Ne „descurcăm” sau „mergem împreună”?

impreuna unitateAvând de înfrumusețat o lume imensă într-o fărâmă de viață, trebuie să ne punem în comun capacitățile, acceptându-ne cu responsablitate „insuficiența” și recunoscând nevoia de comuniune, de ajutor, de prietenie. În noi și în jurul nostru lipsește deseori curajul de a recunoaște că suntem mici, că avem nevoie de celălalt pentru a lăsa această lume mai bună și pentru a gusta Fericirea.

Indiferent de vârstă, toți ne-am confruntat cu „omul descurcăreț”, cu individul care și-a construit viața pe unul dintre cele mai abjecte verbe din lexicul românesc: a se descurca. „A-i spune cuiva: descurcă-te înseamnă a lansa o invitaţie la mită, minciună, linguşire, făţărnicie, furt. Descurcă-te înseamnă, de fapt, fă ce ştii, orice-ar fi, numai să iasă treaba ori să existe aparenţa că a ieşit. Descurcă-te este expresia verbală, activă şi nocivă a supremei şmecherii…” (N. Steinhardt, Primejdia mărturisirii). Și nu doar că am întâlnit astfel de oameni, ci luptăm în noi înșine cu ispita de a fi descurcăreți. Și nu mereu câștigăm! Succesul aparent al celor „descurcăreți” ne ademenește spre o viață plină de ipocrizie și compromisuri.

Fericirea nu are niciodată chipul „omului descurcăreț”, ci se întâlnește în persoana celui care face din respectul și cunoașterea celuilalt valori existențiale. De fapt, „omului descurcăreț” i se opune întotdeauna „omul comuniune”, omul pentru care dialogul și adevărul rămân valori ce nu pot fi negociate. El este omul care alege să meargă împreună, alege echipa, comunitatea. El nu confundă spiritul de comuniune cu spiritul de turmă și nici nu face din viață un concurs, o competiție în care toți ceilalți sunt concurenți, adversari. El nu spune niciodată că nu are nevoie de celălalt.

Ori de câte ori avem pretenția ca celălalt să fie „om al comuniunii”, să nu uităm că și alții au așteptări de la noi: suntem persoane în care cineva și-a pus încrederea, și-a revărsat iubirea, și-a deschis inima, convins fiind că suntem creați pentru a merge împreună. Să nu-i dezamăgim trăind ca „omul descurcăreț” disprețuindu-le speranța și inima.

Singur și stăpân pe lume, unicat în lume sau „cel mai cel” din lume sunt mentalități care se plătesc cu singurătatea și izolarea. Cine spune că nu are nevoie de celălalt, cine vede în celălalt doar un concurent, cine vrea cu orice preț să fie mai sus decât celălalt, sfârșește prin a fi mai puțin om!


SPRIJINĂ și tu UN COPIL care riscă să abandoneze ȘCOALA și VIAȚA!

Cei care doresc pot susține proiectele Paxlaur (în special ajutorul acordat copiilor săraci pentru a nu abandona școala și viața!) fie prin PayPal (paxlaur@yahoo.com), fie prin contul RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu. Pentru alte detalii: paxlaur@yahoo.com Vă mulțumesc! Domnul să vă binecuvânteze! Pr. Laurențiu Dăncuță

€2,00


Reclame
paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: