Arhivă etichetă pentru ‘razboi’

(VIDEO) Viziune 3D: de la „Denazificare” la Dezumanizare și la Decreștinare. Sau doar D de la Diavol?  

Eram ceva mai mic atunci când a apărut „Omul recent”. Am încercat totuși să citesc, nu că aș fi înțeles prea multe pe-atunci din „critica modernității”, dar era la modă. Clar, am citit cu DEX-ul în mână. De fapt, dacă mă gândesc mai bine, am început să citesc „Omul recent” și am terminat citind DEX-ul. Era un text/limbaj greoi (pentru mine!): părea totul între fizic și metafizic, întocmai ca autorul. Însă mi-a rămas întipărită întrebarea din subtitlul cărții: „Ce se pierde atunci când ceva se câștigă?”… O întrebare atât de actuală pentru toți. Și azi o rostesc cu gândul la cei care promovează (sau promovau!) fantoma „denazificării”… Chiar dacă ar câștigă această absurdă „vânătoare” de naziști/nazism, oare au calculat vreodată care sunt cu adevărat pierderile? Oare măcar acum își dau seama de pierderile pe care le provoacă josnicul câștig al unui petec de pământ, fie el plin de bogății și „siguranță”? Ce pierderi enorme pentru umanitate… Poate cineva le va strecura gândul: „Ce se pierde atunci când ceva se câștigă? Ce vom pierde dacă vom câștiga? Ce vom pierde dacă vom continua?”…

În lumina celui Înviat trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Știm bine că „scopul nu scuză mijloacele”. Despre mijloacele folosite în acest context nici nu are rost să mai vorbim: simțim doar scârbă și lipsa oricărei umanități. Totul e diabolic! Însă scopul merită atenția noastră. Pentru că scopul denazificării s-a dovedit fals. Adevăratul scop încă stă pitit, dar e intuibil. Toți vorbesc despre el, în diferite forme, și toți știu cât este de utopic! Dar dincolo de cuvintele ascunse în definirea scopului, ceva este vizibil: ceea ce era „denazificare” s-a dovedit repede a fi „dezumanizare”: copii morți sau orfani, văduvi și văduve, părinți rămași fără copii, milioane de refugiați, peste zece milioane care și-au părăsit louințele (sau ce a mai rămas din ele!), foamete, faliment, dezastru. Dezumanizare completă. Și asta între popoare care nu cu mult timp în urmă, defilând sub steagul roșu, păreau frați, pentru că, vorba aia, aveau aceeași „mamă” și același „tată” (știți voi cine!)… că era cam la fel și pe la noi până prin ’89.

Dar această trecere de la „Denazificare” la „Dezumanizare” nu este punctul central în lumina învierii lui Cristos. Nu pentru asta am început să scriu. Ci altceva m-a „șocat” zilele trecute urmărind unele știri despre o anumită „operațiune specială”. Bine, așa se scrie „o p e r a ț i u n e   s p e c i al ă”, dar în limba noastră și în limba tuturor iubitorilor de pace se citește război, invazie, crimă, moarte, dezumanizare și … decreștinare. Da, decreștinare!

În lumina învierii acesta fost primul gând atunci când am văzut cum în mijlocul unei oraș creștin, cu nume cât se poate de marian, în mijlocul Săptămânii Sfinte, un grup de soldați/mercenari/măcelari armați cât de poate de nepașnic, strigă, în fața unei clădiri în flăcări ca iadul de îngrozitoare: „Allahu Akbar” (https://youtu.be/YvYhT978r8s). Mă explic, pentru că nu vreau să profanez cu nimic acest strigăt, mai ales în acest timp sacru pentru toți. Trebuie să fie clară diferența dintre rugăciunea care se face cu aceste cuvinte într-o moschee sau într-o inimă smerită, pașnică, religioasă, și strigătul care de zeci de ori a îngrozit Europa și lumea întreagă. Cred că e clară pentru toți diferența dintre a striga cu mâinile „împreunate” și a striga cu mâinile însângerate sau înarmate… 

Așadar, care este scopul acestui masacru? Ce se va pierde atunci când ceva sau cineva își imaginează că va câștiga? Până la urmă ce D este acolo: Denazificare? Dezumanizare? Decreștinare? Sau poate doar un Diavol, adică un D de la un Diavol. Totul e posibil…

Lumina lui Cristos cel veșnic viu să ne ajute să iubim pacea, în toate formele ei. Însă până va (re)veni pacea, același Cristos ne dă harul și porunca să spunem lucrurilor pe nume: „Cuvântul vostru să fie: da, da; nu, nu! Ceea ce este în plus faţă de acestea este de la cel rău, este de la Diavol” (cfr. Mt5,37)… Sau de la diavoli, că la câți umblă slobozi prin lume, par legiune. 

