Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Posts Tagged ‘tata’

Puterea exemplului și fericirea. Forța rugăciunii. Concurs…

Posted by Paxlaur pe 14/11/2017

  • Rozariul și exemplul unui tată care nu și-a uitat niciodată fiul mort
  • Fericirea nu constă în ceea ce nu uiți, ci în ce iubești din ceea ce nu poți uita!
  • Rugăciunea pe care Ioan Paul al II-lea o recita zilnic
  • Opt sfaturi de la Sfântul Ioan Paul al II-lea pentru un creștin:
  • Amintește-ți că nu ești niciodată singur, Cristos este cu tine în această călătorie zi de zi pentru întreaga viață. El te-a chemat și te-a ales să trăiești în libertatea copiilor lui Dumnezeu. Întoarce-te spre el în rugăciune și în dragoste. Roagă-l să-ți dăruiască curajul și puterea să trăiești în această libertate mereu.
  • Rozariul este rugăciunea mea preferată. O rugăciune minunată! Minunată în simplitatea și profunzimea ei. În această rugăciune noi repetăm de multe ori cuvintele pe care Fecioara Maria le-a auzit de la Arhanghel, și de la Elisabeta.
  • Rugăciunea, dialogul intim cu acela care te cheamă să-i fi discipol, trebuie să fie primordială. Fii generos în viața ta activă… dar și adânc cufundat în taina contemplării lui Dumnezeu. Fă ca Euharistia să fie inima zilei tale.
  • Rugăciunea alăturată sacrificiului constituie cea mai puternică forță din istoria umană.
  • Dacă întradevăr îți dorești să-l urmezi pe Fiul lui Dumnezeu, dacă dorești ca iubirea pentru el să crească și să dureze, atunci trebuie să rămâi fidel rugăciunii. Acesta este cheia vitalității vieții în Cristos. Fără rugăciune, credința și dragostea vor muri. Dacă ești constant în rugăciune și în Litughia Duminicală, dragostea pentru Isus va crește. Atfel, inima ta va cunoaște o adâncă pace și bucurie, ceva ce întreaga lume nu ți-ar putea oferi.
  • Cum se ruga însuși Isus?…noi știm că rugăciunile sale erau marcate de spiritul bucuriei și al laudei.
  • Când este dificil…să te rogi, cel mai important lucru este să nu te oprești în a te ruga, în a depune efort. În aceste timpuri, te poti întoarce către Biblie și către Sfânta Litughie din biserică. Meditează asupra vieții și învață din Evanghelii. Reflectă asupra înțelepciunii și sfaturilor oferite de apostoli și mesajelor interesante ale profeților. Încearcă să-ți faci propriile rugăciuni din Psalmi.
  • Când te rogi trebuie să realizezi că rugăciunea nu este doar atunci când îi ceri lui Dumnezeu ceva anume, ci ar trebui caracterizată de recunoștință și laudă, prin adorație și ascultare, cerându-I iertare. Dacă urmezi sfaturile lui Isus și te rogi constant, vei învăța să te rogi bine. Dumnezeu însuși te va învăța!
  • Concurs:concurs carti gutenberg
  • Interviu cu purtătorul de cuvânt al Patriarhiei: „Nu din cauza construirii Catedralei Mântuirii Neamului nu se construiesc spitale, școli și autostrăzi”

 

Anunțuri

Posted in E bine de ştiut, Ioan Paul al II-lea, Muzica | Etichetat: , , , , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Viața noastră trebuie să aibă calitățile unui tată bun

Posted by Paxlaur pe 11/06/2017

Sfanta TreimeExistă momente în viața noastră când cea mai bună atitudine creștinească, ba chiar singura, este rugăciunea. Atunci când suntem asaltați de probleme care depășesc resursele noastre umane sau atunci când suntem în fața unor mistere care depășesc capacitatea noastră de a înțelege și care cer „asentimentul liber față de tot adevărul pe care l-a revelat Dumnezeu” (CBC 150) cea mai bună atitudine este rugăciunea. Nu înseamnă că nu mai trebuie să cercetăm misterele, însă nu trebuie să fie aceasta prioritatea vieții noastre: rugăciunea trebuie să preceadă și să însoțească continuu teologia, vorbirea despre Dumnezeu Treime.

Noi credem și mărturisim că „Treimea este una. Noi nu mărturisim trei Dumnezei, ci un singur Dumnezeu în trei persoane: Treimea cea de o fiinţă. Persoanele divine nu îşi împart dumnezeirea unică, ci fiecare dintre ele este în întregime Dumnezeu. Tatăl este tot ceea ce este Fiul, Fiul este tot ceea ce este Tatăl, Duhul Sfânt este tot ceea ce este Tatăl şi Fiul, adică un singur Dumnezeu în privinţa naturii” (CBC, 253).

În fața acestui mister ființa noastră tresaltă în cântări de uimire și de preamărire: „Pe tine, Dumnezeule, te lăudăm, pe tine, Doamne, te mărturisim. Pe tine, Tatăl, a cărui slavă este fără de sfârşit, și pe Fiul tău, unic, adevărat şi vrednic de închinare, și pe Duhul Sfânt, Mângâietorul” (Imnul Te Deum).

Rugăciunea noastră de preamărire trebuie să fie un imbold pentru a imita lucrarea și prezența sfintei Treimi. Rugăciunea trebuie să ne ofere forța de care avem nevoie pentru ca și noi, asemenea Tatălui, să fim plini de iubire față de oameni: „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unicul născut, ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică” (In 3,16). Viața noastră trebuie să aibă calitățile unui tată bun și astfel iubirea noastră, atenția noastră, gesturile noastre de caritate paternă să fie îndreptate asupra tuturor oamenilor, așa cum și Tatăl ceresc „face să răsară soarele său peste cei răi și peste cei buni și să plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți” (Mt 5,45).

De asemenea, trebuie să-l imităm pe Cristos, Fiul Tatălui, Cuvântul făcut om, jertfindu-ne și noi, împreună cu el, pentru frații noștri. Și așa cum Tatăl și-a găsit toată plăcerea în Cristos (cf. Mt 3,17; 17,5), la fel și noi trebuie să devenim bucuria Tatălui: „Cristos a devenit asemenea nouă în toate, în afară de păcat, pentru ca noi să devenim asemenea lui, iar Tatăl să poată afla în noi ceea ce iubea în el” (cf. Prefața a VII-a pentru duminicile de peste an).

Și nu în ultimul rând, toți trebuie să-l imităm pe Duhul Sfânt fiind iubire, răspândind iubire, făcând în aşa fel încât sufletele să se îndrăgostească de iubire, de Dumnezeu care este iubire (cf. 1In 4,8).


Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh,
slavă lui Dumnezeu care este, care era şi care vine
(cf. Ap 1,8)!


11 iunie 2017 

† PREASFÂNTA TREIME
Ss. Barnaba, ap.; Ioan de Facundo, pr.; Fer. Iolanda, călug.
Ex 34,4b-6.8-9; Ps Dan 3,52-56; 2Cor 13,11-13; In 3,16-18

LECTURA I
Domnul, Domnul Dumnezeu, este bun şi îndurător.
Citire din cartea Exodului 34,4b-6.8-9
În zilele acelea, Moise s-a sculat de dimineaţă şi s-a suit pe muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul; şi a luat în mână cele două table de piatră. 5 Domnul a coborât în nor, a stat acolo cu Moise şi el a chemat numele Domnului. 6 Domnul a trecut pe dinaintea lui şi a strigat: „Domnul, Domnul este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de bunătate şi de adevăr, 8 Imediat Moise s-a plecat până la pământ şi l-a adorat. 9 El a zis: „Doamne, dacă am aflat har în ochii tăi, te rog, Doamne, să mergi în mijlocul nostru; într-adevăr, acest popor este încăpăţânat, dar iartă-ne fărădelegile şi păcatele şi fă-ne moştenirea ta!”

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Dan 3,52.53-54.55-56 (R. 52b)
R.: Vrednic de laudă eşti, Doamne, şi preamărit în veci!

52 Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri
vrednic de laudă şi preamărit în veci! Binecuvântat este numele sfânt al gloriei tale, vrednic de laudă şi preamărit în veci! R.

53 Binecuvântat eşti în templul sfânt al gloriei tale, vrednic de laudă şi preamărit în veci!
54 Binecuvântat eşti pe tronul domniei tale, vrednic de laudă şi preamărit în veci! R.

55 Binecuvântat eşti tu, care pătrunzi abisurile
şi stai peste heruvimi, vrednic de laudă şi preamărit în veci!
56 Binecuvântat eşti pe firmamentul cerului, vrednic de laudă şi preamărit în veci! R.

LECTURA A II-A
Harul Domnului nostru Isus Cristos şi dragostea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Duhului Sfânt să fie cu voi toţi!
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 13,11-13
În rest, fraţilor, bucuraţi-vă! Căutaţi desăvârşirea! Îmbărbătaţi-vă! Să gândiţi la fel, să trăiţi în pace şi Dumnezeul iubirii şi al păcii va fi cu voi! 12 Salutaţi-vă unii pe alţii cu sărutul cel sfânt! Vă salută toţi sfinţii. 13 Harul Domnului nostru Isus Cristos şi dragostea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Duhului Sfânt să fie cu voi toţi!

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Ap 1,8
(Aleluia) Slavă Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Duh, lui Dumnezeu care este, care era şi care vine! (Aleluia)

EVANGHELIA
Dumnezeu l-a trimis pe Fiul său în lume ca lumea să fie mântuită prin el.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 3,16-18
În acel timp, Isus i-a spus lui Nicodim: „Într-adevăr, atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unicul născut, ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. 17 Pentru că Dumnezeu nu l-a trimis pe Fiul său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin el. 18 Cine crede în el nu este judecat, însă cine nu crede a fost deja judecat pentru că nu a crezut în numele Fiului unic al lui Dumnezeu”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Orfanii și cuvintele interzise

Posted by Paxlaur pe 29/03/2017

Judecata_universala_Michelangelo_Buonarroti_-_Il_Giudizio_UniversalePe cât de admirabilă este gingășia pruncilor care dorm liniștiți în brațele părinților, pe atât de trist este chipul celor care se descoperă orfani, abandonați. Este trist să te trezești „singur pe lume”, dar și mai trist este să nu accepți că ești fiu, să îți renegi originile, să negi iubirea celor care ți-au dat viață. Nu de puține ori, dezamăgiți și abandonați de oameni, tindem să credem că și Dumnezeu ne-a părăsit. Asaltați de această ispită, iubirea Domnului răsună și se întipărește ca o pecete în inima noastră: „Uită oare o femeie de cel pe care-l alăptează, fără ca să aibă milă de fiul sânului ei? Chiar dacă ea ar uita, eu nu te voi uita”. Dumnezeu nu uită, Dumnezeu nu ne poate abandona! El este Tată, un tată care ne iubește cu o inimă de mamă!

„Tatăl îl iubește pe Fiul”, răsună astăzi în evanghelie. Iar noi credem că Fiul a venit în mijlocul nostru pentru a ne revela atât iubirea care există în sânul sfintei Treimi, cât și iubirea mântuitoare a lui Dumnezeu Tatăl față de toți oamenii.

Privind în evanghelie la cei care „căutau să-l ucidă” pe Cristos, privind apoi în viața noastră, privind la zilele în care l-am alungat pe Dumnezeu, conștientizăm că nu mereu ne recunoaștem fii. Prin atitudinea noastră arogantă, cu iz de atotputernicie și omnisciență, refuzăm statul de „fii iubiți” și devenim pentru noi înșine și pentru cei din jur izvor de neliniște și rău, un „loc” de chin. Atunci îi auzim pe ceilalți spunându-ne: „Îmi faci viața un iad”. Și astfel, în mijlocul suferințelor, rostim sau auzim unul din acele „cuvinte interzise”: iad.

Noi credem și mărturisim cu întreaga Biserică existenţa iadului şi veşnicia lui. Sufletele celor care mor în starea păcatului de moarte coboară, imediat după moarte, în iad, unde suferă chinurile infernului, „focul veşnic”. Chinul iadului constă mai ales în despărţirea veşnică de Dumnezeu, singurul în care omul poate avea viaţa şi fericirea pentru care a fost creat şi la care aspiră.

Cristos s-a coborât în iad, în străfundurile morţii pentru ca „cei morţi să audă glasul Fiului lui Dumnezeu și, auzindu-l, să învie”. Coborârea lui Isus în iad ne întărește în credința că mântuirea adusă de Cristos are valoare pentru toți oamenii, inclusiv pentru cei care au trăit „înainte de Cristos”. Vestea cea bună a fost adusă deopotrivă şi morţilor (cf. 1Pt 4,6) și însuși Domnul, coborând în iad, a spus sufletelor aşezate în umbra morţii: „Eu sunt Dumnezeul tău, şi pentru tine am devenit Fiul tău. Scoală-te tu, care dormeai, căci nu te-am creat ca să stai aici, înlănţuit în iad. Scoală-te din morţi: Eu sunt Viaţa celor care au murit” (cf. CBC 634-635, 1035).


Dacă tu crezi cu adevărat că ești un fiu iubit,
că Dumnezeu e Tatăl tău,
atunci cântă din toată inima:
„Chiar dacă ar fi să umblu prin valea întunecată a morții,
nu mă tem de nici un rău,
căci tu ești cu mine,
toiagul și nuiaua ta mă mângâie” (Ps 22,4).


29 martie 2017 

Miercuri din săptămâna a 4-a din Post
Sf. Eustasie, ep.
Is 49,8-15; Ps 144; In 5,17-30

LECTURA I
Te voi face o alianţă pentru popor, ca să ridici ţara.
Citire din cartea profetului Isaia 49,8-15
Aşa vorbeşte Domnul: „În timpul bunăvoinţei ţi-am răspuns şi în ziua mântuirii te-am ajutat. Te voi păzi şi te voi face o alianţă pentru popor, ca să ridici ţara şi să faci să ia în stăpânire moştenirile devastate. 9 Vei spune celor captivi: «Ieşiţi!» şi celor care sunt în întuneric: «Veniţi afară!» Vor paşte pe lângă drumuri şi păşunea lor va fi pe toate colinele golaşe. 10 Nu vor flămânzi şi nu vor înseta; nu-i va lovi dogoarea şi nici soarele, pentru că cel care se îndură de ei îi călăuzeşte şi-i conduce la izvoare de apă. 11 Voi schimba toţi munţii mei în drumuri şi căile mele vor fi înălţate. 12Iată-i, vin de departe! Iată-i, unii vin de la nord şi de la vest, iar alţii din ţara Sinim!” 13 Strigaţi de bucurie, cerurilor, bucură-te, pământule, şi tresăltaţi de bucurie, munţilor, pentru că Domnul îl mângâie pe poporul său şi se îndură de sărmanii lui! 14 Sion a zis: „Domnul m-a părăsit; Domnul m-a uitat”. 15 Uită oare o femeie de cel pe care-l alăptează, fără ca să aibă milă de fiul sânului ei? Chiar dacă ea ar uita, eu nu te voi uita”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 144(145),8-9.13cd-14.17-18 (R.: 8a)
R.: Îndurător este Domnul şi plin de dragoste.

8 Domnul este îndurător şi plin de dragoste,
el este îndelung răbdător şi plin de îndurare;
9 Domnul este bun faţă de toţi,
el îşi arată dragostea faţă de orice făptură. R.

13cd Domnul este fidel în toate cuvintele sale
şi sfânt în toate lucrările sale.
14 Domnul îi sprijină pe toţi cei care dau să cadă
şi îi ridică pe toţi cei căzuţi. R.

17 Drept este Domnul pe toate căile sale
şi credincios în toate lucrările sale.
18 Domnul este alături de toţi cei care-l cheamă,
de toţi cei care-l cheamă în adevăr. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 11,25a.26a
„Eu sunt învierea şi viaţa, spune Domnul. Oricine trăieşte şi crede în mine nu va muri în veci”.

EVANGHELIA
După cum Tatăl învie morţii şi le dă viaţă, la fel, şi Fiul dă viaţă cui vrea.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 5,17-30
În acel timp, Isus le-a răspuns iudeilor: „Tatăl meu lucrează până acum; lucrez şi eu!” 18 Pentru aceasta, iudeii căutau şi mai mult ca să-l ucidă, căci nu numai că distrugea sâmbăta, ci spunea că Dumnezeu era Tatăl său, făcându-se egal cu Dumnezeu. 19 Aşadar, Isus a răspuns şi le-a zis: „Adevăr, adevăr vă spun: Fiul nu poate face nimic de la sine dacă nu-l vede pe Tatăl făcând, căci tot ce face el, face şi Fiul la fel. 20 Pentru că Tatăl îl iubeşte pe Fiul şi îi arată toate câte le face şi-i va arăta lucruri şi mai mari decât acestea, ca să vă miraţi. 21 După cum Tatăl învie morţii şi le dă viaţă, la fel şi Fiul dă viaţă celor cărora vrea să le dea. 22 De fapt, Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata i-a dat-o Fiului, 23 pentru ca toţi să-l cinstească pe Fiul aşa cum îl cinstesc pe Tatăl. Cine nu-l cinsteşte pe Fiul, nu-l cinsteşte pe Tatăl care l-a trimis. 24 Adevăr, adevăr vă spun că cine ascultă cuvântul meu şi crede în cel care m-a trimis are viaţa veşnică şi nu ajunge la judecată, ci a trecut de la moarte la viaţă. 25 Adevăr, adevăr vă spun că vine ceasul – şi acum este – când morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, iar cei care îl vor auzi vor trăi, 26 căci, după cum Tatăl are viaţa în sine, tot aşa i-a dat şi Fiului să aibă viaţa în sine 27 şi i-a dat puterea să facă judecata, pentru că este Fiul Omului. 28 Nu vă miraţi de aceasta, pentru că vine ceasul în care toţi cei care sunt în morminte vor auzi glasul lui! 29 Şi vor ieşi spre învierea vieţii cei care au făcut binele, iar cei care au săvârşit nelegiuirea, spre învierea judecăţii. 30 Eu nu pot să fac nimic de la mine. Judec după cum aud şi judecata mea este dreaptă, pentru că nu caut voinţa mea, ci voinţa celui care m-a trimis”.

Cuvântul Domnului

Posted in Postul Mare, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

„Nu am nevoie de dragostea ta”!

Posted by Paxlaur pe 14/03/2017

Isus Domnul si invatatorul ucenicilor_muntele fericirilorCândva lucrurile păreau clare și toată lumea repeta: „Să nu faci ce face popa, ci să faci ce spune popa” (cf. Mt 23,3-4). Acum însă cine mai ascultă ce spune „popa”, preotul? Cine mai ascultă ce spun maeștrii? Cine mai ascultă ce spune Dumnezeu?

Acum în inimi răsună „refrenul autosuficienței”: „Știu eu ce-i cel mai bine pentru mine! N-am nevoie de sfaturile altora!”. Și astfel refuzăm învățăturile părinților, preoților, învățătorilor, chiar și învățăturile lui Dumnezeu.

De fapt, nu învățătura lor o respingem, ci dragostea lor. Învățătura lor nu este decât ecoul iubirii pe care ne-o poartă. Însă noi nu avem încredere că suntem iubiți, că există persoane care ne iubesc și care chiar ne vor binele. Cât de tristă și singură este inima care nu mai crede în iubire!

Dumnezeu nu era obosit de tăcere când a început să-i vorbească omului. Liniștea se împăca bine cu divinitatea, însă Domnul a rupt tăcerea, Cuvântul s-a făcut trup și ni s-a arătat (cf. In 1,14), tocmai pentru că ne iubește și vrea să ne arate calea pentru a crește în înțelepciune, statură și har (cf. Lc 2,52)!

Cine ne împiedică să acceptăm ajutorul, sfatul, învățătura (părinților, învățătorilor, Bisericii)? Orgoliul! Suntem atât de mândri, încât preferăm mai degrabă să fim orfani, decât să-l avem pe Dumnezeu ca tată! Ne-am injectat inima cu autosuficiență și acum preferăm să rătăcim, să umblăm în întuneric, decât să acceptăm înțelepciunea părinților, învățătorilor, Bisericii.

Dacă vrem să ne salvăm, trebuie să ne înnoim inima: „Aruncaţi de la voi toate răutăţile voastre şi înnoiţi-vă inima și duhul!”(cf. Ez 18,31). Să credem în iubire! Să avem încredere în oamenii care ne vor binele. Să înțelegem că Dumnezeu ne este Tată, iar Cristos este și rămâne singurul maestru spre viața veșnică.

Aceste adevăruri au ecou doar în sufletul îmbrăcat în umilință, în sufletul „copilului” care întinde brațele spre Dumnezeu și-i spune „Tată!”.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 23,1-12
În acel timp, Isus s-a adresat mulţimilor şi discipolilor săi, spunând: „Cărturarii şi fariseii s-au aşezat pe catedra lui Moise. 3 Faceţi şi împliniţi tot ce vă spun ei, dar nu faceţi după faptele lor, pentru că ei spun, şi nu fac! 4 Ei leagă poveri apăsătoare şi greu de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, iar ei nu vor să le mişte nici cu un deget. 5 Toate faptele lor le fac pentru a fi văzuţi de oameni: îşi lărgesc filacterele şi îşi lungesc ciucurii; 6 le plac locurile de onoare la ospeţe şi primele locuri în sinagogi, 7 să fie salutaţi prin pieţe şi să fie numiţi de oameni «rabbi”. 8 Dar voi să nu fiţi numiţi «rabbi», pentru că unul este învăţătorul vostru, iar voi toţi sunteţi fraţi! 9 Şi nici «tată” să nu spuneţi nimănui între voi pe pământ, pentru că unul este Tatăl vostru, cel ceresc! 10 Nici să nu fiţi numiţi «maeştri», pentru că unul este maestrul vostru: Cristos! 11 Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru! 12 Căci oricine se va înălţa va fi umilit şi oricine se va umili va fi înălţat!”

Cuvântul Domnului

Posted in Postul Mare, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , , | 2 Comments »

Așa cum un tată se îngrijește de copiii săi…

Posted by Paxlaur pe 07/03/2017

Inima curataÎn primele secole creștinii erau obligați să învețe pe de rost Crezul. Acesta le folosea ca rugăciune zilnică pentru a nu uita angajarea asumată la Botez. Prin cuvinte bogate în semnificație, sfântul Augustin ne amintește: „Simbolul sfântului mister pe care l-ați primit cu toții împreună și pe care astăzi l-ați dat unul câte unul sunt cuvintele pe care este construită cu trăinicie credința Bisericii mame pe fundamentul stabil care este Cristos Domnul… Așadar, voi l-ați primit și l-ați dat, dar în minte și în inimă trebuie să îl țineți mereu prezent, trebuie să îl repetați în paturile voastre, să vă gândiți la el în piețe și să nu îl uitați în timpul meselor: și chiar atunci când dormiți cu trupul, trebuie să vegheați în el cu inima” (cf. Papa Benedict al XVI-lea, Porta Fidei, 9).

Asupra Crezului și a credinței noastre trebuie să veghem cu inima în orice loc și în orice timp. Astăzi ne întipărim în lăuntrul ființei noastre credința în Dumnezeu atotputernicul, creatorului cerului și al pământului, care ni se prezintă ca un tată. Însuși Isus ne dezvăluie astăzi în evanghelie că Dumnezeu este tată, Tatăl nostru. Nimeni nu este tată așa cum este Dumnezeu, chiar dacă el nu este nici bărbat, nici femeie, chiar dacă el transcende şi paternitatea şi maternitatea omenească, a căror origine şi măsura este (cf. CBC 239).

Noi nu credem doar că Dumnezeu există, ci credem și mărturisim lumii de astăzi că Dumnezeu se îngrijește, se interesează de oameni așa cum un tată se îngrijește de copiii săi. Toți avem nevoie de curajul de a (re)descoperi acest adevăr de credință și de a-l mărturisi în mod concret în mijlocul lumii de astăzi. Pe acest Dumnezeu-Tată pe care îl purtăm în inimi noi îl propunem omului (post)modern, acelui om care se consideră capabil să-l înlocuiască pe Dumnezeu, care proclamă că „Dumnezeu a murit”, care – ajuns la „vârstă majoră” – se consideră adult și nu mai are nevoie de un tată care să-l ocrotească, să-l învețe iubirea și iertarea, să-l poarte spre fericirea veșnică.

Cristos este cel care ne învață atitudinea pe care trebuie să o avem față de Dumnezeu-Tatăl. El este Fiul iubitor care împlinește voința Tatălui până la sfârșit, până la moartea pe cruce. El ni-l face și astăzi cunoscut pe Tatăl, ne învață să ne rugăm și să-l binecuvântăm pentru tot ceea ce a pus în viața noastră, în special pentru harul de a-i putea spune „Abbà! Tată!”: „Te preamăresc Tată, Domn al cerului și al pământului, pentru că ai ascuns acestea celor înțelepți și pricepuți și le-ai revelat celor mici. Da, Tată, pentru că aceasta a fost dorința ta. Toate mi-au fost date de Tatăl meu și nimeni nu-l cunoaște pe Fiul decât Tatăl, nici pe Tatăl nu-l cunoaște nimeni, decât numai Fiul și acela căruia Fiul vrea să-i reveleze” (Mt 11,25-27).


„Tată,
am păcătuit împotriva cerului
și înaintea ta;
nu mai sunt vrednic
să fiu numit fiul tău”…
(cf. Lc 25,11-32).


7 martie 2017 

Marţi din săptămâna 1 din Post
Ss. Perpetua şi Felicitas, m. *
Is 55,10-11; Ps 33; Mt 6,7-15

LECTURA I
Cuvântul meu va face ceea ce vreau eu.
Citire din cartea profetului Isaia 55,10-11
Aşa vorbeşte Domnul: „Aşa cum ploaia şi zăpada coboară din ceruri şi nu se întorc acolo fără să ude pământul şi să-l facă să rodească, să încolţească şi să dea sămânţă semănătorului şi pâine celui care mănâncă, 11 la fel va fi cuvântul meu care a ieşit din gura mea: nu se va întoarce la mine în mod zadarnic, fără ca să facă ceea ce îmi place şi să aibă succesul pentru care l-am trimis”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 33(34),4-5.6-7.16-17.18-19 (R.: 18b)
R.: Domnul îi scapă pe cei drepţi din orice strâmtoare.

4 Preamăriţi-l pe Domnul împreună cu mine,
să înălţăm numele lui împreună!
5 L-am căutat pe Domnul şi el mi-a răspuns
şi m-a eliberat de orice teamă. R.

6 Priviţi la el şi veţi fi luminaţi
şi feţele voastre nu se vor acoperi de ruşine!
7 Acest sărac a strigat şi Domnul l-a ascultat
şi l-a scăpat din toate strâmtorările sale. R.

16 Ochii Domnului sunt peste cei drepţi
şi urechea lui ia aminte la strigarea lor!
17 Faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul
pentru a şterge amintirea lor de pe pământ. R.

18 Când cei drepţi strigă, Domnul îi aude
şi-i scapă din strâmtorarea lor.
19 Domnul este aproape de cei cu inima zdrobită
şi-i mântuieşte pe cei cu inima mâhnită. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 4,4b
Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu.

EVANGHELIA
Voi deci aşa să vă rugaţi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 6,7-15
În acel timp, Isus îi învăţa pe discipolii săi, zicând: „Când vă rugaţi, nu spuneţi multe, ca păgânii care cred că vor fi ascultaţi pentru vorbăria lor! 8 Aşadar, să nu vă asemănaţi cu ei, căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi nevoie înainte ca să-i cereţi! 9 Voi deci aşa să vă rugaţi: «Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău! 10 Vie împărăţia ta! Facă-se voia ta, precum în cer, aşa şi pe pământ! 11 Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi 12 şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri! 13 Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuieşte de Cel Rău!» 14 Căci dacă voi iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru ceresc vă va ierta, 15 însă, dacă nu-i veţi ierta pe oameni, nici Tatăl vostru nu va ierta greşelile voastre”.

Cuvântul Domnului

Posted in Postul Mare, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: