Arhivă etichetă pentru ‘pastori’

„Nu cumva sunt eu, Doamne?”…

iuda tradare cercetarea cugetului euharistia

Domnul mi-a spus:
„Ia-ți și instrumentele unui păstor nebun!”.
Căci, iată, eu fac să se ridice un păstor în țară
care nu le va vizita pe cele gata să piară,
pe cea tânără nu o va căuta,
pe cea rănită nu o va vindeca,
pe cea care stă [în picioare] nu o va hrăni,
ci carnea celei grase o va devora
și le va smulge copitele. 
Vai de păstorul nebun care-și părăsește turma
(Zah 11,15-17).

Va trebui să dăm cont, și încă ce cont!

rugaciune meditatie„Noi, pe care Domnul, prin bunătatea sa, și nu prin meritul nostru, ne-a pus în această funcție – despre care trebuie să dăm cont, și încă ce cont! – trebuie să deose­bim foarte bine două lucruri: primul, că suntem creștini, al doilea, că suntem puși în frunte. Faptul de a fi creș­tini ne privește pe noi; faptul de a fi puși în frunte vă privește pe voi. Pentru faptul de a fi creștini trebuie să ne preocupăm de cele folositoare nouă; pentru faptul că suntem puși în frunte trebuie să ne preocupăm de mân­tuirea voastră.
Poate că mulți creștini simpli ajung la Dumnezeu par­curgând o cale mai ușoară decât a noastră și mergând cu atât mai repede cu cât este mai mică greutatea res­ponsabilității pe care o poartă pe umeri. Noi însă va trebui să-i dăm cont lui Dumnezeu mai întâi cu privire la viața noastră, ca și creștini, dar apoi va trebui să răs­pun­dem în mod deosebit cu privire la exercitarea slujirii noastre, ca păstori”.

Începutul Discursului despre păstori al sfântului Augustin, episcop
Disc. 46, 1-2: CCL 41, 529-530)
Noi suntem păstori, dar mai întâi suntem creștini

Toți sunt niște câini muți, incapabili să latre…

crestinii rai adevarul si tacerea linistea si pacea„Păstorul să fie discret atunci când tace și util atunci când vorbește, pentru a nu spune ceea ce ar trebui să nu spună și să treacă sub tăcere ceea ce ar trebui să fie dezvăluit. Un discurs imprudent induce în eroare, tot așa, o tăcere nepotrivită îi lasă într-o stare falsă pe cei care puteau să o evite. Adesea, păstorii imprudenți, de frică să nu piardă favoarea oamenilor, nu îndrăznesc să spună în mod liber ceea ce este drept și, pentru a vorbi despre Cristos care este adevărul, ei nu se mai preocupă de păzirea turmei cu iubire de păstori, ci ca niște mer­cenari. Ei fug atunci când vine lupul, ascunzându-se în tăcere.
Domnul îi avertizează prin intermediul profetului, spunând: Toți sunt niște câini muți, incapabili să latre (Is 56,10), și își face auzită plângerea: Voi nu ați urcat pe metereze și nu ați construit o fortăreață pentru apă­rarea israeliților, pentru ca ei să poată rezista bătăliei din ziua Domnului (Ez 13,5). A se urca pe metereze înseamnă a se împotrivi celor puternici din această lume, cu libertatea cuvântului pentru apărarea turmei. A rezista în bătălia din ziua Domnului înseamnă a ține piept războiului celor răi, din iubire față de dreptate.
Ce este pentru un păstor frica de a spune adevărul, dacă nu o întoarcere a spatelui în fața dușmanului, prin tăcerea sa?”

(Din Regula pastorală a sfântului Grigore cel Mare, papă
Cartea 2, 4: PL 77, 30-31
Oficiul lecturilor pentru duminica a XXVII-a din timpul de peste an)

%d blogeri au apreciat: