Din cuvintele profetice ale dreptului Simeon Biserica a făcut una dintre rugăciunile sale zilnice. În orice seară, înainte de culcare, creștinii sunt chemați să rostească în rugăciunea lor: „Acum, slobozeşte-l, pe slujitorul tău, Stăpâne, după cuvântul tău în pace, căci au văzut ochii mei mântuirea ta pe care ai pregătit-o înaintea tuturor popoarelor, lumină spre luminarea neamurilor şi slava poporului tău, Israel!” (Lc 2,29-32) Chiar dacă pot părea cuvinte ce exprimă un sfârșit, un rămas bun spus acestei lumi, în realitate ele manifestă bucuria sufletului de a vedea zorii mântuirii. Aceste cuvinte nu anunță noaptea și somnul din întuneric, ci ziua lipsită de întunericul păcatului și viața cea adevărată trăită în lumină, împlinirea tuturor speranțelor.

De fapt, în același context și de pe buzele aceluiași Simeon avem cuvintele care ne smulg din orice somnolență sau inactivitate, cuvinte care ne obligă să luăm o decizie capitală pentru viața noastră. Cu privirea îndreptată spre Isus, Simeon îi spune sfintei Fecioare: „Iată, acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora în Israel şi ca semn de contradicţie”. Pruncul Isus, a cărui naștere continuăm să o sărbătorim, a intrat în lume tocmai ca un „semn de contradicție”, ca o prezență care ne obligă să luăm atitudine: suntem pentru el sau împotriva lui? Nimeni nu poate sta indiferent în fața acestei prezențe. Nu există statutul de neutralitate. Toți oamenii sunt obligați, într-o formă sau alta, să răspundă la întrebarea adresată de însuși Domnul: „Cine sunt eu pentru tine?” (cf. Mt 16,15). Ce spunem prin viața noastră despre Cristos: suntem cu el sau împotriva lui? Însuși Domnul ne spune: „Cine nu este cu mine este împotriva mea și cine nu adună cu mine, risipește” (Mt 12,30).

Venirea Mântuitorului în mijlocul nostru nu înseamnă începutul unui timp liniștit, unui timp în care tot ce ne rămâne de făcut este rugăciunea de seară și să mergem liniștiți la culcare. Nicidecum. Este începutul unui timp în care trebuie să ne trezim, să ne decidem de partea cui suntem. Să nu uităm că însuși Domnul a spus: „Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare” (Lc 12,51). Aceasta nu înseamnă că Principele Păcii a venit să aducă războiul, ci neliniștea, acea neliniște despre care vorbește sfântul Augustin: „Ne-ai creat pentru tine, Doamne, și neliniștită este inima noastră până se va odihni în tine”.

În această luptă interioară pe care o purtăm suntem ajutați de prezența Mariei, cea care a cunoscut durerea, neliniștea: sufletul ei, cu mult înaintea noastră, a fost străpuns de o sabie. Împreună cu ea ne vom afla liniștea alegându-l pe Cristos.

Neliniștea adusă de Mântuitorul Cristos
ne scoate din lâncezeală
și ne poartă spre o viață activă în folosul sufletelor.
„De ce dormiți?
Sculați-vă și rugați-vă ca să nu intrați în ispită!”
(cf. Lc 22,46).

29 decembrie 2017 

A 5-a zi din octava Crăciunului (29 decembrie)
Ss. Thomas Becket, ep. m. *; David, rege
1In 2,3-11; Ps 95; Lc 2,22-35

LECTURA I
Cine îl iubeşte pe fratele său rămâne în lumină.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan 2,3-11
Preaiubiţilor, din aceasta ştim că îl cunoaştem pe Dumnezeu: dacă păzim poruncile lui. ⁴ Cine spune: „Eu îl cunosc”, dar nu păzeşte poruncile lui, este mincinos şi adevărul nu este în el. ⁵ Însă, dacă cineva păstrează cuvântul lui, într-adevăr iubirea lui Dumnezeu în el este desăvârşită. Din aceasta cunoaştem că suntem în el. ⁶ Cel care spune că rămâne în el are datoria să trăiască aşa cum el a trăit. ⁷ Iubiţilor, nu vă scriu o poruncă nouă, ci porunca cea veche, pe care o aveţi de la început; porunca veche este cuvântul pe care l-aţi auzit. ⁸ Totuşi vă scriu o poruncă nouă, care este adeverită în el şi în voi, pentru că întunericul trece, iar lumina cea adevărată străluceşte deja. ⁹ Cine spune că este în lumină, dar îl urăşte pe fratele său, este în întuneric până acum. ¹⁰ Cine îl iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi nu este motiv de scandal în el. ¹¹ Însă cine-l urăşte pe fratele său este în întuneric, umblă în întuneric şi nu ştie încotro merge, pentru că întunericul i-a orbit ochii.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 95(96),1-2a.2b-3.5b-6 (R.: 11a)
R.: Să se bucure cerurile şi să se veselească pământul!

¹ Cântaţi-i Domnului un cântec nou!
Cântaţi-i Domnului, toţi locuitorii pământului!
^2a Cântaţi-i Domnului, binecuvântaţi numele lui! R.

^2b Vestiţi din zi în zi mântuirea lui!
³ Vestiţi printre neamuri gloria lui,
tuturor popoarelor, minunile sale! R.

^5b Domnul însă a făcut cerurile.
⁶ Strălucirea şi maiestatea sunt înaintea feţei sale,
tăria şi frumuseţea sunt în sanctuarul său. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 2,32
(Aleluia) Acest Copil este lumină spre luminarea neamurilor şi spre gloria poporului tău, Israel! (Aleluia)

EVANGHELIA
Lumină spre luminarea neamurilor.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 2,22-35
Când s-au împlinit zilele purificării lor, după Legea lui Moise, părinţii lui l-au dus pe Isus la Ierusalim, ca s-l ofere Domnului, ²³ după cum este scris în Legea Domnului: „Orice prim născut de parte bărbătească va fi numit sfânt pentru Domnul” ²⁴ şi să aducă jertfă, după cum este spus în Legea Domnului: „o pereche de turturele sau doi pui de porumbel”. ²⁵ Şi iată că era la Ierusalim un om cu numele Simeon, şi acesta era un om drept şi evlavios care aştepta mângâierea lui Israel şi Duhul Sfânt era asupra lui. ²⁶ Îi fusese revelat de Duhul Sfânt că nu va vedea moartea înainte de a-l vedea pe Cristosul Domnului. ²⁷ A fost condus de Duhul Sfânt la templu, iar când părinţii l-au adus pe copilul Isus ca să îndeplinească obiceiurile Legii cu privire la el, ²⁸ l-a luat în braţele sale şi l-a binecuvântat pe Dumnezeu, spunând: ²⁹ „Acum, slobozeşte-l, pe slujitorul tău, Stăpâne, după cuvântul tău în pace, ³⁰ căci au văzut ochii mei mântuirea ta ³¹ pe care ai pregătit-o înaintea tuturor popoarelor, ³² lumină spre luminarea neamurilor şi slava poporului tău, Israel!” ³³ Tatăl şi mama lui Isus se mirau de cele spuse despre el. ³⁴ Simeon i-a binecuvântat şi i-a spus Mariei, mama lui: „Iată, acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora în Israel şi ca semn de contradicţie – ³⁵ ca să se dezvăluie gândurile din multe inimi -, iar o sabie va străpunge sufletul tău!”.

Cuvântul Domnului