Isus Cristos cel de ieri și de astăzi este același în vecii vecilor

asculta vocea Domnului„Amintiți-vă de conducătorii voștri care v-au învățat cuvântul lui Dumnezeu
și, meditând împlinirea vieții lor, imitați credința lor.
Isus Cristos cel de ieri și de astăzi este același în vecii vecilor.
Nu vă lăsați seduși de învățături diferite și străine” (Evr 13,7-9a).

Reclame

La mulți ani!

IMG_0008„Luat dintre oameni” și pus în mijlocul oamenilor ca slujitor este imaginea celui care se consacră Domnului (cf. Evr 5,1). Însă în jurul nostru sunt tot mai puțini cei care se lasă „luați dintre oameni”. Principiul pare să fie: „Să nu alegi ceea ce majoritatea refuză”. De ce să intri într-o lume care e plină de slăbiciuni mediatizate? De ce să alegi o viață din care pare că lipsește tocmai „mirele” și în care fiecare zi pare o zi de post, o zi grea și tristă? Unde este acel Domn care fascina? Oare nu este și astăzi același Cristos în viața celor „luați dintre oameni”?

Isus Cristos este același ieri, astăzi și în veac și el continuă să fascineze și va continua să atragă la sine inimi (cf. Evr 13,8). Cristos, Mirele, este și astăzi în mijlocul nostru. Suntem noi cei care decidem dacă facem sau nu sărbătoare în prezența lui; suntem noi cei care alegem să-l urmăm sau nu. Iar dacă noi nu îndrăznim să-l urmăm pe Cristos în totalitate, atunci cel puțin să-i lăsăm pe alții să o facă. Să nu-i descurajăm! Dimpotrivă, să-i încurajăm! Să susținem vocațiile la viața consacrată. Să nu ne mirăm, plini de dezamăgire, în fața omului care spune: „Eu merg să mă fac preot/călugăr/călugăriță”. Este trist când auzi regrete de genul: „Ah, săracul s-a dus la seminar! Ah, săraca s-a dus la mănăstire. Și era așa deștept/așa capabilă. Și era așa frumos/frumoasă. Cum poate să renunțe la lume?! Vai, săracii, la vârsta lor…” etc. Nu e nici un vai, ci ar trebui să fie un „Wow! Respect!”.

Să nu uităm: „Nimeni nu-și ia singur această cinste, ci numai cel chemat de Dumnezeu” (Evr 5,4). Noi ne împotrivim de atâtea ori chemării lui Dumnezeu descurajând sau ispitind. Noi suntem atât de capabili de a deveni ispita lumii, a gălăgiei, a vieții care uită de Cer, ba chiar care neagă existența Cerului. Noi suntem responsabili de frica unora de a se dedica în totalitate slujirii lui Dumnezeu.

Să ne rugăm zilnic – și mai ales astăzi când sărbătorim Ziua Mondială a Persoanelor Consacrate! – pentru cei care s-au lăsat aleși dintre oameni. Domnul să-i țină cu inima neîmpărțită! Dumnezeu, cel care i-a chemat, să țină pașii lor statornici pe cale!

Bătrânii Simeon și Ana sunt imaginea vieții consacrate:
oameni drepți și evlavioși
care slujesc în Biserică zi și noapte
prin posturi și rugăciuni,
vorbind tuturor despre Cristos, pruncul divin.
Ei și toți sfinții să mijlocească persoanelor consacrate har peste har!
La mulți ani și sărbătoare frumoasă! 


2 februarie 2018 – ZIUA MONDIALĂ A PERSOANELOR CONSACRATE (a XXII-a)

Vineri din săptămâna a 4-a de peste an
ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI; Sf. Ioana
Mal 3,1-4 ; (Evr 2,14-18); Ps 23; Lc 2,22-40 (2,22-32)

LECTURA I
Va intra dintr-odată în templul său Domnul pe care voi îl căutaţi.
Citire din cartea profetului Malahia 3,1-4
Aşa spune Domnul Dumnezeu: „Iată, îl trimit pe mesagerul meu! El va îndrepta calea înaintea mea. Va intra dintr-odată în templul său Domnul pe care voi îl căutaţi, mesagerul alianţei pe care voi îl doriţi. Iată, vine, zice Domnul Sabaot! 2 Cine va putea suporta ziua venirii lui? Cine va putea sta când se va arăta el? Căci el va fi ca focul celui care topeşte şi ca leşia celui care spală. 3 Va şedea precum cel care topeşte şi îi va curăţa pe fiii lui Levi şi-i va rafina ca pe aur şi pe argint. Ei îi vor aduce Domnului ofrandă după dreptate. 4 Îi va plăcea Domnului ofranda lui Iuda şi a Ierusalimului, ca în zilele de odinioară, ca în anii de mai înainte”. Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 23(24),7.8.9.10(R.: 10b)
R.: Domnul oştirilor: el este regele gloriei.

7 Ridicaţi-vă, porţilor, pragurile voastre de sus,
deschideţi-vă voi, porţi veşnice,
ca să intre regele gloriei! R.

8 Cine este acest rege al gloriei?
E Domnul cel tare şi puternic,
Domnul cel viteaz în luptă. R.

9 Ridicaţi-vă, porţilor, pragurile voastre de sus,
deschideţi-vă voi, porţi veşnice,
ca să intre regele gloriei! R.

10 Cine este acest rege al gloriei?
Domnul oştirilor: el este regele gloriei. R.

LECTURA A II-A
Trebuia să se facă în toate asemenea fraţilor.
Citire din Scrisoarea către Evrei 2,14-18
Fraţilor, cum însă copiii au acelaşi sânge şi aceeaşi carne, a devenit şi Isus părtaş cu ei, pentru ca, prin moarte, să reducă la neputinţă pe cel care avea puterea morţii, adică pe diavol, 15 şi să-i elibereze pe aceia care, de frica morţii, toată viaţa lor erau reduşi la sclavie. 16 Căci nu se îngrijeşte de îngeri, ci de urmaşii lui Abraham se îngrijeşte. 17 De aceea, era nevoie să se facă în toate asemenea fraţilor, pentru ca să devină un mare preot îndurător şi vrednic de încredere pentru relaţiile cu Dumnezeu, ca să ispăşească păcatele poporului. 18 Aşadar, prin faptul că el însuşi a îndurat încercarea, poate să vină în ajutorul celor care sunt încercaţi. Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 2,32
(Aleluia) Lumină spre luminarea neamurilor şi spre gloria poporului tău, Israel! (Aleluia)

EVANGHELIA*
Ochii mei au văzut mântuirea ta.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 2,22-40
După ce s-au împlinit zilele purificării lor, după Legea lui Moise, Maria şi Iosif l-au dus pe copil la Ierusalim, ca să-l ofere Domnului, 23 după cum este scris în Legea Domnului: „Orice prim născut de parte bărbătească va fi numit sfânt pentru Domnul” 24 şi să aducă jertfă, după cum este spus în Legea Domnului, „o pereche de turturele sau doi pui de porumbel”. 25 Şi iată că era la Ierusalim un om cu numele Simeon şi acesta era un om drept şi evlavios care aştepta mângâierea lui Israel şi Duhul Sfânt era asupra lui. 26 Îi fusese descoperit de Duhul Sfânt că nu va vedea moartea înainte de a-l vedea pe Cristosul Domnului. 27 A fost condus de Duhul Sfânt la templu, iar când părinţii l-au adus pe copilul Isus ca să facă după obiceiurile Legii cu privire la el, 28 l-a luat în braţe şi l-a binecuvântat pe Dumnezeu, spunând: 29 „Acum, slobozeşte-l pe slujitorul tău, Stăpâne, după cuvântul tău, în pace, 30 căci au văzut ochii mei mântuirea ta 31 pe care ai pregătit-o înaintea tuturor popoarelor, 32 lumină spre luminarea neamurilor şi slava poporului tău, Israel!” 33 Tatăl şi mama lui se mirau de cele spuse despre el. 34 Simeon i-a binecuvântat şi i-a spus Mariei, mama lui: „Iată, acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora în Israel şi ca semn de contradicţie – 35 ca să se dezvăluie gândurile din multe inimi -, iar o
sabie va străpunge sufletul tău!” 36 Era acolo şi Ana, profetesa, fiica lui Fanuel, din tribul lui Aşer. Aceasta era mult înaintată în vârstă. După ce trăise cu bărbatul ei şapte ani de la fecioria ei, 37 era acum văduvă şi ajunsese la optzeci şi patru de ani. Ea nu părăsea templul, slujind zi şi noapte prin posturi şi rugăciuni. 38 Fiind prezentă şi ea, îl mărturisea pe Dumnezeu şi vorbea despre copil tuturor celor care aşteptau eliberarea Ierusalimului. 39 Când au împlinit toate după Legea Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret. 40 Iar copilul creştea şi se întărea, plin de înţelepciune, şi harul lui Dumnezeu era asupra lui.

Cuvântul Domnului

Tu chiar ai putea să trăiești fără lumină?

crestinul credinta stiinta luminaSunt texte ale Sfintei Scripturi care ni se întipăresc în inimă și ne scot din trecerea firească a timpului: ne provoacă să ne revizuim și să ne schimbăm viața. Un astfel de text este și cel din a doua lectură de astăzi: „Bucuraţi-vă întotdeauna! Rugaţi-vă fără încetare! Mulţumiţi pentru toate… Nu stingeţi Duhul!… Fiţi departe de orice fel de rău” (cf. 1Tes 5,17-22)! Făcând acestea noi înșine vom deveni oameni care „dăm mărturie despre lumină”. Mai mult, noi înșine, prin Cristos și cu Cristos, vom lumina întunericul din viața celor de lângă noi.

Cât de tristă este lumea lipsită de lumină! Câtă lipsă de fericire în sufletul care nu-l așteaptă pe Cristos, care nu-l cheamă! De fapt, ce altceva decât mult întuneric este în inima unui om care, în loc să se bucure de prezența luminii, spune: „Cristos se naște pentru mine, dar pe mine nu mă interesează. Eu prefer întunericul”! Cine poate trăi fără lumină? Cine își poate imagina teroare care s-ar așterne asupra omenirii dacă pentru o zi ar lipsi curentul electric? Cum ar fi o zi fără lumină? Se spune că doar cine a petrecut un timp în întuneric știe să prețuiască la adevărata valoare lumina. Dar oare trebuie să devenim mai întâi orbi pentru a aprecia lumina, văzul, culoarea? Lumina este atât de importantă încât acestea sunt primele cuvinte pe care le-a rostit Dumnezeu la creație: „Să fie lumină!”…și apoi a creat toate celelalte (Gen 1,3). Iar noi știm că adevărată lumină a lumii este Cristos. El însuși a spus și ne amintește tuturor: „Eu sunt lumina lumii. Cine mă urmează nu umblă în întuneric, ci va avea lumina vieții” (In 8,12). El este lumina, iar noi toți suntem chemați, asemenea lui Ioan Botezătorul, să dăm „mărturie despre lumină” pentru ca toți să creadă. Noi trebuie să fim martori autentici în fața celor care spun: „Cristos, lumina lumii, se naște, dar pe mine nu mă interesează. Eu prefer întunericul”.

În drumul nostru spre sărbătoarea Crăciunului, cea mai autentică mărturie despre lumină rămâne tocmai împlinirea cuvântului lui Cristos: „Credeți în lumină ca să deveniți fiii luminii” (In 12,36). Iar această credință în lumina lumii care este Cristos trebuie să se concretizeze. Apostolul Paul este cel care ne oferă în această zi modalitatea de a întrupa credința noastră și de a fi martori ai luminii, schimbându-ne viața, rugându-ne fără încetare și trăind departe de orice fel de rău.

Cristos însă ne cere și mai mult decât mărturia despre lumină: ne cere să devenim noi înșine lumină pentru cei din jur, asemenea lui. Iată cuvântul său, iată care este misiunea noastră: „Voi sunteți lumina lumii. Nu se poate ascunde o cetate așezată pe munte. Nici nu se aprinde o candelă și se pune sub obroc, ci pe candelabru ca să lumineze pentru toți cei sunt în casă. Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre bune și să-l glorifice pe Tatăl vostru cel din ceruri” (Mt 5,14-16).


Domnul este aproape!
Umblați cât timp aveți lumina ca să nu vă prindă întunericul.
Cine umblă în întuneric nu știe unde merge.
Cine trăiește fără Cristos, rătăcește! (cf. In 12,35).


17 decembrie 2017 

† DUMINICA a 3-a din Advent
Sf. Cristofor, călug.
Is 61,1-2a.10-11; Ps Lc 1,46-54; 1Tes 5,16-24; In 1,6-8.19-28

LECTURA I
Mă voi bucura în Domnul şi sufletul meu se va veseli în Dumnezeul meu.
Citire din cartea profetului Isaia 61,1-2a.10-11
Duhul Domnului Dumnezeu este asupra mea; de aceea Domnul m-a uns şi m-a trimis să aduc vestea cea bună săracilor, să leg rănile celor cu inima zdrobită, să vestesc eliberare celor captivi şi deschidere a porţilor celor închişi; 2a să vestesc un an de bunătate a Domnului. 10 Mă voi bucura în Domnul şi sufletul meu se va veseli în Dumnezeul meu; pentru că el m-a îmbrăcat cu haina mântuirii şi m-a învăluit cu mantia dreptăţii, cum îşi pune mirele diadema şi cum se înfrumuseţează mireasa cu podoabele ei. 11 Căci precum pământul face să răsară lăstarii şi o grădină face să crească semănăturile, tot aşa Domnul Dumnezeu va face să răsară dreptatea şi lauda înaintea tuturor popoarelor.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Lc 1,46a-48a.48b-50.53-54 (R.: Is 61,10b)
R.: Sufletul meu va tresălta de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu.

46a „Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul
47 şi duhul meu tresaltă de bucurie
în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48a căci a privit la smerenia slujitoarei sale. R.

48b Iată, de acum, toate popoarele mă vor numi fericită,
49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic,
şi numele lui e sfânt.
50 Milostivirea lui rămâne din neam în neam
peste cei ce se tem de el. R.

53 Pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri,
iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale.
54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său,
amintindu-şi de îndurarea sa”. R.

LECTURA A II-A
Fiinţa voastră întreagă să se păstreze fără prihană pentru venirea Domnului nostru Isus Cristos.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Tesaloniceni 5,16-24
Fraţilor, bucuraţi-vă întotdeauna! Rugaţi-vă fără încetare! 18 Mulţumiţi pentru toate, căci aceasta este voinţa lui Dumnezeu în Cristos Isus cu privire la voi! 19 Nu stingeţi Duhul! 20 Nu dispreţuiţi profeţiile, 21 dar cercetaţi toate: păstraţi ceea ce este bun! 22 Fiţi departe de orice fel de rău! 23Însuşi Dumnezeul păcii să vă sfinţească în mod desăvârşit şi fiinţa voastră întreagă: duhul, sufletul şi trupul, să se păstreze fără prihană pentru venirea Domnului nostru Isus Cristos. 24 Credincios este cel care vă cheamă. El va şi înfăptui.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Is 61,1ab
(Aleluia) Duhul Domnului este asupra mea, căci Domnul m-a uns şi m-a trimis să le aduc săracilor vestea cea bună. (Aleluia)

EVANGHELIA
În mijlocul vostru este unul pe care voi nu-l cunoaşteţi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 1,6-8.19-28
În acel timp, a fost un om, trimis de Dumnezeu, al cărui nume era Ioan. 7 Acesta a venit spre mărturie, ca să dea mărturie despre lumină, pentru ca toţi să creadă prin el. 8 Nu era el lumina, ci a venit să dea mărturie despre lumină. 19 Aceasta este mărturia dată de Ioan când iudeii au trimis de la Ierusalim unii preoţi şi leviţi ca să-l întrebe: „Cine eşti tu?” 20 Iar el a mărturisit, şi nu a negat. A mărturisit: „Eu nu sunt Cristos!” 21 L-au întrebat: „Atunci, cine? Eşti tu Ilie?” El a răspuns: „Nu sunt!” „Eşti tu Profetul?” A răspuns: „Nu!” 22 Aşadar, i-au zis: „Cine eşti? Ca să dăm un răspuns celor care ne-au trimis. Ce spui despre tine însuţi?” 23 El a zis: „Eu sunt glasul celui care strigă în pustiu: «Îndreptaţi calea Domnului!», după cum a spus Isaia profetul”. 24 Iar cei trimişi erau dintre farisei. 25 L-au întrebat şi i-au zis: „Aşadar, de ce botezi dacă tu nu eşti nici Cristos, nici Ilie, nici Profetul?” 26 Ioan le-a răspuns, zicând: „Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru este unul pe care voi nu-l cunoaşteţi, 27 care vine după mine, căruia eu nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua încălţămintei”. 28 Acestea s-au petrecut în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.

Cuvântul Domnului

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: