Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Posts Tagged ‘sfanta fecioara maria’

Mișcă-mi inima, fă-o să rodească iubire și smerenie!

Posted by Paxlaur pe 22/12/2017

cartea cartilor revelatie evanghelie
Domnul ascultă cererile pe care i le adresăm și este întotdeauna fidel promisiunilor sale. Femeile sfinte pe care ni le prezintă astăzi cuvântul Domnului îi aduc mulțumire pentru că au văzut împlinindu-se în ele promisiunile Domnului. Cântarea Sfintei Fecioare ne oferă bucuria de a simți și noi că tot ceea ce s-a profețit în Vechiul Testament s-a împlinit în Isus Cristos. El este Cuvântul Tatălui prin care au fost create toate și prin care toate au fost răscumpărate, purtate spre lumină. Evanghelistul Ioan ne învață: „La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu. Acesta era la început la Dumnezeu. Toate au luat ființă prin el și fără el nu a luat ființă nimic din ceea ce există. În el era viața și viața era lumina oamenilor” (In 1,1-4).

Se apropie timpul de sărbătoare, ziua plină de recunoștință pentru momentul în care „Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi”. Și totuși tocmai în aceste zile mulți pleacă de lângă Cristos, de lângă Biserică. Tocmai în aceste zile, unii spun: „Cristos se naște, dar pe mine nu mă interesează”… și-l părăsesc pe Domnul! Însă noi ce facem? Cum ne comportăm? Plecăm și noi cu ei? Trăim și noi în indiferență? Fericiți suntem dacă spunem împreună cu apostolul Petru: „Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieții veșnice, iar noi am crezut și am cunoscut că tu ești sfântul lui Dumnezeu” (In 6,68-69).

Întruparea Cuvântului trebuie să aducă rod în viața noastră, trebuie să ne miște inima. Să ne amintim astăzi cuvintele profetului Isaia: „Căci așa cum ploaia și zăpada coboară din ceruri și nu se întorc acolo fără să ude pământul și să-l facă să rodească, să încolțească și să dea sămânță semănătorului și pâine celui care mănâncă, la fel va fi cuvântul meu care a ieșit din gura mea: nu se va întoarce la mine zadarnic, fără ca să facă ceea ce îmi place și să aibă succesul pentru care l-am trimis” (Is 55,10-11). Și noi știm de la însuși Cristos că „Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Domnului nu vor trece” (Lc 21,33). Cuvântul trebuie să rodească, trebuie să aibă succes. Pentru aceasta Cuvântul s-a făcut trup și ne-a adus Evanghelia, Vestea cea bună, ca noi să credem și prin faptele noastre să dăm mărturie despre el, să producem rod.

Să nu zădărnicim prezența Cuvântului în viața noastră. Să nu acoperim vocea Cuvântului prin cuvintele noastre. Să ne purificăm inimile ca să-l primim cu vrednicie pe Cristos care vine să ne mântuiască. Să facem tăcere în inima noastră ca să răsune doar Cuvântul vieții, lumina oamenilor.

O, Marie, Maica Cuvântului, umple și inima noastră de dragoste și recunoștință față de Cuvântul făcut trup, față de Dumnezeu care privește la smerenia slujitorilor săi.


„Nu te teme!
Primește această nouă zi din mâinile Domnului
și continuă să mergi spre Cristos.
Domnul este aproape! El te iubește și te așteaptă!”
(Sfântul Ioan Paul al II-lea).


22 decembrie 2017 

22 decembrie
Sf. Francisca Cabrini
1Sam 1,24-28; Ps 1Sam 2,1.4-5.6-7.8abcd; Lc 1,46-56

LECTURA I
Ana îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru naşterea lui Samuel.
Citire din cartea întâi a lui Samuel 1,24-28
În zilele acelea, când l-a înţărcat pe Samuel, Ana l-a dus cu ea. A luat trei tauri, o efă de făină şi un burduf cu vin şi le-a dus în casa Domnului, la Şilo. Copilul era încă mic. 25 Au înjunghiat taurul şi au dus copilul la Eli. 26 Ana a zis: „Te rog, domnul meu! Pe viaţa ta, domnul meu: eu sunt femeia care stătea înaintea ta rugându-se Domnului! 27 Pentru copilul acesta m-am rugat şi Domnul a ascultat cererea pe care i-am adresat-o. 28 De aceea şi eu îl dăruiesc Domnului pentru toate zilele pe care le va avea de la Domnul”. Şi s-au prosternat acolo înaintea Domnului.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
1Sam 2,1.4-5.6-7.8abcd (R.: 1a)
R.: Inima mea se bucură în Dumnezeu, Mântuitorul meu.

1 Inima mea tresaltă de bucurie în Domnul,
fruntea mi se înalţă datorită lui Dumnezeu.
Mi se deschide larg gura împotriva duşmanilor mei,
căci mă bucur de mântuirea ta. R.

4 Arcul celor puternici a slăbit,
iar cei care se poticneau au fost încinşi cu putere.
5 Cei sătui s-au închiriat pentru pâine,
iar cei flămânzi nu mai suferă de foame. R.

6 Domnul dă moartea şi tot el aduce la viaţă;
el coboară în Şeol şi tot el scoate de acolo.
7 Domnul face sărac şi tot el îmbogăţeşte;
înjoseşte şi tot el înalţă. R.

8abcd El ridică din pulbere pe cel sărac,
înalţă pe cel nevoiaş din gunoi,
ca să stea cu cei mari
şi să moştenească un tron de glorie. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) O, rege al neamurilor, dorit de toate popoarele, piatră din capul unghiului care le uneşti pe toate, vino şi mântuieşte-l pe omul pe care l-ai plămădit din ţărână! (Aleluia)

EVANGHELIA
Cel Puternic mi-a făcut lucruri mari.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,46-56
În acel timp, Maria a spus: „Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, şi numele lui e sfânt! 50 Milostivirea lui rămâne din neam în neam peste cei ce se tem de el. 51 A arătat puterea braţului său: i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici şi i-a înălţat pe cei smeriţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, lui Abraham şi urmaşilor lui în veci”. 56 Maria a rămas cu ea cam trei luni, apoi s-a întors la casa ei.

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Posted in Advent, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

Aud glasul iubirii: iată, vine săltând pe munţi şi sărind peste coline…

Posted by Paxlaur pe 21/12/2017

cantarea cantarilor iubireaAtmosfera de crăciun a cuprins deja casele și viața noastră. Inimile noastre tresaltă de bucurie împreună cu autorul sacru, spunând: „Aud glasul iubitului meu: iată, vine săltând pe munţi şi sărind peste coline!” (Ct 2,8). Domnul este aproape. Se simte atmosfera de sărbătoare. Cât de puternic este parfumul bradului și cât de răsunătoare sunt colindele care s-au grăbit să apară și să ne bucure ziua. Totul pare pregătit pentru marele eveniment. Însă sufletul nostru este și el pregătit? De fapt, ce urmează să se întâmple? Un schimb de cadouri, o reuniune de familie, o revedere cu cei dragi? Toate acestea vor fi în afară, bucuria trupului și strălucirea ochilor, dar în interior, în suflet, ce sărbătoare va fi? Suntem pregătiți să-l primim pe cel pe care-l mărturisim spunând că este „Fiul lui Dumnezeu, unul născut, care din Tatăl s-a născut mai înainte de toţi vecii. Dumnezeu din Dumnezeu, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu creat; de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire s-a coborât din ceruri. S-a întrupat de la Duhul Sfânt, din Maria Fecioară și s-a făcut om”? Iată cine vine: Dumnezeu adevărat și om adevărat. Suntem pregătiți pentru un oaspete atât de mare? Sau continuăm să trăim în indiferență, spunând cu inima împietrită: „Dumnezeu se naște pentru mine, se face om, dar mie nu-mi pasă”?

Mereu admirăm strădaniile celor mici de a pune în scenă, după posibilitățile și imaginația lor, nașterea lui Isus. Printre momentele cele mai emoționante ale scenetelor de Crăciun este și acela în care sfânta Fecioară împreună cu sfântul Iosif caută un adăpost pentru noapte, pentru noaptea care va marca istoria omenirii pentru totdeauna. Dar nu au găsit. Au fost nevoiți să se retragă într-un staul. Ce bine ar fi să vedem dincolo de scenete și să înțelegem că pasajul din sfânta Evangheliei se repetă și astăzi: „L-a născut pe fiul ei, primul născut, l-a înfășat și l-a culcat în iesle, pentru că nu era loc de găzduire pentru ei” (Lc 2,7). Ce bine ar fi să înțelegem ce înseamnă cu adevărat Crăciunul! Ce bine ar fi să înțelegem că astăzi Cristos nu caută o casă unde să se nască, ci un suflet, o inimă care să-l primească și să-i spună: „Vino! Vino, Doamne Isuse”. Astăzi Domnul nu vrea cadouri, lumini, brazi, ci suflete care să se închine și să spună: „Tu ești Dumnezeu adevărat și om adevărat”.

O, Marie, Maica Creatorului, fă să simțim bătaia ta delicată la ușa inimi noastre și să-ți deschidem plini de recunoștință. Ajută-ne să pregătim un suflet curat pentru Cristos, Dumnezeu adevărat și om adevărat care vrea să fie oaspetele nostru în ziua Crăciunului.


Adevărata pregătire pentru Nașterea Domnului
nu se face prin goana după cadouri,
ci prin purificarea sufletului.
Cristos și aproapele nu vor cadouri,
ci oameni cu suflet frumos.
Domnul este aproape!


21 decembrie 2017 

21 decembrie
Ss. Petru Canisiu, pr. înv. *; Mihea, profet
Ct 2,8-14 (Sof 3,14-18a); Ps 32; Lc 1,39-45

LECTURA I
Iată, iubitul meu vine săltând peste munţi!
Citire din Cântarea Cântărilor 2,8-14
Aud glasul iubitului meu: iată, vine săltând pe munţi şi sărind peste coline! 9 Iubitul meu se aseamănă cu o gazelă sau cu puiul de cerb. Iată, el stă în spatele zidului, se uită la fereastră şi priveşte printre zăbrele! 10 Iubitul meu ia cuvântul şi-mi zice: Ridică-te, prietena mea, frumoasa mea, vino! 11 Căci, iată, iarna a trecut, ploaia a încetat, s-a dus. 12 Flori se văd pe pământ, timpul cântării s-a apropiat şi glasul turturelei se aude în ţinuturile noastre. 13 Smochinul şi-a îndulcit primele roade, iar viţa-de-vie în floare răspândeşte miros. Ridică-te, prietena mea, frumoasa mea, vino! 14 Porumbiţa mea din crăpăturile stâncii, fă-mă să văd înfăţişarea ta din ascunzişurile potecilor, fă-mă să aud glasul tău! Căci glasul tău este dulce şi înfăţişarea ta, plăcută”.

Cuvântul Domnului

sau, la alegere:

LECTURA I
Domnul, regele lui Israel, este în mijlocul tău.
Citire din cartea profetului Sofonia 3,14-18a
Bucură-te, fiică a Sionului! Strigă de veselie, Israel! Veseleşte-te şi jubilează din toată inima, fiică a Ierusalimului! 15 Domnul a îndepărtat judecăţile tale, l-a îndepărtat pe duşmanul tău. Regele lui Israel, Domnul, este în mijlocul tău şi nu te vei mai teme de rău. 16 În ziua aceea, se va zice în Ierusalim: Nu te teme!”, şi în Sion: Să nu-ţi slăbească mâinile!” 17 Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău ca un viteaz care salvează; se va bucura cu veselie pentru tine, şi va tăcea în iubirea lui. Se va veseli pentru tine cu cântare de bucurie, 18a ca în ziua adunării.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 32(33),2-3.11-12.20-21 (R.: 1a.3a)
R.: Bucuraţi-vă, drepţilor, în Domnul; cântaţi-i o cântare nouă!

2 Lăudaţi-l pe Domnul cu harpa;
cântaţi-i cu alăuta cu zece coarde!
3 Cântaţi-i o cântare nouă,
cântaţi cu măiestrie şi cu strigăte de veselie! R.

11 Dar planul Domnului rămâne în veci
şi gândurile inimii sale, din generaţie în generaţie.
12 Fericit este poporul al cărui Dumnezeu este Domnul,
poporul pe care el şi l-a ales ca moştenire! R.

20 Sufletul nostru îl aşteaptă pe Domnul;
pentru că el este scutul şi apărătorul nostru,
21 pentru că în el se va bucura inima noastră
şi în numele lui cel sfânt ne-am pus nădejdea. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) O, Emanuel, regele şi legiuitorul nostru, speranţa şi mântuirea neamurilor, vino şi ne mântuieşte, Doamne Dumnezeul nostru! (Aleluia)

EVANGHELIA
De unde îmi este dată mie aceasta, ca să vină mama Domnului meu la mine?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,39-45
În zilele acelea, ridicându-se, Maria s-a dus în grabă către ţinutul muntos, într-o cetate a lui Iuda. 40 A intrat în casa lui Zaharia şi a salutat-o pe Elisabeta. 41 Când a auzit Elisabeta salutul Mariei, a tresăltat copilul în sânul ei, iar Elisabeta a fost umplută de Duhul Sfânt 42 şi a strigat cu glas puternic: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul sânului tău! 43 Şi de unde îmi este dată mie aceasta, ca să vină mama Domnului meu la mine? 44 Iată, când a ajuns glasul salutului tău la urechile mele, a tresăltat de bucurie copilul în sânul meu! 45 Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!”

Cuvântul Domnului

Posted in Advent, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

Să ne apropiem de cei singuri…

Posted by Paxlaur pe 20/12/2017

singuratate fericire linisteAstăzi medităm cuvintele profetului Isaia, cuvinte care ne oferă numele Pruncului mult așteptat în ziua Crăciunului: „Fecioara va zămisli şi va naşte un fiu, căruia îi va pune numele «Emanuel»” (Is 7,14). Iar evanghelistul Matei ne relatează, legat de acest nume, visul sfântului Iosif, împlinirea profețiilor: „Iată că un înger al Domnului i-a apărut în vis, spunându-i: „Iosif, fiul lui David, nu te teme să o iei pe Maria, soția ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naște un fiu și-i vei pune numele Isus, căci el va mântui poporul său de păcatele sale” (cf. Mt 1,20-23). Toate acestea s-au petrecut ca să se împlinească ceea ce fusese spus de Domnul prin profetul Isaia.

Cât de fascinant este pentru noi cei care credem să vedem împlinindu-se profețiile Domnului. Iar dacă acelea s-au împlinit, credem și mărturisim că tot ceea ce a spus Domnul despre venirea sa în glorie se va împlini. Noi îl așteptăm plini de speranță, luptând prin cuvinte și fapte împortiva celor care nu-l așteaptă, împotriva celor care spun și astăzi: „Cristos s-a născut pentru mine, dar mie nu-mi pasă… Dumnezeu este cu mine, dar mie nu-mi pasă de prezența sa”.

Câtă consolare ar trebui să primim astăzi meditând adevărul acestui nume: Emanuel – Dumnezeu cu noi. Atunci când suntem loviți de încercările vieții, atunci când suntem căzuți și nu mai găsim forța de a ne ridica, atunci când suferințele îneacă în noi dorința de a mai trăi, să privim la Emanuel – Dumnezeu cu noi și să înțelegem că tocmai în acele momente el este cu noi, suferă împreună cu noi, se întristează împreună cu noi așa cum întristat până la moarte a fost sufletul său în grădina Ghetsimani (cf. Mt 26,38). Dar mai ales trăiește împreună cu noi, luptă împreună cu noi și învinge prin sfânta înviere a sa moartea, păcatul, slăbiciunea noastră. Să simțim meditând la acest nume că Domnul nu ne va abandona niciodată. El știe ce înseamnă să fii abandonat, pentru că el însuși a fost abandonat în timpul arestării sale. Chiar dacă toți ne vor părăsi, el rămâne cu noi, rămâne pentru totdeauna Dumnezeu cu noi, Dumnezeu în mijlocul nostru, Dumnezeu pentru noi. Să ne lăsăm inima cuprinsă de acest adevăr: nu suntem singuri, ci însuși Domnul este cu noi, este de partea noastră și ne călăuzește pașii spre sărbătoarea vieții.

O, Marie, ajutorul creștinilor și mama tuturor celor care se simt singuri, luminează astăzi chipurile noastre prin prezența ta. Alungă tristețea, indiferența, teama ca să-l primim cu vrednicie pe Emanuel. Și convinși fiind că Dumnezeu este mereu cu noi, ajută-ne să răspundem asemenea ție la chemarea Tatălui: „Iată slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău”.


Crăciunul este sărbătoarea lui Emanuel – Dumnezeu cu noi.
Și așa cum Dumnezeu nu ne lasă niciodată singuri,
la fel și noi trebuie să ne apropiem de cei care se simt singuri.
Domnul este aproape!


20 decembrie 2017 

20 decembrie
Sf. Zeferin, pp. m.
Is 7,10-14; Ps 23; Lc 1,26-38

LECTURA I
Iată, fecioara va zămisli!
Citire din cartea profetului Isaia 7,10-14
În zilele acelea, Domnul i-a vorbit din nou lui Ahaz, zicându-i: „Cere un semn de la Domnul Dumnezeul tău: fie din adâncul Şeolului, fie de deasupra, din înălţimi!” 12 Ahaz a răspuns: „Nu voi cere şi nu-l voi ispiti pe Domnul”. 13 Isaia a zis: „Ascultaţi, casă a lui David! Este puţin lucru că îi obosiţi pe oameni, că vreţi să îl obosiţi şi pe Dumnezeul meu? 14 De aceea, însuşi Domnul vă va da un semn: iată, fecioara va zămisli şi va naşte un fiu, căruia îi va pune numele «Emanuel»”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 23(24),1-2.3-4ab.5-6 (R.: cf. 7c.10b)
R.: Iată, vine Domnul; el este regele măririi.

1 Al Domnului este pământul şi tot ce este pe el,
lumea şi cei care locuiesc în ea.
2 Căci el l-a întemeiat pe mări
şi l-a stabilit peste râuri. R.

3 Cine va urca pe muntele Domnului?
Cine se va ridica în locul său cel sfânt?
4ab Cel care are mâinile nepătate şi inima curată,
cel care nu-şi înalţă sufletul spre lucruri deşarte. R.

5 Acesta va primi binecuvântare de la Domnul
şi dreptate de la Dumnezeu, mântuitorul său.
6 Aceasta este generaţia celor care-l caută pe el,
al celor care caută faţa Dumnezeului lui Iacob. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) O, cheie a lui David şi sceptru al casei lui Israel, care deschizi şi nimeni nu poate închide, care închizi şi nimeni nu poate deschide, vino şi scoate-i din temniţă pe cei ce zac în întuneric şi în umbra morţii! (Aleluia)

EVANGHELIA
Vei zămisli şi vei naşte un fiu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,26-38
În luna a şasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, 27 la o fecioară logodită cu un bărbat al cărui nume era Iosif, din casa lui David. Iar numele fecioarei era Maria. 28 Şi, intrând la ea, i-a spus: „Bucură-te, o, plină de har, Domnul este cu tine!” 29 Ea s-a tulburat la acest cuvânt şi cugeta în sine ce fel de salut ar putea fi acesta. 30Însă îngerul i-a spus: „Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu! 31 Vei zămisli şi vei naşte un fiu şi-l vei numi Isus. 32 Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său; 33 şi va domni peste casa lui Iacob pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârşit”. 34 Maria a spus către înger: „Cum va fi aceasta, din moment ce nu cunosc bărbat?” 35 Răspunzând, îngerul i-a spus: „Duhul Sfânt va veni asupra ta şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea, sfântul care se va naşte va fi numit Fiul lui Dumnezeu. 36 Iată, Elisabeta, ruda ta, a zămislit şi ea un fiu la bătrâneţe, şi aceasta este luna a şasea pentru ea, care era numită sterilă, 37 pentru că la Dumnezeu nimic nu este imposibil! 38 Atunci, Maria a spus: „Iată slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!” Şi îngerul a plecat de la ea.

Cuvântul Domnului

Posted in Advent, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

Decență. Demnitate. Comuniști. Suflet curat…

Posted by Paxlaur pe 19/12/2017

Roma Castelul in oglindaȘi simțeam sufletul tău curat și trist
Cum simți luna care plutește tăcută
După perdelele trase.
Și simțeam sufletul tău sărman și sfios,
Ca un cerșetor, cu mâna-ntinsă-n fața porții,
Neîndrăznind să bată și să intre,
Și simțeam sufletul tău plăpând și umil
Ca o lacrimă ce nu cutează a trece pragul pleoapelor,
Și simțeam sufletul tău strâns și umezit de durere
Ca o batistă în mâna în care picură lacrimi,
Iar astăzi, când sufletul meu vrea să se piardă în noapte,
Doar amintirea ta îl ține
Cu nevăzute degete de fantasmă.

Tristan Tzara (16 aprilie 1896 – 25 decembrie 1963)
Inscripție pe un mormânt


Posted in Advent, E bine de ştiut, Muzica | Etichetat: , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Vreau să găsești în mine ceea ce iubeai în El

Posted by Paxlaur pe 12/12/2017

fericire copil dumnezeu iubireMulți dintre cei care strigă „Cristos se naște, dar mie nu-mi pasă”, încearcă să-și argumenteze necredința și indiferența tocmai prin textele Bibliei. Unul dintre textele alese de cei necredincioși este și aceste:: „Nimeni nu l-a văzut pe Dumnezeu vreodată” (1In 4,12; cf. Ex 33,20; 1Tim 6,16). Altfel spus: „Nimeni nu știe dacă există Dumnezeu. Iar dacă există, nimeni nu știe exact cum e”!

Însă noi știm că Pruncul care ni se va naște, Cristos, Fiul Tatălui, vine în lume tocmai pentru a ni-l face cunoscut pe Tatăl și cine l-a văzut pe Fiul l-a văzut pe Tatăl, pentru că Fiul este în Tatăl și Tatăl în Fiul (cf. In 14,9.11). Însuși Isus spune: „Eu și Tatăl una suntem” (In 10,30). Totodată mai știm un adevăr: noi, oamenii, am fost creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Gen 1,26). Însă adevărata imagine a lui Dumnezeu este doar Cristos, pentru că în el „locuiește toată plinătatea dumnezeirii trupește” (Col 2,9).

Prin întruparea lui Cristos ne sunt revărsate cele mai mari haruri. Prin Cristos, cu Cristos și în Cristos contemplăm slava Dumnezeului nevăzut pentru că, așa cum ne învață Apostolul, „el este icoana Dumnezeului nevăzut, primul născut din toată creația” (Col 1,5). Iar lecturile de astăzi ne invită să contemplăm tandrețea acestui Dumnezeu care vine în mijlocul nostru prin Cristos. El este cel care se îngrijește de noi așa cum un păstor se îngrijește de turma sa: „Cu braţul lui va aduna mieii şi-i va ridica la pieptul său, iar pe cele care alăptează le va conduce cu grijă” (Is 40,11). El este cel care pleacă în căutarea celui rătăcit și care nu vrea să se piardă nici unul dintre cei mici. Este un Dumnezeu care se bucură și face sărbătoare pentru convertirea noastră. Iată Imaginea lui Dumnezeu, iată-l pe Cristos spre care ne îndreptăm.

Toată această realitate aduce în viața noastră o nouă obligație: noi înșine trebuie să devenim asemenea lui Cristos, trebuie să trăim acest timp al Adventului astfel încât să se vadă că suntem cu adevărat creați după „chipul și asemănarea lui Cristos”. Dumnezeu ne-a rânduit să fim asemenea chipului Fiului său (Rom 8,29) și nu asemenea celor necredincioși, indiferenți. Să nu fim asemenea celor „cărora dumnezeul veacului acestuia le-a orbit mințile ca să nu vadă strălucirea evangheliei gloriei lui Cristos, cel care este chipul lui Dumnezeu” (2Cor 4,4).

O, Marie, Maica harului dumnezeiesc, rămâi mereu alături de noi în drumul spre întâlnirea cu Cristos care vine și ajută-ne să fim cât mai asemănători lui în cuvinte și fapte. Rânduiește ca viața noastră să strălucească în lumina evangheliei, în lumina celui care este imaginea Dumnezeului nevăzut și în care locuiește toată plinătatea dumnezeirii.


Fiul a devenit asemenea nouă în toate, în afară de păcat,
pentru ca noi să devenim asemenea lui,
iar Tatăl să poată afla în noi ceea ce iubea în el
(cf. Prefața a VII-a pentru duminicile de peste an).


12 decembrie 2017 

Marţi din săptămâna a 2-a din Advent
Ss. Fc. Maria de la Guadalupe *; Epimah şi Alexandru, m.
Is 40,1-11; Ps 95; Mt 18,12-14

LECTURA I
Dumnezeu mângâie poporul său.
Citire din cartea profetului Isaia 40,1-11
Aşa spune Dumnezeul vostru: „«Mângâiaţi, mângâiaţi-l pe poporul meu!» Vorbiţi la inimă Ierusalimului şi spuneţi-i că suferinţa lui s-a terminat, că nelegiuirea sa a fost răscumpărată, pentru că a fost luat din mâna Domnului dublul pentru păcatele sale”. 3 Un glas strigă: „În pustiu pregătiţi calea Domnului, îndreptaţi în loc neumblat o cale pentru Dumnezeul nostru! 4 Orice vale va fi înălţată, orice munte şi orice deal vor fi nivelate, ce este strâmb va fi îndreptat, iar ce este colţuros va fi netezit”. 5 Atunci se va descoperi gloria Domnului şi toate făpturile o vor vedea împreună, căci gura Domnului a vorbit. 6 Un glas zice: „Strigă!”, dar a răspuns: „Ce să strig?” Orice făptură este ca iarba şi toată frumuseţea ei este ca floarea câmpului. 7 Iarba se usucă, floarea se ofileşte, pentru că Duhul Domnului suflă peste ele; cu adevărat, poporul este ca iarba. 8 Iarba se usucă, floarea se ofileşte, dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne pentru totdeauna. 9 Suie-te pe un munte înalt, mesageră a Sionului; ridică-ţi cu putere glasul, mesageră a Ierusalimului; ridică-l, nu te teme! Spune cetăţilor lui Iuda: „Iată Dumnezeul vostru!” 10 Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere şi braţul lui stăpâneşte! Iată, răsplata lui este cu el şi faptele sale sunt înaintea lui! 11 Ca un păstor îşi va paşte turma: cu braţul lui va aduna mieii şi-i va ridica la pieptul său, iar pe cele care alăptează le va conduce cu grijă.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 95(96),1-2.3 şi 10ac.11-12.13 (R.: cf. Is 40,9-10)
R.: Iată, Dumnezeul nostru va veni cu putere.

1 Cântaţi-i Domnului un cântec nou!
Cântaţi-i Domnului, toţi locuitorii pământului!
2 Cântaţi-i Domnului, binecuvântaţi numele lui!
Vestiţi din zi în zi mântuirea lui. R.

3 Vestiţi printre neamuri gloria lui,
tuturor popoarelor, minunile sale!
10ac Spuneţi printre neamuri: „Domnul stăpâneşte!”
El va judeca popoarele cu dreptate. R.

11 Să se bucure cerurile şi să se veselească pământul,
să vuiască marea şi tot ce cuprinde ea!
12 Să se bucure câmpiile şi tot ce este pe ele,
să tresalte de bucurie toţi copacii pădurilor. R.

13 Să se bucure în faţa Domnului care vine,
pentru că vine să judece pământul!
El va judeca lumea cu dreptate
şi popoarele, în adevărul său. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) Se apropie ziua Domnului; iată, el vine să ne mântuiască! (Aleluia)

EVANGHELIA
Aceasta este voinţa Tatălui vostru care este în ceruri: să nu se piardă niciunul dintre aceştia mici.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 18,12-14
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Ce părere aveţi? Dacă un om are o sută de oi şi se rătăceşte una dintre ele, oare nu le lasă pe cele nouăzeci şi nouă pe munte şi se duce să o caute pe cea rătăcită? 13 Şi, dacă se întâmplă să o găsească, adevăr vă spun că se bucură pentru ea mai mult decât pentru cele nouăzeci şi nouă, care nu se rătăciseră. 14 Aceasta este voinţa Tatălui vostru care este în ceruri: să nu se piardă niciunul dintre aceştia mici”.

Cuvântul Domnului

Posted in Advent, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: