Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘pace’

Avortul, „cultura morții” și pacea

Posted by Paxlaur pe 20/08/2017

Gradina Maslinilor_paceLegătura dintre tema avortului şi cea a păcii, propusă încontinuu de ea, arată cât de mult în gândirea Terezei de Calcutta problema vieţii care se naşte era centrală. Pacea nu este o valoare oarecare: este aspiraţia maximă a individului şi a societăţii umane în ansamblul său. Declaraţia universală a drepturilor omului indică fundamentul ei în recunoaşterea demnităţii fiecărei fiinţe umane. Sfânta săracilor a recunoscut această demnitate cu faptele, mergând s-o caute şi manifestând-o acolo unde ea este mai puţin vizibilă, printre cei refuzaţi, cei respinşi, cei marginalizaţi, cei inutili, cei săraci, a căror viaţă lipsită de orice calitate este scoasă din societate şi izolată în periferiile cele mai extreme. Ei bine, Maica Tereza definea pruncul încă nenăscut drept „cel mai sărac dintre săraci”, adică acela care se află în periferia cea mai extremă a periferiilor din lume.

Într-o scrisoare trimisă la Mişcarea Italiană pentru Viaţă în 1992 ea a scris: „Cel care este încă nenăscut este cel mai slab, cel mai mic şi cel mai lipsit din rasa umană şi însăşi viaţa sa depinde de mamă – depinde de mine şi de tine – pentru o viaţă autentică. Dacă pruncul încă nenăscut ar trebui să moară prin voinţa deliberată a mamei, care este aceea care trebuie să ocrotească şi să hrănească acea viaţă, cine mai trebuie ocrotit? Acesta este motivul pentru care eu numesc pruncii încă nenăscuţi cei mai săraci dintre săraci. Dacă o mamă poate să-şi ucidă pe însuşi fiul său în sânul ei, să distrugă carnea din carnea sa, viaţă din viaţa sa şi rod al iubirii sale, de ce suntem surprinşi de violenţa şi de terorismul care se răspândeşte în jurul nostru? Avortul este cel mai mare distrugător al păcii astăzi în lume – cel mai mare distrugător al iubirii”.

Cu doi ani înainte, într-un alt text redactat pentru a răspunde la un interviu, Maica Tereza a explicat şi în alt mod motivul sărăciei extreme a celui zămislit: „Chir şi cei mai săraci dintre săraci care dorm pe străzile din Calcutta şi trăiesc cu gunoaiele nu sunt atât de nevoiaşi ca pruncul nenăscut care este ucis cu avortul. Nimeni nu poate ajunge la cei mai săraci care trăiesc pe străzile din Calcutta, să-i ucidă şi, apoi, să fie plătit şi lăudat de societate pentru că i-a ucis. Legea nu permite să fie ucişi săracii care trăiesc pe străzile din Calcutta. Însă legea «permite» să fie ucise victimele unui holocaust şi cei care le ucid sunt plătiţi pentru asta”.

Sfânta Maica Tereza de Calcutta a repetat de mai multe ori aceste gânduri. Momentele cele mai solemne în care a exprimat legătura dintre dreptul la viaţă al celor care trebuie să se nască şi pace au fost cel al acordării Premiului Nobel pentru pace, la Oslo la 11 decembrie 1979, şi cel al discursului său la Adunarea Generală a ONU la New York la 26 octombrie 1985. Cele două circumstanţe au o semnificaţie simbolică ridicată, pentru că manifestarea de la Oslo a avut loc în anul dedicat celebrării drepturilor copilului şi în Palatul de Sticlă Maica Tereza a vorbit în ziua în care se încheia săptămâna comemorativă a celei de-a 40-a aniversări a naşterii Naţiunilor Unite. Erau prezenţi regi, şefi de stat, diplomaţi, jurnalişti din toată lumea.

În primul eveniment, la Oslo, Maica Tereza a spus: „Eu simt că cel mai mare distrugător al păcii astăzi este avortul, pentru că este un război direct, o ucidere comisă chiar de mamă. Să citim în Scripturi, pentru că Dumnezeu spune asta foarte clar: «Chiar dacă o mamă ar uita de copilul său, eu nu te voi uita. Te-am imprimat pe palma mâinii». Suntem imprimaţi pe palma mâinii sale, aşa de aproape de El încât un prunc nenăscut a fost imprimat în palma mâinii lui Dumnezeu. Şi ceea ce mă uimeşte mai mult este începutul acestei fraze, că şi dacă o mamă ar putea să uite, ceva imposibil, dar chiar dacă ar putea să uite, eu nu te voi uita. Şi astăzi cel mai mare mijloc, cel mai mare distrugător al păcii este avortul”.

În a doua circumstanţă ea a spus: „Trebuie să-i mulţumim lui Dumnezeu care timp de patruzeci de ani a permis Naţiunilor Unite să desfăşoare activitatea lor pentru binele tuturor popoarelor de pe pământ. Toţi suntem fii ai lui Dumnezeu. Nicio diferenţă de culoare, de naţionalitate sau rasă nu trebuie să ne despartă (…). Astăzi trăim sub ameninţarea gravă a războiului nuclear, încercăm să alungând gândul despre SIDA, dar nu împiedicăm să fie ucişi pruncii încă nenăscuţi. Avortul este o ameninţare gravă pentru pace. Când eliminăm un prunc încă nenăscut încercăm să-l eliminăm pe Dumnezeu”.

Nu este vorba de afirmaţii izolate: Maica Tereza le-a repetat în sute de alte ocazii. Ele demonstrează că în gândirea sfintei există o strânsă legătură între pace şi viaţa umană care trebuie să se nască. În contrapoziţie este denunţată legătura strânsă dintre avort şi război, terorism, violenţă. Desigur nu fiecare femeie care întrerupe sarcina pune în pericol pacea, ci, mai degrabă, acceptarea avortului ca drept, progres civil, cucerire de civilizaţie. Pericolul suprem nu este faptul avortului în sine, adesea cauzat de angoasă, de singurătate, de ignoranţa unei femei tinere, faţă de care Maica Tereza a îndreptat mereu o privire de duioşie, ci acceptarea faptului recunoscând în el o valoare pozitivă de eliberare umană, ajungând să fie încurajat şi proclamat un drept. Maica Tereza este severă nu faţă de femei, ci faţă de legislatori şi promotori ai ceea ce Ioan Paul al II-lea numea „cultura morţii”, „complot împotriva vieţii”, „război al celor puternici împotriva celor slabi”.

În mesajul trimis participanţilor la conferinţa mondială de la Cairo în 1994 despre populaţie şi dezvoltare, Maica Tereza a scris: „Dacă acceptăm ca o mamă să-şi poată ucide chiar şi propriul copil, cum putem spune celorlalte persoane să nu-şi ucidă proprii semeni? Vorbesc fiecărui om din toate ţările lumii: viaţa este cel mai mare dar al lui Dumnezeu. Am afirmat adesea şi sunt sigură de asta că distrugătorul cel mai mare al păcii în lume este astăzi avortul”. Şi Congresului Statelor Unite la 3 februarie 1994 a spus: „Fiecare naţiune care acceptă avortul nu învaţă propriul popor să iubească, ci să folosească violenţă pentru a obţine ceea ce vrea”.

(Cel mai sărac dintre săraci
După Maica Tereza
de Carlo Casini
După L’Osservatore Romano, 19 august 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

http://www.ercis.ro

Posted in E bine de ştiut, Lecturi | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

Nu este timpul potrivit pentru un creştinism liniştit, aşezat

Posted by Paxlaur pe 16/08/2017

praf_lupta_duel_diavolul-si-dumnezeuDe multe ori noi ne-am dori un Dumnezeu liniştit, un Dumnezeu care să ne lase în pace, care să fie de acord cu felul nostru de a trăi, de a ne compromite. Am vrea un Dumnezeu care nu se bagă în viaţa noastră. De asemenea, am vrea o Biserică liniştită, care să-şi vadă de treburile ei. Dar atunci uităm că treburile Bisericii şi ale lui Dumnezeu sunt tocmai oamenii, sufletul lor, mântuirea lor. Aceasta este și vocația noastră: să ajutăm omul să-l cunoască și să-l iubească pe Dumnezeu, făcând binele și fugind de rău. Iar Isus ne amintește astăzi de obligația de a ne ajuta și corecta unii pe alții: „Dacă fratele tău greşeşte împotriva ta, mergi şi mustră-l numai între patru ochi” (Mt 18,15).

La Dumnezeu nu merge cu „Lasă-mă în pace!” El nu ne lasă în pace și nu vrea să fim lăsați în pace, atunci când „starea noastră de pace” e răul! Nu este timpul potrivit pentru un creştinism liniştit, aşezat. Oare Isus a venit să aducă liniştea? Oare Dumnezeu îşi doreşte o Biserică liniştită, adormită? Oare Isus este mulţumit cu un creştin care doarme în banca sa, indiferent la răul din jurul său, un creştin care nu ia atitudine în fața păcatelor comise în familia sa sau în viaţa prietenilor săi? Nicidecum! Dumnezeu vrea creştini hotărâţi, care să ia atitudine şi care să spună răului pe nume. Dumnezeu are nevoie de o Biserică trează, vie, activă, de oameni care intervin pentru ceilalţi (cf. Lc 12,49-53).

Evanghelia de astăzi ne îndeamnă la hotărâre și unitate: să-l corectăm frățește pe cel care greșește, dar și să stăm uniți în rugăciune pentru a cere convertirea fraților noștri. Ce nu putem face singuri, putem face împreună cu Isus și cu frații: „Dacă doi dintre voi pe pământ se vor uni să ceară orice lucru, le va fi dat de Tatăl meu care este în ceruri” (Mt 18,19). Orice, chiar și convertirea inimilor împietrite!

Mergând pe urmele lui Cristos și trăindu-ne botezul suntem chemați să luăm atitudine în fața răului. Poate nu atât cuvintele noastre, cât mai ales faptele noastre trebuie să fie un semn de împotrivire, un semn de nelinişte pentru cel care face răul. Astăzi suntem noi cei care, asemenea lui Moise, suntem aleși și trimiși să conducem oamenii spre „Țara Promisă”, spre împărăția dreptății și a luminii. În drum spre Împărăția cerurilor noi trebuie să devenim vocea celor mici şi lipsiţi de apărare; noi trebuie să avem curajul să le spunem adevărul celor care greşesc și să le cerem să se corecteze, să se convertească. Noi înșine trebuie să fim oameni de caracter, creștini vrednici de numele lui Cristos, oameni aflați de partea adevărului, a binelui, a celor mici și săraci.

Astăzi este ziua deciziei: acţiune sau indiferenţă? Avem un suflet treaz, viu, activ sau un suflet indiferent, adormit?


„Pace vă las vouă,
pacea mea v-o dau vouă.
Eu nu v-o dau aşa cum o dă lumea.
Să nu se tulbure inima voastră,
nici să nu se teamă” (In 14,27).


16 august 2017 

Miercuri din săptămâna a 19-a de peste an
Ss. Ştefan, rege *; Rochus, pelerin
Dt 34,1-12; Ps 65; Mt 18,15-20

LECTURA I
Moise, slujitorul Domnului, a murit în ţara Moab. Nu s-a mai ridicat în Israel profet ca Moise.
Citire din cartea Deuteronomului 34,1-12
În zilele acelea, Moise a urcat din stepele Moabului pe muntele Nebo, pe vârful Pisga, care este în dreptul Ierihonului. Domnul i-a arătat toată ţara: de la Galaad până la Dan, 2 tot ţinutul lui Neftali, ţara lui Efraim şi a lui Manase, toată ţara lui Iuda până la Marea Mediterană, 3 partea de sud, împrejurimile văii Ierihonului, Cetatea Palmierilor, până la Ţoar. 4 Domnul i-a zis: „Aceasta este ţara pe care am jurat-o lui Abraham, lui Isaac şi lui Iacob, zicând: «O voi da descendenţei tale”. Ţi-am arătat-o înaintea ochilor tăi, dar acolo tu nu vei trece”. 5 Moise, slujitorul Domnului, a murit acolo, în ţara Moab, după cuvântul Domnului. 6 L-a îngropat în vale, în ţara Moab, faţă în faţă cu Bet-Peor. Nimeni nu-i ştie mormântul până în ziua de azi. 7 Moise era în vârstă de o sută douăzeci de ani când a murit; vederea nu-i slăbise şi puterea nu-l lăsase. 8 Fiii lui Israel l-au plâns pe Moise în stepele Moabului timp de treizeci de zile. Şi s-au sfârşit zilele de plâns şi jale pentru Moise. 9Iosue, fiul lui Nun, era plin de duhul înţelepciunii, căci Moise îşi pusese mâinile peste el. Fiii lui Israel au ascultat de el şi au făcut aşa cum îi poruncise Domnul lui Moise. 10 Nu s-a mai ridicat în Israel profet ca Moise, pe care să-l fi cunoscut Domnul faţă către faţă, 11 potrivit cu toate semnele şi minunile pe care Domnul l-a trimis să le înfăptuiască în ţara Egiptului împotriva lui Faraon, a tuturor slujitorilor săi şi a întregii sale ţări 12 şi potrivit cu mâna sa puternică şi cu toate faptele mari, înfricoşătoare, pe care le-a înfăptuit Moise înaintea întregului Israel.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 65(66),1-3a.5 şi 16-17 (R.: cf. 20a şi 9a)
R.: Binecuvântat să fie Dumnezeu, ocrotitorul vieţii noastre!

1 Strigaţi de bucurie lui Dumnezeu,
voi, toţi locuitorii pământului!
2 Cântaţi gloria numelui său,
daţi-i glorie prin laudele voastre!
3a Spuneţi-i lui Dumnezeu:
„Cât de minunate sunt lucrările tale!” R.

5 Veniţi şi priviţi lucrările lui Dumnezeu!
Minunate sunt lucrările sale înaintea fiilor oamenilor.
16 Toţi cei care vă temeţi de Dumnezeu, veniţi şi ascultaţi
şi vă voi spune tot ce a făcut Domnul pentru sufletul meu!
17 Am strigat către el cu gura mea
şi buzele mele au început să-l preamărească! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Cor 5,19
(Aleluia) Dumnezeu era în Cristos, împăcând lumea cu sine şi punând în noi cuvântul reconcilierii. (Aleluia)

EVANGHELIA
Dacă te ascultă, l-ai câştigat pe fratele tău.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 18,15-20
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Dacă fratele tău greşeşte împotriva ta, mergi şi mustră-l numai între patru ochi! Dacă te ascultă, l-ai câştigat pe fratele tău. 16 Dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi, «pentru ca orice hotărâre să fie întemeiată pe declaraţia a doi sau trei martori!» 17 Dacă refuză să-i asculte şi pe ei, spune-l Bisericii! Iar dacă refuză să asculte şi de Biserică, să fie pentru tine ca un păgân şi un vameş! 18 Adevăr vă spun: tot ce veţi lega pe pământ va fi legat şi în cer şi tot ce veţi dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în cer. 19 Iarăşi vă spun: dacă doi dintre voi pe pământ se vor uni să ceară orice lucru, le va fi dat de Tatăl meu care este în ceruri. 20 Căci unde doi sau trei sunt adunaţi în numele meu, sunt şi eu acolo, în mijlocul lor”.

Cuvântul Domnu

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , | Leave a Comment »

Nu căuta în altă parte ceea ce numai Dumnezeu îți poate oferi

Posted by Paxlaur pe 20/07/2017

Domnul este pacea si siguranta noastraAuzim zilnic vorbindu-se despre războaie, ură, încălcarea drepturilor fundamentale ale omului. Răsfoim ziare și ascultăm știri care ne prezintă suferințele oamenilor și ale națiunilor. Suntem copleșiți deseori de îndârjirea cu care oamenii luptă împotriva oamenilor și împotriva lui Dumnezeu, o luptă dusă până la negarea existenței lui Dumnezeu. Într-un astfel de context, ne ridicăm ochii spre cer, de unde răsună și astăzi, ca în timpul lui Moise, vocea Domnului, mângâierea sufletelor noastre: „EU SUNT CEL CARE SUNT! Eu, Domnul, m-am uitat spre pământ, am văzut câte vi se întâmplă și am zis: Vă voi scoate din asuprirea Egiptului şi vă voi duce într-o ţară în care curge lapte şi miere” (Cf. Ex 3,14.16-17).

În aceste timpuri în care omul este instrumentalizat și folosit până la epuizare, în aceste timpuri în care omului i se neagă dreptul de a se îngriji de propriul suflet, Cristos ne adresează chemarea sa: „Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi da odihnă” (Mt 11,28). Cei care nu sunt victime ale războiului sau ale violenței, sunt deseori victimele unui sistem social menit să epuizeze ființa umană, nelăsându-i timp și spațiu pentru a se îngriji de propriul suflet. Noi înșine alergăm toată ziua, uitând să ne oprim pentru a „verifica” starea sufletului nostru. De aceea, să nu neglijăm invitația lui Cristos și să ne facem timp pentru a ne apropia de el. Lângă el sufletul nostru simte odihnă. Stând cu Cristos reușim să ne smulgem din această scurgere galopantă a vieții. Să arătăm omenirii că avem un suflet, că ne îngrijim de propriul suflet, că vrem să ne mântuim, că vrem să ajungem la odihna veșnică în brațele lui Abraham (cf. Lc 16,23).

Toți oamenii se pot apropia de Cristos și, învățând de la el, vor simți odihna sufletului, vor trăi fericirea și libertatea fiilor lui Dumnezeu. Chemarea lui Cristos este adresată tuturor, celor care cred, precum și celor care nu cred. Misiunea noastră este de a arata omului – fiecărui om! – că Isus Cristos nu este dușmanul fericirii sau al libertății, ci este tocmai izvorul fericirii și garantul libertății. El este „blând și smerit cu inima” și niciodată, absolut niciodată, nu va fi împotriva fericirii adevărate. Dimpotrivă, el, Dumnezeu fiind, s-a făcut mic, s-a făcut asemenea nouă, s-a îmbrăcat în umilință și sărăcie, tocmai pentru a fi alături de orice om care simte povara zilei, greutatea vieții. Domnul nostru are o singură lege: porunca cea nouă a iubirii, iar această lege, primită și îmbrățișată în libertatea inimii, face ca „jugul vieții” să fie ușor. Acceptând și trăind noua lege a iubirii nu mai simțim povara vieții, căci alturi de el „jugul este plăcut, iar povara este uşoară” (cf. Mt 11,29-30).


 Nu căuta în altă parte
ceea ce numai un Dumnezeu cu inimă blândă și smerită
îți poate oferi:
odihnă, fericire, iubire și libertate!


20 iulie 2017 

Joi din săptămâna a 15-a de peste an
Ss. Apolinar, ep. m. *; Ilie, profet; Aurel, ep.
Ex 3,13-20; Ps 104; Mt 11,28-30

LECTURA I
Cel care se numeşte „Eu Sunt” m-a trimis la voi.
Citire din cartea Exodului 3,13-20
După ce Moise a auzit glasul Domnului din mijlocul rugului arzând, i-a zis lui Dumnezeu: „Iată, eu voi merge la fiii lui Israel şi le voi spune: «Dumnezeul părinţilor voştri m-a trimis la voi»; şi dacă mă vor întreba: «Care este numele lui?», ce să le spun?” 14 Dumnezeu i-a zis lui Moise: „EU SUNT CEL CARE SUNT”. Şi a adăugat: „Aşa să le spui fiilor lui Israel: «EU SUNT m-a trimis la voi»”. 15Dumnezeu i-a mai zis lui Moise: „Aşa să le spui fiilor lui Israel: «Domnul Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob, m-a trimis la voi. Acesta este numele meu pentru veşnicie, aceasta este amintirea mea din generaţie în generaţie». 16 Mergi şi adună-i pe bătrânii lui Israel şi spune-le: «Domnul Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac şi al lui Iacob mi s-a arătat şi a zis: ‘V-am cercetat pe voi şi am văzut câte vi se întâmplă în Egipt. 17 Şi am zis: ‘Vă voi scoate din asuprirea Egiptului şi vă voi duce în ţara canaaneenilor, a heteilor, a amoreilor, a ferezeilor, a heveilor şi a iebuseilor, într-o ţară în care curge lapte şi miere’’». 18 Ei vor asculta de glasul tău şi veţi merge tu şi bătrânii lui Israel la regele Egiptului şi îi veţi spune: «Domnul Dumnezeul evreilor ne-a venit în întâmpinare. Şi acum, lasă-ne, te rugăm, să mergem cale de trei zile în pustiu ca să aducem jertfă Domnului Dumnezeului nostru». 19 Eu ştiu că regele Egiptului nu vă va da voie să plecaţi decât silit de o mână puternică. 20 Eu îmi voi întinde mâna şi voi lovi Egiptul cu toate minunile pe care le voi face în mijlocul lui. După aceea, vă va lăsa să plecaţi”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 104(105),1 şi 5.8-9.24-25.26-27 (R.: cf. 8a)
R.: Domnul îşi aduce aminte de alianţa sa întotdeauna.
sau:
Aleluia.

1 Lăudaţi-l pe Domnul, invocaţi numele lui!
Faceţi cunoscute printre popoare faptele sale minunate!
5 Aduceţi-vă aminte de semnele minunate pe care le-a făcut,
de minunile sale şi de judecăţile gurii sale! R.

8 El îşi aduce aminte totdeauna de alianţa sa,
de cuvântul pe care l-a dat pentru o mie de generaţii,
9 de alianţa pe care a încheiat-o cu Abraham,
de jurământul pe care l-a făcut lui Isaac. R.

24 Şi poporul său a crescut foarte mult,
l-a făcut mai puternic decât asupritorii lui.
25 Acestora le-a schimbat inima şi au urât poporul lui,
s-au purtat mişeleşte cu slujitorii săi. R.

26 I-a trimis pe slujitorul său Moise
şi pe Aaron, pe care şi l-a ales;
27 a făcut prin ei semne minunate
şi în ţara lui Ham a săvârşit minuni. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 11,28
(Aleluia) „Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi da odihnă”, spune Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA
Învăţaţi de la mine că sunt blând şi smerit cu inima.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 11,28-30
În acel timp, Isus a luat cuvântul şi a zis: „Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi da odihnă! 29 Luaţi asupra voastră jugul meu şi învăţaţi de la mine că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. 30 Căci jugul meu este plăcut, iar povara mea este uşoară”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: