Deși nu s-a modificat unitatea de măsură a timpului, felul în care timpul este perceput și trăit sau consumat s-a schimbat. Nu mai avem timp! Ne zbatem între un regretabil „prea târziu” și un veșnic „mai târziu”, amânând oameni și fapte pentru eternul „mâine” care se transformă imediat în „prea târziu”.
În goana după (propriile) realizări, uităm prea ușor că la sfârșitul vieții cele mai mari regrete sunt legate de folosirea timpului: cui i-am dat timpul nostru! Uităm că deși ne naștem egali, devenim diferiți și prin modul în care „consumăm” timpul. Îmbătrânim nu doar când trec anii, ci când primim timp și nu-l oferim: acumulăm ani, în loc să adunăm viață! Suntem toți expuși riscului de a consuma timp fără să-l trăim. Ispita de „a arde gazul” stă cocoțată pe umerii noștri ademenindu-ne la egoism, indiferență, lene, amânare chiar și în timpul Postului!
Astăzi Isus e părăsit: e singur pe străzi și în spitale, în case de copii și aziluri de bătrâni. Oferă-i timp! Vizitează-l! Cel singur are nevoie de prezența noastră, de timpul nostru!
Isus este părăsit și suferă în femeia care în luna martie nu primește nici flori, nici urări. Domnul e uitat în femeile maltratate, batjocorite, folosite. Oferă timpul tău bun înmiresmat ca florile!
Isus e singur în copiii orfani, abandonați, abuzați. Isus suferă în copiii care nu au spus niciodată „Mamă, te iubesc”, pentru că nu cunosc chipul mamei. Oprește-te! Privește-le gingășia, admiră strălucirea ochilor scăldați de lacrimile singurătății și oferă timp, oferă speranță!
Isus e părăsit în vecinul sărac, în bătrânul căruia nu-i călcăm pragul casei pentru că ne grăbim. Oprește-te și oferă-i timp!
Isus e părăsit chiar și în cei din casa ta, în cei din familia ta. E singur pentru că tu nu ai timp de oferit, pentru că tu ai alte priorități. Oprește-te și oferă timp!
Timpul investit în ceilalți – fără a aștepta răsplată ca păgânii (Lc 6,27-36) – este timp oferit lui Cristos suferind: „Tot ce aţi făcut unuia dintre fraţii mei cei mai mici, mie mi‑aţi făcut” (Mt 25,40).
Pentru a oferi timp avem doar prezentul, acum-ul, cum ne învață papa Francisc: „Voi nu sunteți ziua de mâine, ci sunteți acum-ul lui Dumnezeu” (27.01.2019). Acum-ul îl trăim doar oferind timp îmbibat de iubire, adică timp de calitate.
SPRIJINĂ și tu UN COPIL care riscă să abandoneze ȘCOALA și VIAȚA!
Cei care doresc pot susține proiectele Paxlaur (în special ajutorul acordat copiilor săraci pentru a nu abandona școala și viața!) fie prin PayPal (paxlaur@yahoo.com), fie prin contul RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu. Pentru alte detalii: paxlaur@yahoo.com Vă mulțumesc! Domnul să vă binecuvânteze! Pr. Laurențiu Dăncuță
€1,00
