milostivirea Domnului rămâne din neam în neam 
peste cei ce se tem de el.
A arătat puterea brațului său: 
i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor. 
I-a dat jos de pe tron pe cei puternici 
și i-a înălțat pe cei smeriți; 
pe cei flămânzi i-a copleșit cu bunuri, 
iar pe cei bogați i-a lăsat cu mâinile goale” (Lc 1,50-53).

Ave Maria!!!

Cei care doresc să susțină blogul și proiectele Paxlaur 
pot afla detalii scriind AICI 
sau la adresa paxlaur@yahoo.com.

Susține proiectele Paxlaur prin:

  • PayPal: paxlaur@yahoo.com;
  • RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu
  • RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu.

Ofer(ă)„un lemn” unui copil sărăc…

€7.00

Despre acest proiect puteți citi aici:

31 mai 2021 

VIZITA SF. FC. MARIA 
Sf. Petronela, fc. m.
Sof 3,14-18 (Rom 12,9-16b); Ps Is 12,2-3.4bcd.5-6; Lc 1,39-56

LECTURA I*
Domnul, regele lui Israel, este în mijlocul tău.
Citire din cartea profetului Sofonia 3,14-18
Bucură-te, fiică a Sionului! Strigă de veselie, Israel! Veseleşte-te şi jubilează din toată inima, fiică a Ierusalimului! 15 Domnul a îndepărtat judecăţile tale, l-a îndepărtat pe duşmanul tău. Regele lui Israel, Domnul, este în mijlocul tău şi nu te vei mai teme de rău. 16 În ziua aceea, se va zice în Ierusalim: „Nu te teme!”, şi
în Sion: „Să nu-ţi slăbească mâinile!” 17 Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău ca un viteaz care salvează; se va bucura cu veselie pentru tine şi va tăcea în iubirea lui. Se va veseli pentru tine cu cântare de bucurie. 18 Pe cei din tine care sunt mâhniţi că sunt departe de sărbători îi voi aduna şi va fi ridicată ocara de
deasupra lor.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Is 12,2-3.4bcd. 5-6(R.: cf. 6)
R.: Mare este Sfântul lui Israel în mijlocul vostru!

2 Iată, Dumnezeu este mântuirea mea,
sunt încrezător şi nu mă voi teme de nimic!
Căci puterea şi cântarea mea este Domnul,
el este mântuirea mea.
3 Veţi scoate apă cu bucurie din izvoarele mântuirii. R.

4bcd Lăudaţi-l pe Domnul,
invocaţi al său nume,
faceţi cunoscute între popoare faptele sale,
amintiţi că preaînălţat este numele lui! R.

5 Cântaţi Domnului, căci a făcut lucruri minunate!
Să fie cunoscută aceasta pe tot pământul!
6 Strigă şi chiuie, tu, cea care locuieşti în Sion!
Căci mare este în mijlocul tău Sfântul lui Israel!” R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Lc 1,45
(Aleluia) Fericită eşti, Fecioară Marie, tu, care ai crezut că se vor împlini cele spuse ţie de Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA
De unde îmi este dată mie aceasta, ca să vină mama Domnului meu la mine?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,39-56
În zilele acelea, ridicându-se, Maria s-a dus în grabă către ţinutul muntos, într-o cetate a lui Iuda. 40A intrat în casa lui Zaharia şi a salutat-o pe Elisabeta. 41 Când a auzit Elisabeta salutul Mariei, a tresăltat copilul în sânul ei, iar Elisabeta a fost umplută de Duhul Sfânt 42 şi a strigat cu glas puternic:
„Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul sânului tău! 43 Şi de unde îmi este dată mie aceasta, ca să vină mama Domnului meu la mine? 44 Iată, când a ajuns glasul salutului tău la urechile mele, a tresăltat de bucurie copilul în sânul meu! 45 Fericită aceea care a crezut că se vor împlini
cele spuse ei de Domnul!” 46 Maria a spus: „Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic şi
numele lui e sfânt! 50 Milostivirea lui rămâne din neam în neam peste cei ce se tem de el. 51 A arătat puterea braţului său: i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor. 52 I-a dat jos de pe tron pe cei puternici şi i-a înălţat pe cei smeriţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, iar pe cei bogaţi i-a
lăsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, lui Abraham şi urmaşilor lui în veci”. 56 Maria a rămas cu ea cam trei luni, apoi s-a întors la casa ei.

Cuvântul Domnului

0

Rugăciune

O, Marie, tu străluceşti mereu pe drumul nostru ca semn de mântuire şi de speranţă.

Noi ne încredinţăm ţie, Vindecătoarea bolnavilor, care lângă cruce ai fost asociată la durerea lui Isus, menţinând fermă credinţa ta.

Tu, Mântuirea poporului roman, ştii de ce anume avem nevoie şi suntem siguri că vei avea grijă pentru ca, aşa ca la Cana Galileii, să poată reveni bucuria şi sărbătoarea după acest moment de încercare.

Ajută-ne, Mamă a Iubirii Divine, să ne conformăm voinţei Tatălui şi să facem ceea ce ne va spune Isus, care a luat asupra sa suferinţele noastre şi s-a împovărat cu durerile noastre pentru a ne conduce, prin cruce, la bucuria învierii. Amin.

Sub ocrotirea ta alergăm, Sfântă Născătoare de Dumnezeu. Nu dispreţui rugăciunile noastre în nevoile noastre, ci ne mântuieşte pururi de toate primejdiile, Fecioară slăvită şi binecuvântată!

Scrisoarea Sfântului Părinte Francisc către toţi credincioşii pentru luna mai 2020

Iubiţi fraţi şi surori,

Este aproape de acum luna mai, în care poporul lui Dumnezeu exprimă cu intensitate deosebită iubirea sa şi evlavia sa faţă de Fecioara Maria. Este tradiţie, în această lună, să ne rugăm Rozariul acasă, în familie. O dimensiune, cea familială, pe care restricţiile pandemiei ne-au „constrâns” s-o valorizăm şi din punct de vedere spiritual.

De aceea, m-am gândit să propun tuturor să redescopere frumuseţea de a se ruga Rozariul acasă în luna mai. Se poate face asta împreună sau personal; alegeţi voi în funcţie de situaţii, valorizând ambele posibilităţi. Însă în orice caz există un secret pentru a face asta: simplitatea; şi este uşor a găsi, şi pe internet, scheme bune de rugăciune de urmat.

În afară de asta, vă ofer textele a două rugăciuni către Sfânta Fecioară Maria, pe care veţi putea să le recitaţi la sfârşitul Rozariului şi pe care eu însumi le voi recita în luna mai, unit spiritual cu voi. Le ataşez la această scrisoare aşa încât să fie puse la dispoziţia tuturor.

Iubiţi fraţi şi surori, a contempla împreună faţa lui Cristos cu inima Mariei, Mama noastră, ne va face şi mai uniţi ca familie spirituală şi ne va ajuta să depăşim această încercare. Eu mă voi ruga pentru voi, în special pentru cei mai suferinzi, şi voi, cu rugăminte, rugaţi-vă pentru mine. Vă mulţumesc şi vă binecuvântez din inimă.

Roma, „Sfântul Ioan din Lateran”, 25 aprilie 2020

Sărbătoarea sfântului Marcu evanghelist

Franciscus

______________

Rugăciune către Maria

O, Marie, tu străluceşti mereu pe drumul nostru ca semn de mântuire şi de speranţă.

Noi ne încredinţăm ţie, Vindecătoarea bolnavilor, care lângă cruce ai fost asociată la durerea lui Isus, menţinând fermă credinţa ta.

Tu, Mântuirea poporului roman, ştii de ce anume avem nevoie şi suntem siguri că vei avea grijă pentru ca, aşa ca la Cana Galileii, să poată reveni bucuria şi sărbătoarea după acest moment de încercare.

Ajută-ne, Mamă a Iubirii Divine, să ne conformăm voinţei Tatălui şi să facem ceea ce ne va spune Isus, care a luat asupra sa suferinţele noastre şi s-a împovărat cu durerile noastre pentru a ne conduce, prin cruce, la bucuria învierii. Amin.

Sub ocrotirea ta alergăm, Sfântă Născătoare de Dumnezeu. Nu dispreţui rugăciunile noastre în nevoile noastre, ci ne mântuieşte pururi de toate primejdiile, Fecioară slăvită şi binecuvântată!

______________

Rugăciune către Maria

„Sub ocrotirea ta alergăm, Sfântă Născătoare de Dumnezeu”.

În această situaţie dramatică, încărcată de suferinţe şi de nelinişti care se cuibăresc în lumea întreagă, ne îndreptăm spre tine, Născătoare de Dumnezeu şi Mama noastră, şi alergăm sub ocrotirea ta.

O, Fecioară Marie, îndreaptă spre noi ochii tăi cei milostivi în această pandemie de coronavirus şi întăreşte pe cei care sunt dezorientaţi şi plâng pentru cei dragi ai lor răposaţi, înmormântaţi uneori într-un mod care răneşte sufletul! Sprijină pe cei care sunt neliniştiţi pentru persoanele bolnave care, pentru a împiedica infectarea, nu pot să fie aproape! Revarsă încredere în cel care este în nelinişte pentru viitorul nesigur şi pentru consecinţele asupra economiei şi asupra locului de muncă!

Mamă a lui Dumnezeu şi Mama noastră, imploră pentru noi de la Dumnezeu, Tată al milostivirii, ca această încercare dură să se termine şi să revină un orizont de speranţă şi de pace! Ca la Cana, intervino la Fiul tău divin, cerându-i să întărească familiile bolnavilor şi victimelor şi să deschidă inima lor către încredere.

Ocroteşte-i pe medici, pe infirmieri, personalul sanitar, pe voluntarii care în această perioadă de urgenţă sunt în linia întâi şi pun viaţa lor în pericol pentru a salva alte vieţi! Însoţeşte truda lor eroică şi dăruieşte-le lor forţă, bunătate şi sănătate!

Fii alături de cei care noapte şi zi îi asistă pe bolnavi şi de preoţii care, cu grijă pastorală şi angajare evanghelică, încearcă să ajute şi să susţină pe toţi!

Sfântă Fecioară, luminează minţile bărbaţilor şi femeilor de ştiinţă, pentru ca să găsească soluţii juste pentru a învinge acest virus!

Asistă pe responsabilii naţiunilor, pentru ca să acţioneze cu înţelepciune, grijă şi generozitate, ajutând pe cei cărora le lipseşte necesarul pentru a trăi, programând soluţii sociale şi economice cu clarviziune şi cu spirit de solidaritate!

Marie Preasfântă, atinge conştiinţele pentru ca sumele uriaşe folosite pentru a mări şi a perfecţiona armamentele să fie destinate în schimb pentru a promova studii adecvate ca să prevină asemenea catastrofe în viitor!

Mamă preaiubită, fă să crească în lume sentimentul de apartenenţă la unica mare familie, având conştiinţa legăturii care îi uneşte pe toţi, pentru ca în spirit fratern şi solidar să venim în ajutorul atâtor sărăcii şi situaţii de mizerie! Încurajează fermitatea credinţei, perseverenţa în slujire, statornicia în rugăciune!

O, Marie, Mângâietoarea mâhniţilor, îmbrăţişează pe toţi fiii tăi suferinzi şi dobândeşte ca Dumnezeu să intervină cu mâna sa atotputernică pentru a ne elibera de această epidemie teribilă, aşa încât viaţa să-şi poată relua în seninătate cursul său normal!

Ne încredinţăm ţie, care străluceşti pe drumul nostru ca semn de mântuire şi de speranţă, o, milostivă, o, blândă, o, dulce Fecioară Marie. Amin.

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

Preluat de pe http://www.ercis.ro

1

Primăvara creștinilor și risipa de energie

Risipim energie căutând vinovați pentru ce (ni) se întâmplă.
Epuizăm resurse lăsându-ne cuprinși de nerăbdare și ură.
Considerăm viața o proprietate manipulabilă,
iar pe celălalt un instrument.
Devenim mânioși când nu-l mai putem controla,
când descoperim că celălalt este diferit,
mai bun sau mai sănătos decât noi.
Mânioși, am vrea să decidem noi moartea și viața,
cine să fie cuprins de boală și cine nu.

Ești doar un om!
Nu te mai lua la trântă cu Diavolul,
ci ține-te de mână cu Dumnezeu!

Suferința care ne inundă simțurile risipește calmul caracteristic lunii florilor, „primăverii” creștinilor, timpului Pascal. În aceste vremuri de grea încercare, cei care credem în Cristos înviat trebuie să fim „o singură inimă și un singur suflet”: să punem totul în comun ca să dăm mărturie cu multă putere despre învierea Domnului (Fap 4,32-33).

Zilele întunecate de suferință ne alungă calmul, ba chiar și bunăvoința. Uneori se risipește și speranța, iar lipsiți de ea devenim șovăielnici în credință și iubire. Ne temem de răul care vine. Ne pierdem calmul și devenim mânioși. Începem să ne luăm la trântă cu răul, în loc să ne ținem și mai strâns de Dumnezeu. Risipim energie căutând vinovați pentru ce (ni) se întâmplă. Epuizăm resurse lăsându-ne cuprinși de nerăbdare și ură. Considerăm viața o proprietate manipulabilă, iar pe celălalt un instrument. Devenim mânioși când nu-l mai putem controla, când descoperim că celălalt este diferit, mai bun sau mai sănătos decât noi. Mânioși, am vrea să decidem noi moartea și viața, cine să fie cuprins de boală și cine nu.

Aceasta în loc să facem liniște și să invocăm prezența Domnului. El poate spune și astăzi „mării virusate”: „Potolește-te!”. Iar peste inima noastră s-ar așeza calmul (Mc 4,39).

Este adevărat: suntem prea mici ca să luptăm singuri răul. Însă, deși mici, avem Duhul înfierii care ne ajută să-i spunem lui Dumnezeu Tată (Rom 8,15). Am primit harul credinței: suntem copii iubiți de Tatăl și ne putem ține de mână cu Domnul care a învins moartea, răul și boală, cu Domnul care dă speranță și viitor. El poate să liniștească Pământul zdruncinat de virus, de neliniște, de ură (Mt 4,23; Ier 29,11).

Când suntem încercați de dubii în privința eficacității ținerii de mână cu Domnul, să recitim cu smerenie minunea orbului vindecat: „I-au adus un orb și l-au rugat să-l atingă. Isus, luându-l de mână, l-a condus în afara satului” și l-a vindecat. Iar orbul vedea toate lucrurile clar. Când Dumnezeu te ia de mână ești salvat: începi să „vezi clar” lumea și omul pe care îl desconsiderai, omul de lângă tine care părea un „copac care umblă”, un obiect (Mc 8,22-25). Să folosim acest timp pentru a cultiva calmul, risipindu-se astfel din noi orice ură, orice mânie, și devenind fiii Dumnezeului încet la mânie și plin de iubire (Ex 34,6).

Cristos e veșnic viu!

Acest articol face parte din seria „De mână cu Dumnezeu”. 
Aici poți citi: 
1. De mână cu Dumnezeu: Idiferența. Implicarea poartă chipul și numele iubirii.

2. De mână cu Dumnezeu: Toți o doresc…

3. Tăcerea oprește bârfa, însă doar adevărul o vindecă…

4. De mână cu Dumnezeu cel veșnic viu

Să ne hrănim viitorul!

Oferă și tu o carte și o pâine unui copil sărac!

€6,00

„Orice faceți, să faceți din inimă ca pentru Domnul,
și nu ca pentru oameni,
știind că veți primi de la Domnul răsplata moștenirii.
Pe Domnul Cristos îl slujiți” (Col 3,23-24).

4