Terror Daemonum ora pro nobis”!

Zile de har tuturor! Cristos a înviat și cu el vom învia și noi, vom învia toți: cei care au făcut binele spre viața veșnică, iar cei care săvârșesc nelegiuire spre învierea judecăţii, adică spre Iad și moarte veșnică, spre plânset și scrâșnirea dinților (cfr. In 5,29; Mt 13,41-43).





Dincolo de toate acestea, nu de descurajăm. Ci dimpotrivă, continuăm să fim alături de cei în suferință cu convingerea că noi suntem răspunsul lui Dumnezeu la rugăciunile pe care ei le înalță cu lacrimi și uneori cu disperare pentru că au pierdut totul. Totul! Le-am rămas doar noi și Dumnezeu! Uniți în rugăciune și în facerea de bine pentru pace!

Vă mulțumesc celor care ajutați:

  • prin Revolut:

cont în Lei: IBAN: RO12 BREL 0005 5067 6349 0100 (RON), Ion Daria Anca

cont în Euro: IBAN: LT84 3250 0867 5258 7205 (EUR), Ion Daria Anca.

  • prin Banca Transilvania:

cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu 

cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

DUMNEZEU VEDE TOT!

INVESTEȘTE ÎN VIITORUL TĂU: DĂRUIEȘTE UNUI COPIL!

Fii alături de cei care speră și așteaptă ajutorul nostru!

€10.00

Ni s-a născut un prunc: Raul

Copiii sunt oglinda viitorului!

Cred cu convingere că soarele continuă să răsară pentru că există copiii: Dumnezeu ne mai rabdă pentru nevinovăția și gingășia lor. Unul dintre ei este Raul și-i mulțumim Domnului că ni l-a dat ca semn al încrederii pe care El încă o are în om și în bunătatea omenirii. 

Sperând o viață mai bună, părinții lui Raul au lăsat Azerbaidjanul și s-au dus în Ucraina. Nu-și imaginau că în scurt timp un masacru le va spulbera speranța. Au fugit de bombele din Ucraina și au ajuns în România. Din nou străini. Doar că acum nu mai erau doi, ci trei. Ea era însărcinată, aproape de a naște. După câteva zile în România, unde s-au simțit primiți și ajutați, sâmbătă s-a născut Raul…

Raul este semnul speranței și al viitorului. Este simbolul oamenilor uniți, al oamenilor care nu cedează în fața răului. El va crește și-i vom povesti totul: trebuie să știe despre răul pe care-l provoacă războiul și dictatura. Îl vom învăța pacea și-l vom ajuta să fie un fiu al păcii. 

Zâmbesc la gândul că peste ani îl voi întâlni printr-un colț al lumii și-l voi întreba: „De unde vii, Raul? Unde te-ai născut?” Ce fericit voi fi să simt cum spune, plin de bucurie și recunoștință față de poporul român: „Vin din România. Acolo m-am născut!”.

Bine ai venit, Raul! Oricât de înfricoșător și de puternic ar fi răul, să nu te temi: el nu va învinge! Nu-ți fie teamă, Raul: la final învinge binele. E doar o „chestiune” de timp! Va veni ziua dreptății și a judecății și răul va fi închis în întunericul cel mare pentru totdeauna (Mt 13,41-43; In 5,29). 

Mulțumesc celor care au susținut Proiectele Paxlaur dedicate celor 28 de copii (Detalii aici https://paxlaur.com/2022/03/29/alege-un-nume-de-copil/ ). Raul este unul dintre ei. Toată recunoștința mea și a părinților lui. Dumnezeu deja ne-a răsplătit cu acest prunc: încă o speranță pentru o lume mai bună!

Continuăm să fim alături de ei cu convingerea că noi suntem răspunsul lui Dumnezeu la rugăciunile pe care ei le înalță cu lacrimi și uneori cu disperare pentru că au pierdut totul. Totul! Le-a rămas doar Dumnezeu și noi!

Vă mulțumesc celor care ajutați 

prin PayPal (paxlaur@yahoo.com

prin Revolut:

cont în Lei: IBAN: RO12 BREL 0005 5067 6349 0100 (RON), Ion Daria Anca

cont în Euro: IBAN: LT84 3250 0867 5258 7205 (EUR), Ion Daria Anca.

prin Banca Transilvania:

cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu 

cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

DUMNEZEU VEDE TOT!

ALEGE UN COPIL, ALEGE VIITORUL LUI ȘI AL TĂU

Poți ajuta prin Banca Transilvania: cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu; prin Revolut: cont în Lei: IBAN: RO12 BREL 0005 5067 6349 0100 (RON), Ion Daria Anca cont în Euro: IBAN: LT84 3250 0867 5258 7205 (EUR), Ion Daria Anca. sau prin PayPal: paxlaur@yahoo.com.

€10.00

Chiar învinge cine urlă mai tare?

„Îndurarea şi adevărul se vor întâlni,
dreptatea şi pacea se vor îmbrăţişa”.

În lupta dintre minciună și adevăr, în timpurile noastre învinge cine urlă mai tare. Și astăzi urlă armele. Și ce sunete oribile scot aceste instrumente care fabrică moarte, sărăcie, orfani. Armele sunt cea mai mare minciună despre pace! În fața acestor urlete, nouă însă ne revine obligația de a lupta „încinși cu adevărul și îmbrăcați cu platoșa dreptății”. Să luăm aminte și să îndeplinim sfaturile de „război” pe care ni le oferă sfântul Paul:

Întăriţi-vă în Domnul şi în faţa puterii lui! Îmbrăcaţi-vă cu armura lui Dumnezeu ca să puteţi sta în picioare în faţa înşelătoriilor diavolului, căci noi nu avem o luptă împotriva sângelui şi trupului, ci împotriva conducătorilor, împotriva autorităţilor, împotriva puterilor acestei lumi a întunericului, împotriva duhurilor răului care sunt în înălţimi! De aceea, luaţi armura lui Dumnezeu ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi după ce veţi fi învins toate, rămâneţi [în picioare]! Aşadar, staţi drepţi, încinşi la coapse cu adevărul şi îmbrăcaţi cu platoşa dreptăţii, având încălţăminte în picioare, fiind gata pentru evanghelia păcii! Să ţineţi întotdeauna scutul credinţei cu care veţi putea stinge săgeţile aprinse ale Celui Rău! Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia duhului care este cuvântul lui Dumnezeu! Faceţi orice fel de rugăciuni şi cereri în Duh în orice timp! Pentru aceasta fiţi vigilenţi şi statornici în rugăciune (Ef 6,10-18).

Armele urlă și dau impresia că vor câștiga. Însă noi știm că armele și minciuna pot câștiga o bătălie, două, cinci, dar nu și războiul. La sfârșit vor învinge pacea și adevărul. Ferice de noi dacă deja stăm de partea lor. Știu că în ochii celor cu arme părem pierzători. Știu că ei urlă la noi, însă noi le răspundem cântând. Îmbrăcați cu armura lui Dumnezeu, le cântăm din toată inima: 

Mântuirea este aproape de cei care se tem de Domnul
şi gloria lui va locui pe pământul nostru.
Îndurarea şi adevărul se vor întâlni,
dreptatea şi pacea se vor îmbrăţişa;
adevărul va răsări din pământ
şi dreptatea va coborî din ceruri.
Domnul îşi va revărsa bunătatea
şi pământul îşi va aduce roadele sale (Ps 85,10-13).

Zilnic ne rugăm cu întreaga Biserică, spunând plini de speranță:

Doamne Isuse Cristoase, 
care le-ai zis apostolilor tăi: 
„Pace vă las vouă, pacea mea o dau vouă“, 
nu privi la păcatele noastre, 
ci la credinţa Bisericii tale, 
şi binevoieşte a-i dărui pacea şi unirea, 
după voinţa ta. 
Care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor. Amin.

%d blogeri au apreciat: