Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘slujire’

Te-am ales cu o inimă de copil, cu inimă dezinteresată

Posted by Paxlaur pe 19/08/2017

Amintiri din copilărie„Dacă vi se va părea greu să slujiţi Domnului, alegeţi pentru voi astăzi pe cine să slujiţi… Dar eu şi casa mea îl vom sluji pe Domnul” (Ios 24,15). Alegeți astăzi pe cine vreți să slujiți. Alegeți. Trebuie să facem astăzi această alegere pe care apoi să o reînnoim zilnic.

Despre necesitatea alegerii însuși Cristos ne amintește: „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau îl va urî pe unul și îl va iubi pe celălalt, sau va ține la unul, iar pe celălalt îl va disprețui. Nu puteți sluji lui Dumnezeu și mamonei” (Mt 6,24).

Dacă privim în viața poporului ales și în viața noastră ne dăm seama că de fapt, nu alegerea în sine este grea, ci statornicia. Și noi, ca și ei, am spus deseori: „Noi îl vom sluji pe Domnul Dumnezeul nostru şi vom asculta glasul lui” (Ios 24,24). Însă știm cu toți cât de nestatornici au fost în această slujire, în a asculta de glasul Domnului. Noi înșine, viața noastră, dă mărturie despre lipsa fidelității în slujirea Domnului. Ce ne lipsește sau ce ar putea să ne ajute, să ne mențină pașii pe calea vieții, în statornicie?

În primul rând ar trebui să ne întipărim în inimă și în minte suferințele prin care suntem nevoiți să trecem atunci când încercăm să trăim cu inima împărțită. Însă, din păcate, uităm prea repede durerea pe care o producem în noi și în inimile celor din jurul nostru atunci când credem că putem sluji și lui Dumnezeu și mamonei, binelui și răului, adevărului și minciunii. Încercând să salvăm aparențele nu facem altceva decât să trecem de la o sufetință la alta. Ne amăgim și ne pierdem liniștea vieții. Ba chiar întreaga viața, ba chiar veșnicia, dacă nu redescoperim calea spre statornicie.

Dacă l-am ales pe Dumnezeu, atunci astăzi să reînnoim alegerea noastră împreună cu făgăduințele noastre de la botez și să ne lepădăm de Satana, de tatăl minciunii și al ipocriziei, să ne lepădăm de toate faptele celui rău și de toată trufia lui și să umblăm în siceritatea inimii, strigând: „Eu şi casa mea îl vom sluji pe Domnul” (Ios 24,15).

În al doilea rând, privind viața noastră în lumina fragmentului evanghelic, înțelegem că această alegere de a-l sluji pe Domnul trebuie făcută cu o inimă de copil, cu inimă dezinteresată. Tot ceea ce trebuie să ne dorim atunci când îl alegem pe Dumnezeu este fericirea veșnică. Să nu ne temem să lepădăm din viața noastră orice alt interes. Să-l alegem pe Domnul liberi și dezinteresați, cuprinși de bucuria unui copil care-și îmbrățișează tatăl. Da, când îl alegem pe Domnul, alegem să ne iubim Tatăl care, înainte de a-l alege noi, ne-a ales și ne-a iubit și ne-a primit în marea sa familie: „Dumnezeu ne-a ales în Cristos mai înainte de întemeierea lumii… mai înainte rânduindu-ne spre înfiere” (Ef 1, 4.5).


Am fost aleși,
suntem iubiți
și dragostea lui Dumnezeu
ne dă curajul să reînnoim alegerea noastră,
spunând și astăzi:
„Eu şi casa mea îl vom sluji pe Domnul” (Ios 24,15).


19 august 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 19-a de peste an
Ss. Ioan Eudes, pr. *; Sixt al III-lea, pp.
Ios 24,14-29; Ps 15; Mt 19,13-15

LECTURA I
Alegeţi pentru voi astăzi pe cine să slujiţi!
Citire din cartea lui Iosue 24,14-29
În zilele acelea, Iosue a spus atunci întregului popor: „Acum, temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-i cu integritate şi în adevăr! Îndepărtaţi-vă de dumnezeii cărora le-au slujit părinţii voştri dincolo de Râu şi în Egipt şi slujiţi Domnului! 15 Dacă vi se va părea greu să slujiţi Domnului, alegeţi pentru voi astăzi pe cine să slujiţi: dacă pe dumnezeii pe care i-au slujit părinţii voştri dincolo de Râu sau pe dumnezeii amoreilor care locuiesc în ţara voastră! Dar eu şi casa mea îl vom sluji pe Domnul. 16Poporul a răspuns: „Departe de noi să-l părăsim pe Domnul şi să slujim altor dumnezei! 17 Căci Domnul Dumnezeul nostru, el ne-a scos pe noi şi pe părinţii noştri din ţara Egiptului, din casa sclaviei; el a făcut înaintea ochilor noştri acele semne mari şi ne-a păzit pe toate căile pe care am umblat şi printre toate popoarele prin mijlocul cărora am trecut. 18 El a alungat toate popoarele, pe amoreii care locuiau în ţară înaintea noastră. Şi noi îl vom sluji pe Domnul, căci el este Dumnezeul nostru”. 19 Iosue a zis poporului: „Nu veţi putea să slujiţi Domnului, căci este un Dumnezeu sfânt, un Dumnezeu gelos; nu va ierta fărădelegile şi păcatele voastre. 20 Dacă îl veţi părăsi pe Domnul şi veţi sluji dumnezeilor străini, el se va întoarce, vă va face rău şi vă va nimici, după ce v-a făcut bine”. 21 Poporul i-a zis lui Iosue: „Nu! Noi îl vom sluji pe Domnul!” 22 Iosue a zis poporului: „Voi sunteţi martori împotriva voastră că l-aţi ales pe Domnul ca să-i slujiţi”. Ei au răspuns: „Suntem martori!”. 23 „Acum îndepărtaţi-i pe dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru şi întoarceţi-vă inima spre Domnul Dumnezeul lui Israel!” 24 Poporul i-a zis lui Iosue: „Noi îl vom sluji pe Domnul Dumnezeul nostru şi vom asculta glasul lui”. 25 În ziua aceea, Iosue a făcut o alianţă cu poporul; le-a dat hotărâri şi judecăţi la Sihem. 26 Iosue a scris aceste lucruri în Cartea Legii lui Dumnezeu. A luat o piatră mare şi a ridicat-o acolo, sub stejarul care era lângă sanctuarul Domnului. 27 Iosue a zis întregului popor: „Iată, piatra aceasta va fi martor împotriva noastră, căci a auzit toate cuvintele pe care ni le-a spus Domnul; ea va fi martor împotriva voastră, ca să nu-l trădaţi pe Dumnezeul vostru”. 28 Iosue a lăsat poporul să plece, fiecare la moştenirea lui. 29 După aceste lucruri, Iosue, fiul lui Nun, slujitorul Domnului, a murit. El avea o sută zece ani.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 15(16),1-2a şi 5.7-8.11 (R.: 5a)
R.: Tu, Doamne, eşti partea mea de moştenire.

1 Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că îmi caut refugiu în tine!
2a I-am spus Domnului: „Tu eşti Dumnezeul meu”.
5 Domnul este partea mea de moştenire şi cupa mea cu sorţi,
tu eşti acela care ai în mână soarta mea. R.

7 Îl binecuvântez pe Domnul, care m-a sfătuit,
la aceasta până şi noaptea mă îndeamnă inima.
8 Îl am mereu în faţa ochilor pe Domnul;
dacă el este la dreapta mea, nu mă clatin. R.

11 Tu îmi vei face cunoscută cărarea vieţii;
în faţa ta sunt bucurii depline
şi desfătări veşnice la dreapta ta. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Mt 11,25
(Aleluia) Te preamăresc, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai revelat celor mici misterele împărăţiei! (Aleluia)

EVANGHELIA
Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la mine, căci împărăţia cerurilor este a acelora care sunt ca ei!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 19,13-15
În acel timp, i-au adus lui Isus copii, ca să-şi pună mâinile peste ei şi să se roage, dar discipolii îi mustrau. 14 Însă Isus le-a zis: „Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la mine, căci împărăţia cerurilor este a acelora care sunt ca ei!” 15 Şi, punându-şi mâinile peste ei, a plecat de acolo.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

Despre prietenie…

Posted by Paxlaur pe 29/07/2017

prietenia steinhardtEste copleșitoare imaginea unui Dumnezeu înconjurat de prieteni, imaginea unui Dumnezeu căruia tocmai noi, nevrednicii, îi suntem prieteni! Domnul ne-a ales să-i fim prieteni și astfel, printre zecile de frământări care ne iau cu asalt viața, strecoară în fiecare zi în inima noastră picături de fericire și de liniște. Dumnezeu ne iubește, iar „noi am cunoscut şi am crezut în iubirea pe care o are faţă de noi” (1In 4,16).

Prietenia este una dintre cele mai plăcute mângâieri de care se poate bucura inima omului. Prietenia adevărată se atinge greu, unii spun că mult mai greu decât iubirea, mai ales dacă ne gândim la „iubirile” care vin și pleacă, aceasta în timp ce prietenii adevărați rămân pentru totdeauna alături de tine și în inima ta. Să ne amintim în această zi de prietenii noștri, să refacem istoria prieteniilor noastre: cum i-am cunoscut, cum le-am fost și ne-au fost alături? Cine este prietenul nostru cel mai bun?

Chiar dacă Isus nu a vorbit mult despre prietenie, prin viața și parabolele sale a lăsat să se vadă valoarea acestei „virtuți” (cf. Lc 11,5-8). Cei care l-au înconjurat au devenit prietenii săi și s-a adresat ucenicilor numindu-i prieteni: „Voi sunteți prietenii mei dacă faceți ceea ce vă poruncesc. Nu vă mai numesc servitori, pentru că servitorul nu știe ce face stăpânul lui. Însă v-am numit pe voi prieteni pentru că toate câte le-am auzit de la Tatăl vi le-am făcut cunoscute” (In 15,14-15; cf. Lc 12,4). Însă dincolo de discursurile despre prietenie și de legătura sa puternică cu apostolii, suntem chemați să privim spre prietenia dintre Isus și sfinții zilei: Marta, Maria și Lazăr. Să încercăm să pătrundem în profunzimea legăturii dintre Isus și această „familie”, să vedem forța prieteniei și să aprofundăm valoarea ei și în viața noastră.

Suntem încercați de emoții când întrezărim mărturia lui Isus despre valoarea prieteniei pe care evanghelistul Ioan o redă în evanghelia sa (cf. In 11). Ce har să te simți prietenul lui Dumnezeu, să apelezi la el cu încredere, „în caz de boală, ca și în timp de sănătate”, să te simți atât de apropiat de el ca o mireasă, ca un mire de alesul inimii sale. Dar în același timp câtă binecuvântare să știi că Dumnezeu te privește ca pe un prieten, că ești cel în care el își găsește bucuria, cel căruia îi calcă cu drag pragul casei, cel care se lasă atins de tine și în același timp stă la masă cu tine (cf. Lc 10,38-42; In 12,1-11).

Dumnezeu are prieteni. Dumnezeu își caută prieteni. El vrea ca fiecare om să fie prietenul său, el vrea ca fiecare inimă „să aleagă partea cea mai bună care nu i se va lua” (cf. Lc 10,41-42). Omul este cel care alege sau respinge prietenia cu Dumnezeu. Tu cum ești în relația cu Domnul? Te simți cu adevărat prietenul său? Simți că Dumnezeu vine cu plăcere în inima ta, în familia ta, în casa ta?


Nu trăi fără Dumnezeu și fără să ai un prieten bun!


29 iulie 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 16-a de peste an
Ss. Marta **; Lazăr şi Maria, fraţi
1In 4,7-16; Ps 33; In 11,19-27 (Lc 10,38-42)

LECTURA I
Dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan 4,7-16
Iubiţilor, să ne iubim unii pe alţii, pentru că iubirea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi-l cunoaşte pe Dumnezeu! 8 Cine nu iubeşte nu l-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire. 9 Prin aceasta s-a arătat iubirea lui Dumnezeu în noi: Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul său, unul născut, ca să trăim prin el. 10 În aceasta constă iubirea: nu noi l-am iubit pe Dumnezeu, ci el ne-a iubit şi l-a trimis pe Fiul său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. 11 Iubiţilor, dacă Dumnezeu ne-a iubit astfel, şi noi trebuie să ne iubim unii pe alţii. 12 Nimeni nu l-a văzut pe Dumnezeu vreodată. Dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi şi iubirea lui în noi este desăvârşită. 13 Prin aceasta cunoaştem că rămânem în el şi el în noi: ne-a dat din Duhul său. 14 Iar noi am văzut şi dăm mărturie că Tatăl l-a trimis pe Fiul ca mântuitor al lumii. 15 Oricine mărturiseşte că Isus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne în el şi el în Dumnezeu. 16 Noi am cunoscut şi am crezut în iubirea pe care Dumnezeu o are faţă de noi. Dumnezeu este iubire şi cine rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu, iar Dumnezeu rămâne în el.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 33(34),2-3.4-5.6-7.8-9.10-11 (R.: 9a)
R.: Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul!

2 Îl voi binecuvânta pe Domnul în orice timp,
lauda lui va fi fără încetare în gura mea.
3 Să se laude sufletul meu în Domnul!
Să audă cei umili şi să se bucure! R.

4 Preamăriţi-l pe Domnul împreună cu mine,
să înălţăm numele lui împreună!
5 L-am căutat pe Domnul şi el mi-a răspuns
şi m-a eliberat de orice teamă. R.

6 Priviţi la el şi veţi fi luminaţi
şi feţele voastre nu se vor acoperi de ruşine!
7 Acest sărac a strigat şi Domnul l-a ascultat
şi l-a scăpat din toate strâmtorările sale. R.

8 Îngerul Domnului veghează lângă cei ce se tem de el
şi-i scapă din primejdie.
9 Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul,
fericit omul care îşi caută în el refugiu! R.

10 Temeţi-vă de Domnul, voi, sfinţii lui,
căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de el!
11 Bogaţii au sărăcit şi îndură foame,
dar cei care îl caută pe Domnul nu duc lipsă de nimic. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 8,12b
(Aleluia) „Eu sunt lumina lumii, spune Domnul. Cine mă urmează va avea lumina vieţii”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Eu am crezut că tu eşti Cristos, Fiul lui Dumnezeu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 11,19-27
În acel timp, mulţi iudei veniseră la Marta şi Maria să le consoleze pentru fratele lor. 20 Când a auzit că a venit Isus, Marta i-a ieşit în întâmpinare. Maria însă stătea în casă. 21 Aşadar, Marta i-a spus lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit! 22 Însă şi acum ştiu că tot ce vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu îţi va da”. 23 Isus i-a spus: „Fratele tău va învia”. 24 Marta i-a zis: „Ştiu că va învia la înviere, în ziua de pe urmă”. 25 Isus i-a spus: „Eu sunt învierea şi viaţa. Cel care crede în mine, chiar dacă moare, va trăi; 26 şi oricine trăieşte şi crede în mine nu va muri în veci. Crezi tu aceasta?” 27 Ea, răspunzând, i-a zis: „Da, Doamne; eu am crezut că tu eşti Cristos, Fiul lui Dumnezeu, cel care vine în lume”.

Cuvântul Domnului

sau, la alegere:

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 8,12b
(Aleluia) „Eu sunt lumina lumii, spune Domnul. Cine mă urmează va avea lumina vieţii”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Marta, pentru multe te mai îngrijeşti şi te frămânţi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 10,38-42
În acel timp, Isus şi discipolii săi au intrat într-un sat. O femeie cu numele de Marta i-a primit în casa ei. 39 Aceasta avea o soră numită Maria, care, stând la picioarele Domnului, asculta cuvântul lui. 40 Însă Marta era ocupată cu multele griji ale casei. Venind la el, i-a zis: „Doamne, nu-ţi pasă că sora mea m-a lăsat singură să servesc? Spune-i să mă ajute!” 41 Domnul, răspunzând, i-a zis: „Marta, Marta, pentru multe te mai îngrijeşti şi te frămânţi, 42 însă un lucru e necesar: Maria şi-a ales partea cea bună, care nu-i va fi luată”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , | 1 Comment »

Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu strigăte de bucurie!

Posted by Paxlaur pe 25/07/2017

bucuria vietii_copil_flori
Mângâierea Domnului ne inundă și în această zi viața și primim forța de a cânta plini de speranță: „Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu strigăte de bucurie” (cf. Ps 125,5). Ne regăsim printre cei care se simt fragili, printre cei care se simt „vase de lut”, dar știm că deși „suntem apăsaţi de necazuri din toate părţile, nu suntem striviţi; suntem în cumpănă, dar nu disperaţi; persecutaţi, dar nu abandonaţi; doborâţi, dar nu ucişi” (2Cor 4,8-9). Aceasta pentru că Domnul ne-a ales și vrea să facă să strălucească în noi „viața lui Isus” și „gloria lui Dumnezeu”, nu a oamenilor, nu a mai-marilor acestei lumi.

Vedem că oamenii (mari!) mint, fură, înșală, dar Cristos ne spune: „între voi să nu fie așa” (Mt 20,26). La tot pasul auzim despre oameni care și-au clădit viața pe nenorocirea și suferința altora, dar „între voi să nu fie așa”. Este suficient să deschidem pentru câteva clipe televizorul și-i vedem pe puternicii lumii cum se (z)bat să prindă primele locuri, dar „între voi să nu fie așa”. Trăim înconjurați de oameni triști, aflați pe culmile disperării, pentru că nu au reușit să intre în topurile mondiale, pentru că nu își văd numele trecute în clasamentele acestei lumi, dar „între voi să nu fie așa”. Soții își părăsesc soțiile, mamele uită de copiii lor, fiii se răzvrătesc împotriva părinților și-i fac să sufere, familiile se destramă, dar „între voi să nu fie așa”.

„Dar atunci, Doamne, între noi cum să fie? Cum să facem ca să-ți împlinim cuvântul și să clădim o lume nouă?”

Cine vrea să devină mare între voi să fie slujitorul vostru şi cine vrea să fie primul între voi să fie servitorul vostru (Mt 20,26-27). Între voi să domnească adevărul și dreptatea. Voi să fiți oameni preocupați de fericirea celorlalți. Învățați să vă construiți fericirea împreună și nu zidiți nimic pe nenorocirea altora. Prețuiți-vă familiile și iubiți-vă unii pe alții. Rămâneți fideli angajamentelor pe care vi le-ați luat și nu vă speriați în fața dificultăților căci toți cei care seamănă cu lacrimi vor secera cu bucurie. Prețuiți ceea ce aveți, puțin sau mult, dar nu uitați că tot ceea ce aveți este fragil, este ca o comoară purtată în vase de lut. Nu aveți cu ce să vă mândriți. Tot ceea ce rămâne și contează este binele pe care îl faceți, slujirea pe care vi-o îndepliniți”.

Să nu privim (râvnim) la cei care ajung mai-marii acestei lumi, ci să ne întoarcem privirea spre „Omul” prin excelență, spre Cristos și să-i urmăm exemplul. Să ne întipărim în minte cuvintele sale și să le împlinim: „Fiul Omului nu a venit să fie slujit, ci ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru cei mulți” (Mt 20,28). Așa trebuie să facem și noi: să slujim primii, fără rețineri, fără mândrie, fără să așteptăm altă răsplată decât cea rânduită de Domnul, viața veșnică!


Ceea ce facem înainte și după fiecare rugăciune
vorbește despre ce și cum și cât iubim!


25 iulie 2017 

Marţi din săptămâna a 16-a de peste an
SS. IACOB, ap.; Valentina, fc. m.; Cristofor, m.
2Cor 4,7-15; Ps 125; Mt 20,20-28

LECTURA I
Purtăm în trupul nostru moartea lui Isus.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 4,7-15
Fraţilor, noi avem această comoară, evanghelia gloriei lui Cristos, în vase de lut, pentru ca puterea neobişnuită să fie de la Dumnezeu, şi nu de la noi. 8 Suntem apăsaţi de necazuri din toate părţile, dar nu striviţi; suntem în cumpănă, dar nu disperaţi; 9 persecutaţi, dar nu abandonaţi; doborâţi, dar nu ucişi. 10 Pretutindeni purtăm în trupul nostru moartea lui Isus, ca să se arate şi viaţa lui Isus în trupul nostru. 11 Căci noi, care trăim suntem mereu daţi la moarte pentru Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru muritor. 12 Aşa încât în noi lucrează moartea, iar în voi, viaţa. 13Dar având acelaşi duh al credinţei, după cum este scris: „Am crezut, de aceea am vorbit”, credem şi noi şi de aceea vorbim, 14 ştiind că cel care l-a înviat pe Domnul Isus ne va învia şi pe noi împreună cu Isus şi ne va aşeza lângă el împreună cu voi. 15 De fapt, toate sunt pentru voi, pentru ca, înmulţindu-se harul, să sporească aducerea de mulţumire prin cât mai mulţi spre gloria lui Dumnezeu.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 125(126),1-2ab.2cd-3.4-5.6 (R.: 5)
R.: Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu strigăte de bucurie.

1 Când Domnul i-a întors pe locuitorii Sionului din robie,
ni se părea că visăm.
2ab Atunci, gura ni s-a umplut de strigăte de bucurie
şi limba, de cântări de veselie. R.

2cd Atunci se spunea printre neamuri:
„Lucruri mari a făcut Domnul pentru ei”.
3 Lucruri mari a făcut Domnul pentru noi,
şi suntem plini de bucurie. R.

4 Întoarce, Doamne, captivitatea noastră,
ca pâraiele în Negheb!
5 Cei ce seamănă cu lacrimi
vor secera cu strigăte de bucurie. R.

6 Plecând, mergeau şi plângeau
aruncând în pământ sămânţa;
venind, se întorceau cu strigăte de veselie,
purtându-şi snopii. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 15,16
(Aleluia) „Eu v-am ales pe voi şi v-am pus ca să mergeţi şi să aduceţi rod, iar rodul vostru să rămână”, spune Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA
Potirul meu îl veţi bea.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 20,20-28
În acel timp, s-a apropiat de Isus mama fiilor lui Zebedeu cu fiii ei, s-a prosternat înaintea lui, ca să-i ceară ceva. 21 El i-a zis: „Ce vrei?” I-a spus: „Porunceşte ca aceşti doi fii ai mei să stea unul la dreapta şi unul la stânga ta, în împărăţia ta!” 22 Atunci Isus, răspunzând, a zis: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi să beţi potirul pe care am să-l beau eu?” I-au spus: „Putem”. 23 El le-a zis: „Potirul meu îl veţi bea, însă a sta la dreapta şi la stânga mea nu ţine de mine să dau, ci este pentru cei cărora le-a fost pregătit de Tatăl meu”. 24 Când au auzit ceilalţi zece, au fost cuprinşi de indignare faţă de cei doi fraţi. 25 Dar Isus, chemându-i, le-a zis: „Ştiţi că cei care conduc neamurile le domină şi cei mari îşi fac simţită puterea asupra lor. 26 Între voi să nu fie aşa. Dimpotrivă, cine vrea să devină mare între voi să fie slujitorul vostru 27 şi cine vrea să fie primul între voi să fie servitorul vostru, 28aşa cum Fiul Omului nu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi!”

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: