Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘Maria’

Nu suntem singuri! Suferința ta nu este zadarnică

Posted by Paxlaur pe 15/09/2017

Așa cum despre Cristos spunem împreună cu profetul că a fost „om al durerilor, obișnuit cu suferința” (Is 53,3), la fel spunem și despre Sfânta Fecioară Maria că este „mama îndurerată”, este cea căreia o sabie i-a străpuns sufletul (cf. Lc 2,34-35). Știm că pe drumul crucii Domnul s-a oprit pentru o clipă ca să o îmbrățișeze pe scumpa sa mamă, Maria, iar prin ea a îmbrățișat omenirea întreagă. Privirile lor duioase s-au întâlnit, iar inima zdrobită de durere a mamei și inima înflăcărată de iubire a Fiului s-au contopit într-o singură bătaie spre mântuirea lumii. Astăzi trebuie să răsune în inima noastră cuvântul Domnului: „Mamă, privește! Fac toate lucrurile noi! Fac o lume nouă! Eu pentru aceasta am venit și m-am născut: ca toți să aibă viață și să o aibă din plin. Mamă, suferințele și moartea aceasta nu vor fi spre pierdere, ci spre înviere! Lasă acum să se împlinească cele spuse de profeți și toți vor vedea mântuirea lui Dumnezeu”. Și așa cum s-a ridicat după prima sa cădere, acum Cristos se desface delicat din îmbrățișarea mamei sale. Vrea să meargă până la capăt, vrea să-și poarte crucea deși chipul său rănit are nevoie de ajutor, de vindecare, de sprijinul mamei. Câtă durere în acest moment al Calvarului. Câtă suferință în inima mamei, în inima tuturor mamelor care privesc neputincioase spre fiii lor aflați în suferință.

Însă astăzi, în inima noastră trebuie să se înfiripeze siguranța unui gând: pe drumul suferințelor noastre, nu suntem singuri. Alături de noi, ca un înger tămăduitor, Domnul a pus-o pe buna sa mamă. Așa cum s-a apropiat de el, pe drumul Calvarului, ea se apropie de noi, fiii ei, și ne îmbrățișează, ne mângâie, ne alină suferințele și mai ales ne transmite speranța învierii. Așa cum a stat lângă crucea Domnului, Maria rămâne lângă noi când suntem răstigniți pe crucile timpurilor noastre. Și astăzi răsună: „Femeie, iată-l pe fiul tău” (In 19,26).

Astăzi trebuie să învățăm nu doar că nu suntem singuri, ci mai ales că nicio suferință nu este zadarnică. Este adevărat că și viața noastră străbate deseori Calvarul, însă învățăm privind la Domnul și la buna sa mamă, Maria, că dincolo de Calvar ne așteaptă învierea și viața fericită în Patria cerească.

Maica îndurerată să ne mijlocească harul de a răzbate orice suferință a vieții și de a fi mereu aproape de cei aflați în durere. Prin credință, asemenea Mariei, să stăm și noi alături de Domnul și de oamenii răstigniți. Să-i însoțim și să-i alinăm pe frații noștri. Să stăm împreună cu Maica îndurerată lângă crucea Domnului. Să ne sprijinim de această cruce sfântă. Să învățăm să privim viața de la picioarele crucii: acolo, la picioarele crucii, încolțește speranța învierii, mântuirea. Cristos va învinge suferința noastră!


Să concretizăm iubirea față de Dumnezeu
vizitând astăzi un bolnav,
îmbrățișând propria cruce,
pășind alături de Maria
pe urmele lui Cristos.


15 septembrie 2017 

Vineri din săptămâna a 23-a de peste an
Sf. Fc. Maria Îndurerată **
Evr 5,7-9; Ps 30; In 19,25-27 (Lc 2,33-35)

LECTURA I
Deşi era Fiu, a învăţat ascultarea, şi a devenit cauză de mântuire veşnică.
Citire din Scrisoarea către Evrei 5,7-9
Fraţilor, în zilele vieţii sale pământeşti, Cristos a oferit, cu strigăte puternice şi cu lacrimi, rugăciuni şi cereri către acela care avea puterea să-l salveze de la moarte şi a fost ascultat datorită evlaviei lui. 8 Şi, deşi era Fiu, a învăţat ascultarea din cele ce a pătimit, 9 iar după ce a fost făcut desăvârşit, a devenit cauză de mântuire veşnică pentru toţi cei care ascultă de el.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 30(31),2-3a.3bc-4.5-6.15-16.20 (R.: 17b)
R.: În îndurarea ta, mântuieşte-mă, Doamne!

2 Doamne, în tine am căutat refugiu,
să nu fiu făcut nicicând de ruşine;
mântuieşte-mă în dreptatea ta!
3a Pleacă-ţi urechea spre mine! R.

3bc Grăbeşte-te să mă eliberezi!
Fii pentru mine o stâncă de scăpare,
o cetate întărită, ca să mă mântuieşti!
4 Tu eşti stânca mea, cetatea mea,
pentru numele tău, condu-mă şi călăuzeşte-mă! R.

5 Fă-mă să ies din laţul pe care mi l-au întins,
căci tu eşti tăria mea!
6 În mâinile tale îmi încredinţez duhul,
tu mă vei mântui, Doamne, Dumnezeule adevărat. R.

15 Dar eu mă încred în tine, Doamne,
şi spun: „Tu eşti Dumnezeul meu,
16 soarta mea este în mâinile tale!”
Scapă-mă din mâinile duşmanilor mei
şi de cei care mă urmăresc! R.

20 Cât de mare este bunătatea ta, Doamne,
pe care ai pregătit-o pentru cei care se tem de tine
şi cu care îi copleşeşti pe cei care caută refugiu în tine
înaintea fiilor oamenilor! R.

SECVENŢA
Această secvenţă se citeşte, la alegere, în întregime sau în forma scurtă, de la cuvintele: * Sancta Mater, istud agas / Fă ca inima să-mi bată!

Stabat Mater dolorósa
iuxta crucem lacrimósa,
dum pendébat Fílius.

Cuius ánimam geméntem,
contristátam et doléntem,
pertransívit gládius.

O quam tristis et afflícta
fuit illa benedícta
Mater unigéniti!

Qua marébat, et dolébat,
Pia Mater, dum vidébat
nati ponas íncliti.

Quis est homo, qui non fleret,
Matrem Christi si vidéret
in tanto supplício?

Quis non posset contristári,
Christi Matrem contemplári
doléntem cum Fílio?

Pro peccátis sua gentis
vidit Iesum In torméntis,
et flagéllis súbditum.

Vidit suum dulcem natum
moriéndo desolátum,
dum emísit spíritum.

Eia Mater, fons amóris,
me sentíre vim dolóris
fac, ut tecum lúgeam.

Fac, ut árdeat cor meum
in amándo Christum Deum
ut sibi compláceam.

Stă Măicuţa Preamâhnită
Lângă cruce-nmărmurită,
Privind Fiul atârnând.

Sufletul, durerii pradă,
E adânc străpuns de spadă,
E în lacrimi chipu-i blând.

Plânsul văzul i-l destramă;
Ce durere pentr-o mamă
Care are-un singur fiu!

E zdrobită de durere,
Nu e strop de mângâiere
Pentru sufletu-i pustiu.

Nu-i privelişte mai tristă
Ca o mamă ce asistă
Când copilul e ucis.

Maica sfântă jalnic plânge,
Contemplând, scăldat în sânge,
Chipu-i rupt din paradis.

Vede cum, ca să ridice
Vina noastră, iată, bice
Fără milă carnea-i rup.

Pe Calvar cu dânsul suie,
Vede, pironit în cuie,
Fără viaţă al său trup.

* Sancta Mater, istud agas
crucifíxi fige plagas
cordi meo válide.

Tui nati vulneráti,
tam dignáti pro me pati,
ponas mecum dívide.

Fac me tecum pie flére,
Crucifíxo condolére,
donec ego víxero.

Iuxta crucem tecum stare,
et me tibi sociáre
in planctu desídero.

Virgo vírginum praclára,
mihi iam non sis amára:
fac me tecum plángere.

Fac, ut portem Christi mortem,
passiónis fac consórtem,
et plagas recólere.

Fac me plagis vulnerári,
fac me cruce inebriári
et cruóre Fílii.

Flammis ne urar succénsus,
per te, Virgo, sim defénsus
in die iudícii.

Christe, cum sit hinc exíre,
da per Matrem me veníre
ad palmam victória.

Quando corpus moriétur,
fac ut anima donétur
paradísi glória.

*Fă ca inima să-mi bată
Cu a ta, o, Preacurată,
Fă să plâng şi să suspin!

Slugii tale doar un har dă:
Fă ca inima să-mi ardă
De-al iubirii foc divin!

Tu în piept, o, Maică sfântă,
Rănile mi le împlântă,
Răni purtate de Isus!

Pieptul meu mereu să poarte
Suferinţa ce la moarte
Pe-al tău Fiu iubit l-a dus!

Răstignitul, când mi-apare,
Cu durerile-i amare,
Facă-mă să plâng amar!

Preaduioasă Mamă, tu, ce,
Suferind, ai plâns sub cruce,
Dă-mi al lacrimilor dar!

Întristata mea Măicuţă,
Dac-aş şti că îţi mai cruţă
Din durere plânsul meu,

Aş vărsa fără-ncetare
Lacrimi multe şi amare,
Ca să-ţi iau din chinul greu.

Fă să port mereu în minte
Cruce, patimi, răni preasfinte,
Tot ce Domnul a-ndurat!

Iar la marea judecată,
Te îndură, Preacurată,
De un suflet vinovat!

Mă salveze, o, Fecioară,
Crucea care-odinioară
Paradisul l-a deschis!

Iar în clipele supreme
Ale morţii, să mă cheme
Glasul tău în paradis! Amin

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) Fericită este Fecioara Maria, căci, suferind sub crucea Domnului, deşi nu a murit, a meritat coroana martiriului. (Aleluia)

EVANGHELIA
Maica sfântă jalnic plânge contemplând, scăldat în sânge, chipu-i rupt din paradis.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 19,25-27
În acel timp, lângă crucea lui Isus, stăteau mama lui Isus şi sora mamei lui, Maria a lui Cleopa, şi Maria Magdalena. 26 Aşadar, văzând Isus că stăteau acolo mama lui şi discipolul pe care îl iubea, i-a spus mamei: „Femeie, iată-l pe fiul tău!” 27 Apoi, i-a spus discipolului: „Iat-o pe mama ta!” Şi, din ceasul acela, discipolul a luat-o acasă la el.

Cuvântul Domnului

sau, la alegere:

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) Fericită este Fecioara Maria, căci, suferind sub crucea Domnului, deşi nu a murit, a meritat coroana martiriului. (Aleluia)

EVANGHELIA
O sabie îţi va străpunge sufletul.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 2,33-35
În acel timp, tatăl şi mama lui Isus se mirau de cele spuse despre el. 34 Simeon i-a binecuvântat şi i-a spus Mariei, mama lui: „Iată, acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora în Israel şi ca semn de contradicţie – 35 ca să se dezvăluie gândurile din multe inimi -, iar o sabie va străpunge sufletul tău!”

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Posted in Predici si meditatii, Sfântul zilei | Etichetat: , , , , , , , | 1 Comment »

Pelerinaj la bazilica Maria-Radna

Posted by Paxlaur pe 08/09/2017

Când eram mic, 8 septembrie era sinonim cu „pelerinaj la bazilica Maria-Radna”, din Dieceza de Timișoara. Fiecare călătorie era o aventură: bunica mă ducea să-mi cunosc și să învăț să-mi iubesc „Mama”. Eram fascinat de lumea adunată acolo. Locul părea destinat miracolelor. Totul era bine și frumos până când începeam să ascult un fragment evanghelic încărcat cu nume pe care nici măcar nu reușeam să le pronunț: „Cartea genealogiei lui Isus Cristos, fiul lui David, fiul lui Abraham…” (cf. Mt 1,1-16). Nu înțelegeam rostul numelor, dar mi se părea atât de frumos sfârșitul: „Dumnezeu-cu-noi” (Mt 1,23). Toate acele nume, toată viața lor, toată istoria lor – care, de fapt, este istoria mântuirii noastre – aveau un singur rost: ca Dumnezeu să fie cu noi, să fie în mijlocul nostru, să se facă om asemenea mie.

Din Sfânta Scriptură și învățătura Bisericii, apoi și prin pelerinaje și rugăciuni, în special rugăciunea sfântului Rozariu și Îngerul Domnului, am învățat să o cunoaștem pe sfânta fecioară Maria. Am înțeles că Dumnezeu are un plan de mântuire cu omenirea, iar pentru împlinirea acestui plan avea nevoie de o femeie „plină de har”. Dumnezeu avea nevoie de o mămă pentru a deveni trup, pentru ca omul să-l poată vedea, auzi, atinge pe Emanuel, pe „Dumnezeu-cu-noi”, pe cel care a mântui poporul de păcate. Tot ceea ce Dumnezeu căuta a găsit în Maria, în fecioara din Nazaret pe care a ales-o ca mamă a sa și mama a noastră, maica lui Cristos și maica Bisericii.

Să facem sărbătoare: este ziua de naștere a Mamei noastre. Să alergăm la ea și, așezați la picioarele ei, să reînnoim iubirea și devoțiunile noastre. Să ne apropiem de ea și să-i spunem: „Vorbește-ne, Mamă, despre Isus”. Ea l-a cunoscut cel mai bine. Ea l-a iubit cel mai mult. Ea ne arată frumusețea lui Isus din Nazaret, iubirea sa pentru oameni. Totul! Să ne lăsăm astăzi inima inundată de iubirea pe care Dumnezeu o poartă omenirii și care se manifestă prin această naștere a Preacuratei. Să conștientizăm ce „Mamă” minunată ni se naște astăzi și să-l preamărim pe Dumnezeu pentru fidelitatea și bunătatea sa.

Iată, planurile lui Dumnezeu se îndeplinesc. Toate! El face și astăzi lucruri minunate astfel încât și tu, și eu, și fiecare om să putem spune împreună cu „Doamna înveșmântată în soare”: „Sufletul meu îl preamărește pe Domnul… căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic și numele lui e sfânt” (cf. Ap 12,1; Lc 1,46.49). Domnul a făcut și face în viața noastră lucruri minunate tocmai prin faptul că ne-a inclus în planul său de mântuire: ne cunoaște, ne-a chemat și ne-a rânduit să fim asemenea chipului Fiului său, Isus, Fiul Mariei (cf. Rom 8,28-29).


Zilnic alergăm „sub ocrotirea ta,
sfântă Născătoare de Dumnezeu,
nu ne dispreţui rugăciunile în nevoile noastre,
ci ne mântuieşte oricând de toate primejdiile,
Fecioară slăvită şi binecuvântată”.


8 septembrie 2017 

Vineri din săptămâna a 22-a de peste an
NAŞTEREA SF. FC. MARIA; Sf. Toma din Villanova, ep.
Mih 5,1-4a (Rom 8,28-30); Ps 12; Mt 1,1-16.18-23 (Mt 1,18-23);

LECTURA I
Va veni ziua în care aceea care trebuie să nască va naşte.
Citire din cartea profetului Miheia 5,1-4a
Aşa spune Domnul: „Tu, Betleem Efrata, eşti mic ca să fii printre locurile de seamă ale lui Iuda; din tine va ieşi, pentru mine, cel care va fi stăpânitor în Israel: originile lui sunt de demult, din zilele veşniciei. 2 De aceea, îi va lăsa până la timpul când cea care trebuie să nască va naşte şi restul fraţilor săi se vor întoarce la fiii lui Israel. 3 Va sta şi va paşte cu puterea Domnului şi cu mărirea numelui Domnului Dumnezeului său. Vor locui, căci el îi va face să se mărească până la marginile pământului. 4a El va fi pacea”.

Cuvântul Domnului

sau, la alegere:

LECTURA I
Pe cei pe care de mai înainte i-a hotărât, i-a şi chemat.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 8,28-30
Fraţilor, ştim că toate conlucrează spre bine celor care îl iubesc pe Dumnezeu, adică al celor care sunt chemaţi după planul lui. 29 Căci pe cei pe care i-a cunoscut de mai înainte, de mai înainte i-a şi rânduit să fie asemenea chipului Fiului său, aşa încât el să fie primul născut între mulţi fraţi; 30pe cei pe care de mai înainte i-a rânduit, i-a şi chemat; pe cei pe care i-a chemat, i-a şi justificat; pe cei pe care i-a justificat, pe aceştia i-a şi glorificat.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 12(13),6ab.6bc (R.: Is 61,10)
R.: Mă voi bucura în Dumnezeul meu.

6ab Eu am încredere în milostivirea ta.
Inima mea tresaltă de bucurie pentru mântuirea ta. R.

6bc Voi cânta Domnului,
pentru că m-a copleşit cu daruri. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) Fericită eşti, Sfântă Fecioară Marie, şi vrednică de toată lauda, căci din tine a răsărit Soarele dreptăţii, Cristos, Dumnezeul nostru! (Aleluia)

EVANGHELIA
Ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 1,1-16.18-23
Cartea genealogiei lui Isus Cristos, fiul lui David, fiul lui Abraham: Abraham i-a dat naştere lui Isaac; Isaac i-a dat naştere lui Iacob; Iacob le-a dat naştere lui Iuda şi fraţilor lui; 3 Iuda le-a dat naştere lui Fares şi lui Zara din Tamar; Fares i-a dat naştere lui Esrom; Esrom i-a dat naştere lui Aram; 4 Aram i-a dat naştere lui Aminadab; Aminadab i-a dat naştere lui Naason; Naason i-a dat naştere lui Salmon; 5 Salmon i-a dat naştere lui Booz din Rahab; Booz i-a dat naştere lui Obed din Rut; Obed i-a dat naştere lui Iese; 6 Iese i-a dat naştere lui David, regele. David i-a dat naştere lui Solomon, din femeia lui Urie; 7 Solomon i-a dat naştere lui Roboam; Roboam i-a dat naştere lui Abía; Abía i-a dat naştere lui Asaf; 8 Asaf i-a dat naştere lui Iosafat; Iosafat i-a dat naştere lui Ioram; Ioram i-a dat naştere lui Ozia; 9 Ozia i-a dat naştere lui Ioatam; Ioatam i-a dat naştere lui Ahaz; Ahaz i-a dat naştere lui Ezechia; 10 Ezechia i-a dat naştere lui Manase; Manase i-a dat naştere lui Amos; Amos i-a dat naştere lui Iosia; 11 Iosia le-a dat naştere lui Iehonia şi fraţilor lui, în timpul deportării în Babilon. 12 După deportarea în Babilon, Iehonia i-a dat naştere lui Salatiel; Salatiel i-a dat naştere lui Zorobabel; 13 Zorobabel i-a dat naştere lui Abiud; Abiud i-a dat naştere lui Eliachim; Eliachim i-a dat naştere lui Azor; 14 Azor i-a dat naştere lui Sadoc; Sadoc i-a dat naştere lui Ahim; Ahim i-a dat naştere lui Eliud; 15 Eliud i-a dat naştere lui Eleazar; Eleazar i-a dat naştere lui Matan; Matan i-a dat naştere lui Iacob; 16 Iacob i-a dat naştere lui Iosif, soţul Mariei, din care s-a născut Isus, cel care se numeşte Cristos. 18 Naşterea lui Isus Cristos însă a fost astfel: mama lui, Maria, fiind logodită cu Iosif, înainte ca ei să fi fost împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. 19 Iosif, soţul ei, fiind drept şi nevoind s-o expună, a vrut să o lase în ascuns. 20Cugetând el acestea, iată că un înger al Domnului i-a apărut în vis, spunându-i: „Iosif, fiul lui David, nu te teme să o iei pe Maria, soţia ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt! 21 Ea va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isus, căci el va mântui poporul său de păcatele sale”. 22Toate acestea s-au petrecut ca să se împlinească ceea ce fusese spus de Domnul prin profetul care zice: 23 „Iată, fecioara va zămisli şi va naşte un fiu şi îi vor pune numele Emanuel”, care, tradus, înseamnă: „Dumnezeu-cu-noi”.

Cuvântul Domnului

Posted in Calatorii si pelerinaje, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , | 2 Comments »

Cât de frumoasă este femeia îmbrăcată în soare…

Posted by Paxlaur pe 15/08/2017

Toata frumoasa esti MarieEste atât de multă pasiune în această relație dintre Dumnezeu și „Femeia îmbrăcată în soare”, Maria (cf. Ap 12,1). Evanghelistul Luca surprinde atât de bine detaliile iubirii dintre Dumnezeu și Maria: îngerul a fost trimis într-o localitate precisă, bine determinată, la o femeie logodită cu un bărbat numit Iosif, iar numele fecioarei este Maria. Fiecare detaliu ne indică pregătirea amănunțită, perfectă, a celei care avea să devină „Născătoare de Dumnezeu”, mama lui Isus din Nazaret, „cea plină de har”. Maria este cea care a aflat har la Dumnezeu și se află mereu în prezența Domnului (cf. Lc 1,26-38).

Pentru ea Dumnezeu este cel atotputernic, pentru care nimic nu este imposibil și în care merită să te încrezi cu desăvârșire (cf. Lc 1, 37). Pentru aceasta toate generațiile, începând de la Elisaneta, o proclamă fericită (cf. Lc 1, 45). Pentru Maria el este Dumnezeul pe care-l iubea și căruia i se ruga asemenea Iuditei: „Doamne, forța ta nu stă în mulțime. Nici puterea ta în cei ce sunt puternici. Căci tu ești Dumnezeul celor umili, ești ajutorul celor mici, apărătorul celor slabi, ocrotitorul celor părăsiți și mântuitorul celor fără de speranță!” (cf. Idt 9,11)

Acesta este Dumnezeu pentru Maria: cel atotputernic, cel vrednic de toată încrederea. Pentru noi cine este Dumnezeu? Câtă credință avem în el, în atotputernicia lui, în providență, în modul lui de a veghea asupra lumii, asupra noastră, asupra familiei noastre? Cum ne rugăm? Avem noi credința de a spune în orice situație: „Pentru Dumnezeu nimic nu este cu neputință. Fie mie după cuvântul tău”?

Cu siguranță am crede mai mult dacă am înțelege cine suntem noi pentru Maria și cât de prețioși suntem în fața Domnului și în ochii ei. Privind la graba cu care pleacă spre verișoara sa Elisabeta pentru a o sluji, pentru a-i fi alături (cf. Lc 1,39), putem spune că ea ne privește mereu cu dorința de a ne sluji, dispusă să urce munți și să străbată văi pentru a ne ajuta și pentru a ni-l purta pe Mântuitorul. Maria nu este doar „slujitoarea Domnului”, ci și slujitoarea omului, mereu gată să ajute, să slujească.

Mai mult, ea este sfătuitoare, Maica bunului sfat și mijlocitoarea noastră. Să ne amintim ce a făcut și cum a intervenit în favoarea oamenilor, cum le-a salvat sărbătoarea amenințată să fie distrusă de lipsa vinului (cf. In 2,1-11). În acest fragment găsim testamentul ei lăsat omenirii, lăsat nouă spre binele tuturor: „Faceți tot ce vă va spune Isus!” (cf. In 2,5).

Însă mai presus de toate, Maria ne este mamă. Pe Calvar, Cristos ne-a oferit ei ca fii și ne-a oferit-o nouă drept mamă pentru totdeauna. Este mama noastră, în toată puterea și profunzimea semnificației acestui cuvânt, acestei realități. Avem o mamă perfectă în Maria, o mamă care ne iubește.


Cât de frumoasă este femeia îmbrăcată în soare,
încununată cu stele,
Regina Universului!
Ea este mama noastră!


15 august 2017 

Marţi din săptămâna a 19-a de peste an
† ADORMIREA MAICII DOMNULUI
Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug.
Ap 11,19a;12.1-6a.10ab; Ps 44; 1Cor 15,20-27a; Lc 1,39-56

LECTURA I
O Femeie îmbrăcată în soare; ea avea luna sub picioarele ei.
Citire din Apocalipsul sfântului apostol Ioan 11,19a; 12,1-6a.10ab
Atunci s-a deschis templul lui Dumnezeu care este în cer şi a fost văzut chivotul alianţei lui în templul său. 12,1 Şi s-a arătat în cer un semn mare: o Femeie îmbrăcată în soare; ea avea luna sub picioarele ei, iar pe cap o coroană de douăsprezece stele. 2 Ea era însărcinată; striga în chinurile naşterii, frământându-se să nască. 3 Apoi a apărut un alt semn în cer: iată, un dragon ca de foc, mare, având şapte capete şi zece coarne, iar pe capete – şapte diademe. 4 Coada lui târa a treia parte din stelele cerului şi le-a aruncat pe pământ. Dragonul stătea înaintea Femeii care trebuia să nască pentru a devora copilul când va fi născut. 5 Ea a născut un copil de parte bărbătească, care va păstori toate neamurile cu un sceptru de fier; copilul ei a fost răpit la Dumnezeu şi la tronul său, 6a iar Femeia a fugit în pustiu, acolo unde i-a fost pregătit un loc de Dumnezeu. 10ab Şi s-a auzit un glas puternic în cer spunând: „Acum au venit mântuirea şi puterea, împărăţia Dumnezeului nostru şi puterea Unsului său”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 44(45),10.11.12.16 (R.: 10b)
R.: Regina stă la dreapta ta, împodobită cu aur de Ofir.

10 Fiice de regi sunt în preajma ta,
regina stă la dreapta ta, împodobită cu aur de Ofir. R.

11 Ascultă, fiică, priveşte şi pleacă-ţi urechea,
uită de poporul tău şi de casa părintelui tău! R.

12 Regele râvneşte frumuseţea ta;
el îţi este stăpânul, prosternă-te în faţa lui. R.

16 Prietenele fiicei regelui sunt aduse în bucurie şi veselie,
sunt conduse în palatul regelui. R.

LECTURA A II-A
Cel dintâi va învia Cristos, după aceea, cei care sunt ai lui Cristos.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni 15,20-27a
Fraţilor, Cristos a înviat din morţi, fiind începutul învierii celor adormiţi. 21 Căci de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om vine şi învierea din morţi. 22 Şi după cum toţi mor în Adam, tot la fel, în Cristos, toţi vor fi readuşi la viaţă. 23 Dar fiecare la rândul lui: cel dintâi Cristos, după aceea, cei care sunt ai lui Cristos, la venirea lui, 24 apoi va fi sfârşitul, când el va încredinţa împărăţia lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire şi putere. 25 Căci el trebuie să domnească până când va pune toţi duşmanii sub picioarele lui. 26 Ultimul duşman care va fi nimicit este moartea. 27 De fapt, „toate le-a supus sub picioarele lui”.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) Maria a fost înălţată la ceruri, corurile de îngeri se bucură. (Aleluia)

EVANGHELIA
Cel Puternic mi-a făcut lucruri mari. I-a înălţat pe cei umili.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,39-56
În zilele acelea, ridicându-se, Maria s-a dus în grabă către ţinutul muntos, într-o cetate a lui Iuda. 40 A intrat în casa lui Zaharia şi a salutat-o pe Elisabeta. 41 Când a auzit Elisabeta salutul Mariei, a tresăltat copilul în sânul ei, iar Elisabeta a fost umplută de Duhul Sfânt 42 şi a strigat cu glas puternic: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul sânului tău! 43 Şi de unde îmi este dată mie aceasta, ca să vină mama Domnului meu la mine? 44 Iată, când a ajuns glasul salutului tău la urechile mele, a tresăltat de bucurie copilul în sânul meu! 45 Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!” 46 Maria a spus: „Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic şi numele lui e sfânt! 50 Milostivirea lui rămâne din neam în neam peste cei ce se tem de el. 51 A arătat puterea braţului său: i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor. 52 I-a dat jos de pe tron pe cei puternici şi i-a înălţat pe cei smeriţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, lui Abraham şi urmaşilor lui în veci”. 56 Maria a rămas cu ea cam trei luni, apoi s-a întors la casa ei.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: