Suntem flori… trecătoare

flori trecatoare ca viata„Dumnezeule veşnic,
pentru care o mie de ani sunt ca ziua de ieri care a trecut,
fă-ne să ne amintim că viaţa noastră e ca o floare ce răsare dimineaţa,
iar seara se ofileşte”.

Reclame

Este sau nu Dumnezeu responsabil de răul din lume?

Diavolul în Evul MediuNu puţini sunt cei care-l socotesc pe Dumnezeu responsabil de răul din lume. Lor sfântul Vasile cel Mare le spune: „Nu este un gând inspirat din dreapta credinţă să spui că răul este făcut de Dumnezeu, pentru că nimic din cele contrarii nu vine de la contrariul său; nici viaţa nu naşte moarte, nici întunericul nu este început al luminii, nici boala nu aduce sănătate; în transformările stărilor sufleteşti schimbările se fac de la contrarii la contrarii; dar la naşteri, cel născut nu se naşte din cineva care are o natură potrivnică lui, ci din cei de aceeaşi natură” (Omilii la hexaemeron, 46).

Aşadar, răul nu-l poate avea ca izvor al prezenţei sale pe Dumnezeu care este binele absolut. Însă întrebarea rămâne și ne macină: „Dacă răul nu este nici nenăscut, nici făcut de Dumnezeu, de unde-şi are existenţa, căci e clar că răul există”. Același sfânt ne învață că „răul nu are o existenţă vie şi însufleţită, ci este o stare sufletească potrivnică virtuţii, din pricină că cei care nu sunt cu luare-aminte asupra vieţii lor se depărtează de bine” (Omilii la hexaemeron, 46).

Aceste cuvinte au la bază mărturia Sfintei Scripturi, care ne învaţă că nu se cuvine să căutăm originea răului în Dumnezeu care a făcut toate foarte bune, le-a creat foarte frumoase (cf. Gen 1,31). Același cuvânt divin ne învață astăzi: „Dumnezeu l-a creat pe om pentru nestricăciune şi l-a făcut chip al eternităţii proprii. Prin invidia Diavolului a intrat moartea în lume şi o încearcă cei care sunt de partea lui” (Înţ 2,23-24). Aşadar, Diavolul l-a invidiat pe om pentru poziţia sa privilegiată în cadrul creaţiei şi l-a atras în păcat (cf. Gen 3,1-8), iar acest prim păcat i-a adus omului moartea spirituală, apoi moartea fizică şi, împreună cu ele, mulţimea relelor ce încă dăinuie pe pământ.

Deşi ne convingem că răul n-are cum să izvorască din bine, cu atât mai puţin din Dumnezeu, binele suprem, rămânem conştienţi că problema răului nu se poate înţelege decât în raport cu binele, cu modul de participare sau neparticipare la bine. După învăţătura sfântului Paul şi a Bisericii, „misterul fărădelegii” (2Tes 2,7) devine mai clar, se limpezeşte numai atunci când este raportat la „misterul pietăţii” (1Tim 3,16), apărând ca o necesitate să privim problema originii răului şi a persistenţei lui în lume cu ochii credinţei îndreptaţi mereu spre cel care este unicul biruitor al răului, Isus Cristos (cf. Lc 11,21-22; In 16,11).

Urmând învăţătura Bisericii, trebuie să evităm nu doar să-i atribuim lui Dumnezeu cauza prezenţei răului în lume, ci şi să considerăm că răul ar putea fi o existenţă în sine, o forţă capabilă să concureze cu Dumnezeu. Răul nu are nicio existenţă eternă şi nu este nici egalul lui Dumnezeu (cf. Catehismul Bisericii Catolice, 309, 385).


Răul nu este o substanţă, ci este absenţa binelui.
Răul, ca şi Diavolul, îşi are cauza în depărtarea de bine.


14 noiembrie 2017 

Marţi din săptămâna a 32-a de peste an
Sf. Ştefan-Teodor, ep. m.; Fer. Serapion, călug. m.
Înţ 2,23-3,9; Ps 33; Lc 17,7-10

LECTURA I
În ochii celor fără de minte, drepţii sunt morţi cu desăvârşire, dar ei sunt în pace.
Citire din cartea Înţelepciunii 2,23-3,9
Dumnezeu l-a creat pe om pentru nestricăciune şi l-a făcut chip al eternităţii proprii. 24 Prin invidia diavolului a intrat moartea în lume şi o încearcă cei care sunt de partea lui. 3,1 Sufletele celor drepţi sunt în mâna lui Dumnezeu şi niciun chin nu se va atinge de ele. 2 În ochii celor nepricepuţi, păreau că mor şi ieşirea lor era considerată o nenorocire, 3 plecarea de la noi, distrugere, dar ei sunt în pace. 4 Şi dacă în văzul oamenilor sunt pedepsiţi, speranţa lor este plină de nemurire. 5Fiind disciplinaţi cu puţine suferinţe, li s-au făcut multe binefaceri; căci Dumnezeu i-a încercat şi i-a găsit vrednici de el. 6 Ca pe aur în foc i-a probat şi i-a primit ca pe o jertfă de ardere de tot. 7 În timpul vizitării lor, vor străluci şi vor alerga ca scânteile printre paie. 8 Vor judeca neamuri, vor stăpâni popoare şi Domnul lor va domni peste ei în veci. 9 Cei care s-au încrezut în el vor înţelege adevărul şi cei care cred în iubire vor rămâne cu el, căci harul şi îndurarea sunt pentru aleşii lui.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 33(34),2-3.16-17.18-19 (R.: 2a)
R.: Îl voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme.

2 Îl voi binecuvânta pe Domnul în orice timp,
lauda lui va fi fără încetare în gura mea.
3 Să se laude sufletul meu în Domnul!
Să audă cei umili şi să se bucure! R.

16 Ochii Domnului sunt peste cei drepţi
şi urechea lui ia aminte la strigătele lor!
17 Faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul
pentru a şterge amintirea lor de pe pământ. R.

18 Când cei drepţi strigă, Domnul îi aude
şi-i scapă din strâmtorarea lor.
19 Domnul este aproape de cei cu inima zdrobită
şi-i mântuieşte pe cei cu duhul mâhnit. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 14,23bc
(Aleluia) Dacă cineva mă iubeşte, va păzi cuvântul meu, spune Domnul; Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el. (Aleluia)

EVANGHELIA
Suntem servitori inutili, am făcut ceea ce eram datori să facem.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 17,7-10
În acel timp, Isus a spus: „Cine dintre voi, având un servitor la arat sau la păstorit, când acesta se întoarce de la câmp îi va spune: «Vino îndată şi aşază-te la masă!” 8 Nu-i va spune mai degrabă: «Pregăteşte-mi ceva pentru cină, încinge-te ca să-mi slujeşti până când voi mânca şi voi bea eu, după aceea vei mânca şi vei bea şi tu!»? 9 Oare e nevoie să-i mulţumească servitorului că a făcut cele poruncite? 10 Tot aşa şi voi, când faceţi toate cele care vă sunt poruncite, spuneţi: «Suntem servitori inutili, am făcut ceea ce eram datori să facem»”.

Cuvântul Domnului

Nimeni nu se așteaptă ca sfârșitul lumii să fie astăzi… Și totuși, dacă va fi azi?

veghe-seceris„Vegheați! Vegheaţi, căci nu ştiţi în ce zi vine stăpânul vostru! Vegheați, căci nu știți în ce zi vine sfârșitul acestei vieți și începutul unei vieți noi” (cf. Mt 24,42). De câte ori nu am auzit acest îndemn! Și chiar așa este: nu știm când va veni mortea, sfârșitul nostru sau sfârșitul lumii, începutul vieții veșnice. Nu știm. Și cu toate acestea…

Cu toate acestea nimeni nu se așteaptă ca sfârșitul lumii să fie astăzi. Avem atâtea proiecte făcute nu doar pentru azi, ci și pentru anii viitori. Visăm să demolăm și să construim, să terminăm studii, să ne găsim un loc de muncă, să prindem pensia. Unii visează prietenii mai durabile, alții o familie plină de copii și apoi de nepoți. Chiar avem prea multe planuri ca tocmai acum să vină sfârșitul lumii, ca tocmai azi să vină „stăpânul”.

Și totuși, dacă va fi astăzi? Suntem pregătiți? Altfel spus, noi luăm vreodată în serios cuvântul Domnului care ne spune că va veni „în ziua în care nu ne așteptăm şi la ora pe care nu o știm”? Nu părem convinși de învățătura lui Cristos: „Fiţi gata, pentru că Fiul Omului vine în ceasul la care nu vă gândiţi” (cf. Mt 24,44)!

Acesta este un adevăr de credință: Cristos va reveni! Nu contează când va veni, ci cum îl așteptăm, cum ne va găsi și cum îl vom primi. Ceea ce contează cu adevărat este ceea ce ne amintește apostolul Paul astăzi: „Să fim fără prihană înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl nostru la venirea Domnului nostru Isus împreună cu toţi sfinţii săi” (cf. 1Tes 3,13).

De ce acest mister în jurul revenirii Domnului? Vrea Dumnezeu să trăim speriați, amenințați de un viitor pământesc ce va dispărea brusc din fața ochilor noștri lăsând loc împărăției lui Dumnezeu? Sau poate Domnul ne vrea lipsiți de proiecte, leneși și preocupați doar de nimicuri, ca și cum nu ar avea sens să mai realizezi ceva dacă tot trebuie să vină sfârșitul?! Nicidecum! Dimpotrivă, Domnul ne vrea activi, muncitori, gata să începem o nouă zi plini de elan. Însă în același timp ne vrea pregătiți nu doar pentru a construi această lume, ci și pentru „a construi întâlnirea noastră cu el”.

Întâlnirea cu Domnul, moartea noastră sau sfârșitul lumii nu se pregătește în ultimele cinci minute de viață, ci se pregătește clipă de clipă. Astăzi. Acum. De aceea Cristos ne invită să fim gata, să fim mereu pregătiți, să fie ca un antrenament continuu. Doar astfel ziua aceea nu ne va surprinde ca un hoț, ci dimpotrivă vom fi găsiți printre servitorii pe care Cristos îi numește fericiți pentru că au vegheat.

Să nu ne lăsăm tulburați de venirea lui Cristos în slavă, ci dimpotrivă să sperăm acea zi și să ne pregătim pentru ea. Să-i cerem Domnului să ne dăruiască pacea și ajutorul său pentru a trăi departe de păcat, în harul sfințitor.


Cristos este pacea noastră,
liniștea și garantul nostru pentru acea zi.
Să nu ne temem,
ci să strigăm plini de speranță:
„Vino, Doamne Isuse” (Ap 22,20).


31 august 2017 

Joi din săptămâna a 21-a de peste an
Ss. Raimund Nonnatus, călug.; Nicodim; Iosif din Arimateea
1Tes 3,7-13; Ps 89; Mt 24,42-51

LECTURA I
Să vă facă Domnul să creşteţi şi să prisosiţi în iubire unii faţă de alţii şi faţă de toţi!
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Tesaloniceni 3,7-13
Fraţilor, suntem mângâiaţi prin voi în orice necesitate şi strâmtorare datorită credinţei voastre, 8căci acum mai prindem viaţă, dacă voi staţi neclintiţi în Domnul. 9 De fapt, ce mulţumire i-am putea aduce lui Dumnezeu în privinţa voastră pentru toată bucuria cu care ne bucurăm datorită vouă înaintea Dumnezeului nostru? 10 Noaptea şi ziua îl rugăm cu stăruinţă să vă vedem faţa şi să completăm ceea ce mai lipseşte credinţei voastre. 11 Însuşi Dumnezeu şi Tatăl nostru şi Domnul nostru Isus să îndrepte calea noastră spre voi, 12 iar pe voi să vă facă Domnul să creşteţi şi să prisosiţi în iubire unii faţă de alţii şi faţă de toţi, aşa cum suntem noi faţă de voi, 13 ca să întărească inimile voastre, aşa încât să fiţi fără prihană înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl nostru la venirea Domnului nostru Isus împreună cu toţi sfinţii săi. Amin.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 89(90),3-4.12-13.14 şi 17 (R.: 14)
R.: Satură-ne cu bunătatea ta, Doamne, ca să tresăltăm de bucurie!

3 Tu îl faci pe om să se întoarcă în ţărână,
tu ai spus: „Întoarceţi-vă, fiii lui Adam!”
4 Pentru că, în ochii tăi,
o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut,
şi ca o strajă de noapte. R.

12 Învaţă-ne să numărăm zilele noastre,
ca să dobândim înţelepciunea inimii!
13 Întoarce-te, Doamne; până când?
Ai milă de slujitorii tăi! R.

14 Satură-ne dis-de-dimineaţă cu bunătatea ta, ca să tresăltăm de bucurie
şi să ne veselim în toate zilele vieţii noastre!
17 Bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru să fie asupra noastră!
Fă sigură pentru noi lucrarea mâinilor noastre!
Da, fă sigură lucrarea mâinilor noastre! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 24,42a.44
(Aleluia) Vegheaţi şi fiţi şi voi gata, pentru că Fiul Omului vine în ceasul la care nu vă gândiţi! (Aleluia)

EVANGHELIA
Fiţi şi voi gata!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 24,42-51
În acel timp, Isus le-a zis discipolilor săi: „Vegheaţi, aşadar, căci nu ştiţi în ce zi vine stăpânul vostru! 43 Dar aceasta s-o ştiţi: dacă ar şti stăpânul casei la care strajă vine hoţul, ar veghea şi nu ar lăsa să i se spargă casa. 44 De aceea, fiţi şi voi gata, pentru că Fiul Omului vine în ceasul la care nu vă gândiţi! 45 Oare cine este cu adevărat servitorul credincios şi înţelept pe care stăpânul l-a stabilit peste cei din casa lui, ca să le dea hrană la timpul potrivit? 46 Fericit este servitorul acela pe care stăpânul său, venind, îl va găsi astfel! 47 Adevăr vă spun că îl va pune peste toate bunurile sale. 48 Dar, dacă acel servitor spune în inima lui: «Stăpânul meu întârzie» 49 şi începe să-i lovească pe cei care sunt servitori împreună cu el, să mănânce şi să bea cu beţivii, 50stăpânul acelui servitor va veni în ziua în care nu se aşteaptă şi la ora pe care n-o ştie, 51 îl va pedepsi aspru şi îi va face parte cu cei ipocriţi. Acolo va fi plânset şi scrâşnirea dinţilor”.

Cuvântul Domnului

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: