Arhivă etichetă pentru ‘saracie’

Tu ce ai dăruit în acest Post? – Sărăcia şi curajul de a dărui

Trece Postul și n-am dăruit nimic nimănui.
La fel trece și viața.
Iar în fața Domnului înviat
nu e bine să ne prezentăm cu mâinile goale.
E timpul să ne doară inima!

Cât de tranșant este evanghelistul Ioan: „Iuda a zis aceasta, nu pentru că îl durea inima de săraci, ci pentru că era hoț și, cum el ținea punga, fura din ceea ce se punea în ea”. Cât de expresivă este această formulare: să te doară inima de cei săraci sau pentru cei săraci. Să privești și să înțelegi valoarea săracilor și a sărăciei este o obligație a acestui timp sfânt. Ce rol joacă sărăcia în viața noastră? Înțelegem noi că această virtute trebuie să facă parte din valorile pe care un creștin le are în inima sa? Privind la Cristos, am învățat să ne apropiem de cei aflați în lipsuri?

Iubirea față de cei săraci își are fundamentul în viața și în învățătura lui Isus: evanghelia fericirilor, criteriile pentru judecata finală, exemplul văduvei îndrăgite de Cristos pentru că „a pus din sărăcia ei totul, tot ce mai avea la viața ei” (Lc 12,44). Totodată nu trebuie să uităm că sărăcia nu ne obligă numai la sprijinul exterior, la ajutorul material, ci ne invită să fim atenți și față de sărăcia spirituală. Noi suntem destinatarii direcți ai cuvintelor Sfintei Scripturi: „Eu, Domnul, te-am chemat să porți mântuirea, te-am luat de mână, te-am ocrotit și te-am pus ca legământ al poporului meu, ca să fii lumină pentru neamuri”, ca să fii un sprijin pentru cei săraci, ca să fii generos cu cei aflați în lipsuri.

Când ezităm să dăruim și căutăm tot felul de scuze sau motivații pentru a ne justifica zgârcenia sau indiferența, să privim la Cristos. Să ne amintim de Domnul „care deși era bogat s-a făcut sărac pentru ca prin sărăcia lui noi să ne îmbogățim” (cf. 2Cor 8,9). Nu poți să-l privești pe Cristos, să-i meditezi viața, moartea și învierea, și să nu fii de partea celor săraci. Nu poți să-l iubești pe Cristos fără să îmbrățișezi sărăcia ca virtute ce te eliberează de povara apăsătoare a egoismului. Să fim convinși că tot ceea ce nu se împarte, se pierde; ceea ce nu se dăruiește, se risipește; ceea ce se adună în timp ce alții suferă din cauza lipsurilor, devine povara sufletului care duce la pierzare. Doar cine dăruiește din toată inima înțelege și simte bucuria inegalabilă de a fi bun, de a fi simplu, de a fi asemenea lui Cristos care a dat totul pentru noi.

Reține

„Toți creștinii trebuie să se străduiască să-și orienteze corect înclinațiile, ca nu cumva folosirea lucrurilor acestei lumi și alipirea de bogății împotriva spiritului sărăciei evanghelice să-i împiedice de la urmărirea iubirii desăvârșite” (LG 42).

Pentru cei care vor să facă (încă) o faptă bună în acest timp de Post, îi aștept alături de Proiectele Paxlaur. Uniți în rugăciune și în facerea de bine pentru cei săraci.

Vă mulțumesc celor care ajutați

prin PayPal (paxlaur@yahoo.com)

prin Revolut:

cont în Lei: IBAN: RO12 BREL 0005 5067 6349 0100 (RON), Ion Daria Anca

cont în Euro: IBAN: LT84 3250 0867 5258 7205 (EUR), Ion Daria Anca.

prin Banca Transilvania:

cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu

cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

MULȚUMESC MULT!
DUMNEZEU VEDE TOT!

O faptă bună în POSTUL MARE

Poți ajuta prin Banca Transilvania: cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu; prin Revolut: cont în Lei: IBAN: RO12 BREL 0005 5067 6349 0100 (RON), Ion Daria Anca cont în Euro: IBAN: LT84 3250 0867 5258 7205 (EUR), Ion Daria Anca. sau prin PayPal: paxlaur@yahoo.com.

€10.00

acum o lună 1 4

Ce cauți: momentul potrivit pentru un „gest frumos” sau pentru trădare?

Iuda poartă spre moarte.
Maria poartă spre Cristos, viața și învierea noastră.
Cu cine ți-ai început ziua, săptămâna, săptămâna sfântă?
Păstrezi cuvintele lui Cristos în inima ta
sau cauți „momentul potrivit” pentru a-l trăda pe Cristos? (cf. Mt 26,16).

Oamenii au nevoie de gesturi pline de gingășie, de momente de tandrețe care să le umple inima de iubire așa cum casa în care era Isus „s-a umplut cu parfumul miresmei” de nard. Atunci când Maria „a uns picioarele lui Isus şi i le-a şters cu părul ei” (In 12,3), Domnul a spus: „A făcut un gest frumos față de mine”, un gest despre care a precizat că „oriunde va fi predicată evanghelia în lumea întreagă, se va spune în amintirea ei și ceea ce a făcut ea” (Mc 14,6.9), întocmai cum facem noi astăzi.

Isus s-a bucurat de acest gest frumos făcut de Maria și l-a mustrat pe Iuda trădătorul, pe omul fals, pe cel care nu a înțeles misiunea lui Cristos. Isus înțelege gestul Mariei, după cum și Maria l-a înțeles pe Isus și-l „unge”, îl „consacră” pentru misiunea sa, pentru pătimirea care se apropie. Acel parfum era simbolul iubirii care se răspândește și ajunge la toți cei prezenți. Ba mai mult, parfumul îl simbolizează pe Dumnezeu iubire care se dăruiește tuturor, care vrea să ajungă în viața tuturor și să îndestuleze toate inimile. Cine respiră din acest parfum al iubirii divine, începe să miroasă a Dumnezeu și să răspândească la rândul său parfumul gesturilor frumoase.

Suntem în Săptămâna Sfânta și suntem martorii ultimelor zile din viața lui Isus. Ce gest frumos facem în aceste zile pentru Mântuitorul? Are nevoie de noi, vrea să răspundem cu iubire la iubirea sa, vrea să vadă cum creatura răspunde cu iubire la iubirea Creatorului. Să nu rămânem indiferenți! Să nu spunem asemenea lui Iuda că ceea ce oferim Domnului este o pierdere! Să nu fim falși sau indiferenți, ci să credem în valoarea „gesturilor frumoase”: ele răspândesc fericire!

Sfânta Fecioară Maria a fost proclamată „fericită” pentru că „a crezut” în împlinirea promisiunilor făcute ei de Domnul (Lc 1,45). Plină de credință, ea nu doar că l-a născut pe Cristos, ci l-a urmat atât în predicarea sa, cât mai ales a rămas alături de el până pe Golgota (cf. In 19,25-27). Credința ei trebuie să fie pentru noi model și imbold pentru a-l însoți pe Cristos pe drumul crucii în aceste zile. Să păstrăm în inima noastră, asemenea Mariei (cf. Lc2,19.51), cuvintele Mântuitorului, gestul frumos din evanghelie și să simțim cum Isus ne spune: „Vino și fă și tu la fel” (cf. Lc 10,37).

Peste câteva zile, din trupul pironit pe Cruce și străpuns cu sulița va izvorî parfumul iubirii, sânegele și apa, sfintele sacramente, viața nouă a harului. Să ne așezăm la picioarele Mântuitorului, cât mai aproape de el și de crucea sa, pentru ca parfumul iubirii să inunde și inima noastră și să ne ferească de trădare, de fățărnicia lui Iuda.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 12,1-11
Cu şase zile înainte de Paşte, Isus a venit în Betania, unde se afla Lazăr pe care Isus îl înviase din morţi. ² Au făcut acolo pentru el un ospăţ; Marta servea, iar Lazăr era unul dintre cei care stăteau la masă cu el. ³ Atunci, Maria, luând un vas cu mireasmă de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Isus şi i le-a şters cu părul ei. Şi casa s-a umplut cu parfumul miresmei. ⁴ Iuda Iscarioteanul, unul dintre discipolii lui – cel care avea să-l trădeze -, a spus: ⁵ „De ce nu s-a vândut mireasma aceasta cu trei sute de dinari şi să se dea săracilor?” ⁶ Dar a spus aceasta nu pentru că îi păsa de săraci, ci pentru că era hoţ: întrucât el ţinea punga cu bani, fura din ce se punea în ea. ⁷ Atunci Isus a spus: „Las-o! Pentru ziua înmormântării mele a păstrat aceasta. ⁸ Căci pe săraci îi aveţi întotdeauna cu voi, pe mine, însă nu mă aveţi întotdeauna”. ⁹ Atunci o mare mulţime dintre iudei a aflat că este acolo şi a venit nu numai datorită lui Isus, ci şi ca să-l vadă pe Lazăr, pe care îl înviase din morţi. ¹⁰Arhiereii voiau să-l ucidă şi pe Lazăr, ¹¹ pentru că mulţi iudei îi părăseau din cauza lui şi credeau în Isus.

Cuvântul Domnului

PENTRU CEI CARE VOR SĂ FACĂ UN „GEST FRUMOS”
ÎN SĂPTĂMÂNA SFÂNTĂ

Continuăm să fim alături de cei în suferință (https://paxlaur.com/2022/04/08/un-mesaj-pentru-cei-in-dubii-dar-si-pentru-ceilalti/) cu convingerea că noi suntem răspunsul lui Dumnezeu la rugăciunile pe care ei le înalță cu lacrimi și uneori cu disperare pentru că au pierdut totul. Totul! Le-a rămas doar Dumnezeu și noi!

Vă mulțumesc celor care ajutați

prin PayPal (paxlaur@yahoo.com)

prin Revolut:

cont în Lei: IBAN: RO12 BREL 0005 5067 6349 0100 (RON), Ion Daria Anca

cont în Euro: IBAN: LT84 3250 0867 5258 7205 (EUR), Ion Daria Anca.

prin Banca Transilvania:

cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu

cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

DUMNEZEU VEDE TOT!

ALEGE UN COPIL, ALEGE VIITORUL LUI ȘI AL TĂU

€10.00

acum o lună 0 3

S-a descoperit secretul nemuririi…

Când Biserica vorbește despre săraci și sărăcie, nu prezintă teorii sociologice și nici nu ține cursuri de educație civică, ci se referă în mod direct și imediat la omul concret care astăzi – chiar acum când citim aceste rânduri sau mai ales acum când se aud sunetele războiului – suferă de foame. Știm acest om? Îl vedem? Îl ajutăm? El este calea noastră spre desăvârșire.

Sărăcia nu este o teorie, ci este realitatea de lângă noi: sunt săracii pe care refuzăm să-i vedem! Neglijând săracii, ne neglijăm propria desăvârșire, propria mântuire. La fel și bogăția și bogații: nu sunt teorii, ci realitatea. Uneori suntem noi: chiar dacă avem puțin, suntem atât de atașați de bunuri încât ne împiedică să fim buni creștini și să intrăm în împărăția lui Dumnezeu.

Bogați și săraci, trăim în zgomotul banilor: unii numărându-i, alții dorindu-i. Suntem atât de zgomotoși încât, atunci când Cristos încearcă să vorbească inimii noastre, îi acoperim vocea. Puțini mai iubesc și mai trăiesc în liniștea în care Domnul ne vorbește „ca de la inimă la inimă”; puțini îl ascultă sau aleargă la el ca să-l întrebe despre viața veșnică. Cine se mai preocupă acum de mântuire? Ceea ce interesează acum este „viața veșnică pe acest pământ”. Trăim așteptând senzaționala știre: „S-a descoperit secretul nemuririi”.

Însă dacă suntem sinceri cu noi, oare chiar ne dorim să trăim veșnic pe acest pământ? Chiar ne dorim ca problemele, sărăcia, războaiele, suferințele să nu se mai termine? Chiar vrem aceasta? Atât de bine ne învață sfinții părinți ai Bisericii: Dumnezeu a permis moartea tocmai pentru ca suferința noastră pe acest pământ să nu fie veșnică, tocmai pentru ca păcatul să nu fie pentru totdeauna. Dincolo ne așteaptă o lume mai bună: ne așteaptă Cineva mai bun decât tot ce am întâlnit, decât tot ce ne putem imagina. Dincolo ne așteaptă Cristos, Binele suprem!

Veniți să alergăm spre Cristos. Veniți să ne apropiem de el. Să îndrăznim să facem liniște ca el să ne poată vorbi despre viața veșnică. De ce ezităm? Oare ne temem de Cristos, de cel care ne-a iubit atât de mult încât a îndurat pentru noi chinul crucii? Când a fost ultima dată când ne-am oprit din activismul nostru și am alergat la el? Când am renunțat la toată agitația din jurul nostru și îngenunchind lângă el, recunoscându-l Domnul și învățătorul nostru, l-am întrebat: „Doamne, eu ce trebuie să fac ca să mă mântuiesc?”.

Și astăzi Cristos ne învață, ne arată drumul pe care trebuie să-l parcurgem spre mântuire. Cuvintele lui sunt dure: „Copii, cât de greu se intră în împărăția lui Dumnezeu”. Însă acest adevăr dur este urmat de un „ecou” atât de suav care ne înviorează inima: „Pentru oameni este imposibil, nu însă pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate sunt posibile” (Mc 10,27). Toate! Inclusiv mântuirea noastră, așa mici și păcătoși cum suntem.

Să recuperăm dorul după viața veșnică. Să facem liniște și să-l întrebăm pe Cristos: „Doamne, eu ce trebuie să fac ca să mă mântuiesc?”. Și în tăcerea inimii Isus îți spune: „Tu trebuie să…”.

Ultima zi a lunii februarie este ziua în care terminăm colecta noastră pentru un copil bolnav (Detalii AICI: Proiectul lunii februarie: COPILUL BOLNAV). În luna martie „mergem” alături de copiii orfani de pe urma războiul (Detalii AICI: Copilului orfan)! E puțin ceea ce facem, un fel de picătură într-un ocean, dar cum bine spunea maica Tereza de Calcutta: dacă picătura noastră nu este acolo, oceanului îi lipsește ceva!

Pentru un COPIL BOLNAV (proiectul lunii februarie 2022)

Dacă vrei să ajuți, poți susține proiectele Paxlaur destinate copiilor bolnavi prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com. Sau: Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Dăncuță Laurențiu. Vă mulțumesc!

€10.00

Mai multe detalii despre proiectele Paxlaur AICI:
PROIECTELE PAXLAUR.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 10,17-27
În acel timp, când Isus pleca la drum, un om a venit în fugă şi, îngenunchind, l-a întrebat: „Învăţătorule bun, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?” ¹⁸ Isus i-a zis: „De ce-mi spui bun? Nimeni nu este bun, decât numai Dumnezeu. ¹⁹ Cunoşti poruncile: «Să nu ucizi! Să nu comiţi adulter! Să nu furi! Să nu dai mărturie falsă! Să nu înşeli! Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta!»” ²⁰Atunci el i-a zis: „Învăţătorule, toate acestea le-am păzit din tinereţea mea!” ²¹ Isus, privindu-l fix, l-a îndrăgit şi i-a spus: „Un lucru îţi lipseşte: mergi, vinde ceea ce ai şi dă săracilor şi vei avea comoară în cer, apoi vino şi urmează-mă!” ²² Întristat de acest cuvânt, el a plecat abătut pentru că avea multe bogăţii. ²³ Atunci, privind în jur, Isus le-a spus discipolilor săi: „Cât de greu vor intra în împărăţia lui Dumnezeu cei care au bogăţii!” ²⁴ Discipolii se mirau de cuvintele lui. Dar Isus, luând din nou cuvântul, le-a zis: „Copii, cât de greu este să se intre în împărăţia lui Dumnezeu! ²⁵ Mai uşor este ca o cămilă să treacă prin urechea acului decât ca un bogat să intre în împărăţia lui Dumnezeu”. ²⁶ Iar ei erau peste măsură de uluiţi şi spuneau între ei: „Atunci, cine se poate mântui?” ²⁷ Privindu-i, Isus le-a spus: „Pentru oameni este imposibil, nu însă pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate sunt posibile”.