Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Posts Tagged ‘tradare’

Imbold de generozitate: „În dar aţi primit, în dar să daţi”!

Posted by Paxlaur pe 18/06/2017

Crucifix_slujire Mt 20_25_28În centrul misiunii lui Cristos și a tuturor creștinilor este vestirea împărăției lui Dumnezeu: „Mergând, predicaţi, spunând: «S-a apropiat împărăţia cerurilor»” (Mt 10,7). Cristos, Domnul vieții, vrea ca și astăzi cei în suferință să fie vindecați și cei ținuți sub stăpânirea Diavolului să fie eliberați. De aceea, el alege și astăzi și trimite oameni ca să-i vindece pe cei bolnavi, ba chiar și să-i învie pe cei morți, întocmai cum au făcut apostolii. Iar cei care au credință, chiar reușesc să facă semne și minuni (cf. In 14,12).

Trimițându-i pe ucenicii săi din toate timpurile, adică pe mine și pe tine, Cristos adaugă și astăzi: „În dar aţi primit, în dar să daţi!” (Mt 10,8). Astfel, ni se amintește gratuitatea darului pe care l-am primit, gratuitate care trebuie să devină pentru noi imbold de generozitate. Așa cum noi, deși nevrednici, am primit totul gratuit – Dumnezeu şi-a arătat iubirea faţă de noi prin faptul că, pe când eram încă păcătoşi, Cristos a murit pentru noi (Rom 5,8) – la fel trebuie să dăruim totul gratuit, chiar și viața noastră. Toți. Nu doar preoții sau persoanele consacrate! Toți! Trebuie să redescoperim valoarea sacrificiului, a jertfei, a voluntariatului. Altfel, riscăm să reducem totul la un negoț care are izul unei trădări: „Cât îmi dați ca să vi-l dau?” (cf. Mt 26,15). Cel care își vinde slujirea, cel care fixează un preț pentru orice serviciu în favoarea fraților săi, își trădează nu doar misiunea, ci și Învățătorul: îl trădează pe însuși Dumnezeu.

Fiecare am primit o carismă pe care trebuie să o folosim „spre binele tuturor” (1Cor 12,7). Cât de mult am putea schimba fața pământului dacă ne-am întipări acest „bine comun”, acest „binele tuturor” pe frunte, pe pereții caselor, pe tocul ușilor. Să strigăm la unison: „Exist pentru binele tuturor!”. Și aceasta în mod gratuit, fără să așteptăm vreo recompensă. Să fim sinceri cu noi și să ne gândim dacă și cât ne interesează să punem în comun, gratuit, binele de care ne bucurăm, carismele și darurile pe care le-am primit! Toți putem face mai mult aici și acum. Toți! Chiar și cei care chiar acum, meditând lecturile sfinte, nu se simt chemați și spun că ei nu au nimic de oferit sau că au făcut deja prea mult. Chiar și eu, dar și tu! Toți, pentru că „secerișul este mare” (Mt 9,37).

Dumnezeu ne-a chemat. Ne-a ales. Ne-a trimis să aducem roade și să facem această lume mai bună. Ce am făcut gratuit pentru frații noștri? Dar pentru cei bolnavi? Ce am făcut gratuit pentru societate? Dar pentru Biserică? În ce acțiuni de voluntariat m-am implicat? Ce fac cu timpul, cu viața, cu carismele și darurile pe care le-am primit? Am învățat să dăruiesc sau încă aștept, ca un copil răsfățat, doar să primesc? Ce am oferit gratuit din ceea ce am primit?


În ce fragment te regăsești:
„În dar ați primit în dar să dați”
sau „Cât îmi dați ca să vi-l dau”?


18 iunie 2017 

† DUMINICA a 11-a de peste an
Ss. Marcu şi Marcelian, m.
Ex 19,2-6a; Ps 99; Rom 5,6-11; Mt 9,36-10,8

LECTURA I
Veţi fi pentru mine o împărăţie de preoţi şi un popor sfânt.
Citire din cartea Exodului 19,2-6a
În zilele acelea, fiii lui Israel au plecat de la Refidim, au ajuns în pustiul Sinai şi şi-au fixat tabăra în pustiu. Israel şi-a fixat tabăra în faţa muntelui. 3 Moise s-a suit la Dumnezeu. Domnul l-a chemat de pe munte, zicând: „Aşa să vorbeşti casei lui Iacob şi să spui fiilor lui Israel: 4 «Voi aţi văzut ce am făcut Egiptului, iar pe voi v-am purtat pe aripi de vultur şi v-am adus la mine. 5 Acum, dacă veţi asculta glasul meu şi dacă veţi păzi alianţa mea, veţi fi partea mea dintre toate popoarele, căci al meu este tot pământul. 6a Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un popor sfânt»”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 99(100),1-2.3.5 (R.: 3c)
R.: Noi suntem poporul Domnului şi turma păşunii sale.

1 Strigaţi de bucurie către Domnul,
toţi locuitorii pământului,
2 slujiţi Domnului cu bucurie,
veniţi înaintea lui cu strigăte de veselie! R.

3 Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu!
El ne-a făcut, ai lui suntem,
poporul lui şi turma păşunii sale. R.

5 Căci Domnul este bun,
îndurarea lui ţine pe vecie
şi fidelitatea lui din generaţie în generaţie. R.

LECTURA A II-A
Am fost reconciliaţi cu Dumnezeu, prin moartea Fiului său; reconciliaţi fiind, vom fi mântuiţi prin viaţa lui.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 5,6-11
Fraţilor, pe când eram încă neputincioşi, Cristos a murit la timpul hotărât pentru cei nelegiuiţi. 7 De fapt, cu greu moare cineva pentru un om drept. Poate că pentru un om bun ar îndrăzni cineva să moară. 8 Dar Dumnezeu şi-a arătat iubirea faţă de noi prin faptul că, pe când eram încă păcătoşi, Cristos a murit pentru noi. 9 Aşadar, cu atât mai mult acum, când suntem justificaţi prin sângele lui, vom fi mântuiţi prin el de mânie, 10 deoarece dacă, duşmani fiind, am fost reconciliaţi cu Dumnezeu prin moartea Fiului său, cu atât mai mult, reconciliaţi fiind, vom fi mântuiţi prin viaţa lui. 11 Dar nu numai atât, ci ne lăudăm în Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos, prin care acum am primit reconcilierea.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mc 1,15b
(Aleluia) „S-a împlinit timpul şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie”, spune Domnul! (Aleluia)

EVANGHELIA
Chemându-i pe cei doisprezece discipoli ai săi, i-a trimis.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 9,36-10,8
În acel timp, văzând mulţimile, lui Isus i s-a făcut milă de ele, căci erau istovite şi părăsite, ca nişte oi care nu au păstor. 37 Atunci le-a spus discipolilor săi: „Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini. 38 Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul lui!” 10,1 Chemându-i pe cei doisprezece discipoli ai săi, le-a dat putere asupra duhurilor necurate, ca să le alunge şi să vindece orice boală şi orice neputinţă. 2 Numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâi Simon, cel numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacob, fiul lui Zebedeu, şi Ioan, fratele lui; 3 Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; Iacob, fiul lui Alfeu, şi Tadeu; 4 Simon Canaaneanul şi Iuda Iscarioteanul, cel care l-a trădat. 5 Isus i-a trimis pe aceştia doisprezece, poruncindu-le: „Să nu mergeţi pe calea păgânilor şi să nu intraţi în cetatea samaritenilor! 6 Mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel! 7 Mergând, predicaţi, spunând: «S-a apropiat împărăţia cerurilor». 8Vindecaţi-i pe cei bolnavi, înviaţi-i pe cei morţi, curăţaţi-i pe cei leproşi, alungaţi-i pe diavoli! În dar aţi primit, în dar să daţi!”

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , | Leave a Comment »

Cât de fragili suntem în felul nostru de a crede

Posted by Paxlaur pe 29/05/2017

Viata si credintaDupă ce Isus i-a asigurat pe discipoli că sunt iubiți de Tatăl și că vor primi orice i-ar cere „pentru ca bucuria lor să fie deplină” (In 16,24), ei, plini de entuziasm, își mărturisesc credința: „Acum ştim că ştii toate şi nu ai nevoie să te întrebe cineva. De aceea, credem că ai ieşit de la Dumnezeu” (In 16,30). Însă Isus nu se lasă „convins” de entuziasmul lor. Ba chiar încearcă să-i tempereze, arătându-le cât de firavă este credința lor, amintindu-ne astfel și nouă cât de fragili suntem în felul nostru de a crede. Tuturor Isus ne spune: „Acum credeți? Chiar credeți? Vine ceasul când vă veți întoarce fiecare la propria casă, la propriile preocupări, ba chiar la propriile păcate și pe mine mă veți abandona, mă veți lăsa singur” (cf. In 16,32).

Isus e părăsit și cât de puternică este ispita mândriei, a autosuficienței de a ne ridica revoltați, plini de noi înșine, și să spunem cu apostolul Petru: „Doamne, îmi voi da viața pentru tine. Chiar dacă toți te vor părăsi, eu nu te voi părăsi niciodată” (cf. In 13,37; Mt 26,33). De fapt, nu doar Petru spunea aceasta, ci „toți discipolii spuneau la fel” (Mt 26,35). Noi înșine spunem la fel zi de zi, dar apoi îl părăsim pe Cristos.

Isus nu a crezut în entuziasmul ucenicilor săi nu doar pentru că-i cunoștea, ci mai ales pentru că venea „ceasul” Crucii. Abia în fața crucii se poate verifica adevărata credință. De fapt, a crede cu adevărat nu înseamnă a crede doar într-un Cristos care face minuni, care strălucește pe muntele Tabor, ci înseamnă a crede în Cristos răstignit. Iar noi știm că în fața crucii discipolii l-au părăsit pe Domnul.

Puțini sunt cei care au tăria să rămână neclintiți în fața crucii. Care este relația noastră cu Cristos răstignit? Contemplăm pătimirile sale? Mai avem în camerele noastre crucifixul sau ne temem să privim la cel străpuns pentru păcatele noastre (cf. In 19,37)? Noi vrem doar un Domn al gloriei sau suntem dispuși să parcurgem și drumul crucii?

Deși Cristos știe reacția ucenicilor săi și reacția noastră în fața crucii, el nu se descurajează și nu renunță la noi și nici la planul său de mântuire. De fapt, el știe că nu este niciodată singur: „Nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu mine” (In 16,32). Mai mult, el știe că deja a „învins lumea” și ne invită și pe noi să prindem curaj prin victoria sa.

Să primim cu smerenie adevărul proclamat de Isus: „În lume veţi avea necazuri; însă curaj, eu am învins lumea” (In 16,33). Smerenie, dar în același timp curaj! Să îndrăznim să rămânem alături de Cristos răstignit. Să nu ne temem de cruce, pentru că noi știm și mărturisim împreună cu Apostolul: „Cuvântul crucii este nebunie pentru cei care se pierd, dar pentru noi, cei care ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (1Cor 1,18).


„Nu vreau să ştiu nimic altceva
decât pe Isus Cristos,
şi pe acesta răstignit” (1Cor 2,2).


29 mai 2017 

Luni din săptămâna a 7-a a Paştelui
Sf. Maxim, ep.
Fap 19,1-8; Ps 67; In 16,29-33

LECTURA I
L-aţi primit pe Duhul Sfânt când aţi venit la credinţă?
Citire din Faptele Apostolilor 19,1-8
În timp ce Apolo era la Corint, Paul, după ce a străbătut regiunile nordice, a coborât la Efes. Acolo a găsit câţiva discipoli 2 şi le-a spus: „L-aţi primit pe Duhul Sfânt când aţi crezut?” Dar ei au răspuns: „Nici n-am auzit că este Duh Sfânt”. 3 El le-a zis: „Atunci ce fel de botez aţi primit?” Ei au răspuns: „Botezul lui Ioan”. 4 Paul le-a zis: „Ioan a botezat cu botezul convertirii, spunând poporului să creadă în cel care vine, adică în Isus”. 5 Când au auzit ei, au primit Botezul în numele Domnului Isus. 6 Iar când Paul şi-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt a coborât asupra lor, iar ei vorbeau în limbi şi profeţeau. 7 Erau cu toţii cam doisprezece bărbaţi. 8 El a intrat în sinagogă şi a vorbit cu îndrăzneală timp de trei luni, discutând cu ei şi convingându-i despre cele referitoare la împărăţia lui Dumnezeu.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 67(68),2-3.4-5ac.6-7ab (R.: 33a)
R.: Domnii ale pământului, cântaţi-i lui Dumnezeu!
sau:
Aleluia.

2 Dumnezeu se ridică, duşmanii lui se risipesc
şi cei care-l urăsc fug dinaintea feţei lui.
3 Cum se risipeşte fumul, aşa îi risipeşti,
cum se topeşte ceara în faţa focului,
aşa pier cei răi din faţa lui Dumnezeu. R.

4 Cei drepţi se bucură şi tresaltă de bucurie
în faţa lui Dumnezeu,
exultă în tresăltări de bucurie.
5ac Cântaţi-i lui Dumnezeu, cântaţi psalmi numelui său,
numele său este Domnul. R.

6 Dumnezeu este tatăl orfanilor, apărătorul văduvelor,
el, care locuieşte în lăcaşul său cel sfânt.
7ab Dumnezeu dă o casă celor părăsiţi,
el îi face pe prizonieri să iasă pe poarta libertăţii. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Col 3,1
(Aleluia) Dacă aţi înviat împreună cu Cristos, căutaţi cele de sus, unde Cristos şade la dreapta lui Dumnezeu! (Aleluia)

EVANGHELIA
Curaj, eu am învins lumea.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 16,29-33
În acel timp, discipolii i-au zis lui Isus: „Iată, acum ne vorbeşti deschis şi nu spui nicio asemănare! 30 Acum ştim că ştii toate şi nu ai nevoie să te întrebe cineva. De aceea, credem că ai ieşit de la Dumnezeu”. 31 Isus le-a răspuns: „Acum credeţi? 32 Iată, vine ceasul – ba a şi venit – când veţi fi împrăştiaţi fiecare la ale sale şi mă veţi lăsa singur; dar nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu mine. 33 V-am spus acestea ca să aveţi pace în mine. În lume veţi avea necazuri; însă curaj, eu am învins lumea!”

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

Gânduri pentru cei „aleși”…

Posted by Paxlaur pe 11/05/2017

dreptate fidelitate justitie judecata„Voi, temători de Dumnezeu, ascultaţi”: pe cât de mare este bucuria de a fi ales, pe atât de înfricoșător și groaznic este gândul trădării! Atunci când Cristos ne privește și ne spune: „Eu știu pe cine am ales! Eu te cunosc!” (cf. In 13,18), inima noastră tresaltă de fericire: am fost aleși. Dumnezeu ne-a ales să fim fiii săi, să fim creștini. Mai mult, dintre cei „renăscuți prin Botez”, unii au fost aleși să fie tați, mame, soți, persoane consacrate, preoți. Tuturor celor aleși psalmistul le amintește că „mâna Domnului le dă stabilitate şi braţul său le dă putere” pentru a rămâne statornici (cf. Ps 88,22). Tot ce suntem e darul Domnului! Ce am fi noi fără ajutorul său?

Însă, atenție, Scriptura spune: „Fiule, dacă te apropii să-i slujeşti Domnului, pregăteşte-ţi sufletul pentru încercare” (Sir 2,1). Veghează! Acest avertisment vine tocmai pentru că nu puțini sunt cei care deși au primit botezul, deși s-au hrănit cu pâinea euharistică, deși au simțit milostivirea Domnului, ajung apoi să trădeze, să îi nege prezența și să îi respingă ajutorul. Altfel spus, tocmai unii dintre cei aleși devin trădători identificați de Cristos cu aceste cuvinte amare: „Cel care mănâncă pâinea mea şi-a ridicat călcâiul împotriva mea” (In 13,18; cf. Ps 41,10).

Despre prietenul perfid și trădător, psalmistul spune: „Dacă un dușman m-ar fi făcut de ocară, l-aș fi suportat; dacă cel care mă urăște s-ar fi ridicat cu orgoliu asupra mea, poate m-aș fi ascuns de el. Dar ești tu om asemenea mie, prietenul meu și omul meu de încredere, cu care mă înțelegeam așa de bine și mergeam cu însuflețire spre casa lui Dumnezeu” (Ps 54,13-15). Cât de dureros este să fii trădat, mințit, înșelat de prieten, de cel cu care îți împărțeai nu doar pâinea, ci viața întreagă! Nu cumva suntem și noi printre cei care trădează? Cei din viața noastră, din comunitatea noastră nu suferă cumva și din cauza comportamentului nostru?

Fiecare zi este potrivită pentru verificarea și consolidarea fidelității noastre față de vocația pe care am primit-o, față de talanții pe care Dumnezeu i-a investit în noi, față de relațiile noastre de prietenie. Să ne cercetăm cugetul zilnic! Aceasta nu pentru a ne îngrozi în fața fragilității noastre, ci pentru a reînflăcăra zilnic darul lui Dumnezeu care este în noi (cf. 2Tim 1,6). Însuși Cristos este cel care ne amintește că pe urmele sale nu trebuie să pășim doar din când în când, ci în fiecare zi: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să mă urmeze!” (Lc 9,23).

Nu e greu să fii ales și să-l urmezi pe Cristos. Greu este să faci asta în fiecare zi dacă nu te lași susținut de el. Fără Dumnezeu și fără speranța vieții veșnice, fidelitatea – în orice fel de relație! – devine o utopie!


Nu-l trăda pe cel pe care ai promis că-l vei iubi!
Nu uita:
„Cine este fidel în cele mai mici lucruri,
este fidel şi în cele mari” (cf. Lc 16,10).


1 mai 2017 

Joi din săptămâna a 4-a a Paştelui
Sf. Mamert, ep.
Fap 13,13-25; Ps 88; In 13,16-20

LECTURA I
Dumnezeu a ridicat din descendenţa lui David un mântuitor: pe Isus.
Citire din Faptele Apostolilor 13,13-25
În zilele acelea, îmbarcându-se de la Pafos, Paul şi cei care erau cu el au ajuns la Perga Pamfiliei. Ioan, despărţindu-se de ei, s-a întors la Ierusalim. 14 Iar ei, plecând din Perga, au ajuns la Antiohia Pisidiei. Au intrat în sinagogă într-o zi de sâmbătă şi s-au aşezat. 15 După citirea Legii şi a Profeţilor, conducătorii sinagogii au trimis la ei să li se spună: „Fraţilor, dacă aveţi vreun cuvânt de mângâiere pentru popor, vorbiţi!” 16 Atunci, Paul, ridicându-se, şi, făcând semn cu mâna, a zis: „Bărbaţi israeliţi şi voi, temători de Dumnezeu, ascultaţi! 17 Dumnezeul acestui popor, Israel, i-a ales pe părinţii noştri şi a înălţat poporul în timpul şederii lor în ţara Egiptului şi după ce i-a scos de acolo cu braţ puternic, 18 timp de aproape patruzeci de ani, i-a suportat în pustiu. 19 După ce a nimicit şapte popoare în ţara Canaan, le-a dat ca moştenire ţara aceasta 20 cam patru sute cincizeci de ani. După aceasta, le-a dat judecători până la profetul Samuel. 21 Apoi, i-au cerut un rege, iar Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chiş, bărbat din tribul lui Beniamin, timp de patruzeci de ani. 22 După ce l-a înlăturat pe acesta, l-a ridicat pentru ei ca rege pe David, despre care a dat mărturie, spunând: «L-am aflat pe David, fiul lui Iese, un om după inima mea», care va împlini toată voinţa mea. 23 Din descendenţa acestuia, Dumnezeu a ridicat pentru Israel, după promisiunea sa, un mântuitor: pe Isus. 24 Înainte de venirea lui, Ioan a predicat un botez al convertirii pentru tot poporul lui Israel. 25 Dar când Ioan era spre sfârşitul călătoriei sale, spunea: «Eu nu sunt ceea ce credeţi voi că sunt. Dar iată că vine după mine unul căruia nu sunt vrednic să-i dezleg încălţămintea picioarelor»”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 88(89),2-3.21-22.25 şi 27 (R.: cf. 2a)
R.: În veci voi cânta, Doamne, milostivirea ta.
sau:
Aleluia.

2 Îndurările Domnului în veci le voi cânta,
cu gura mea voi face cunoscută
din generaţie în generaţie fidelitatea ta.
3 Căci ai spus: „Îndurarea s-a întemeiat pentru totdeauna”;
ai stabilit în ceruri fidelitatea ta. R.

21 L-am aflat pe David, slujitorul meu,
şi l-am uns cu untdelemnul meu cel sfânt;
22 acestuia, mâna mea îi va da stabilitate
şi braţul meu îi va da putere. R.

25 Fidelitatea şi bunătatea mea vor fi cu el
şi puterea lui prin numele meu va creşte.
27 El îmi va spune: „Tu eşti tatăl meu,
Dumnezeul meu şi stânca mântuirii mele”. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. Ap 1,5ab
(Aleluia) Isuse Cristoase, tu eşti martorul cel credincios, primul născut din morţi; tu ne iubeşti şi ne speli păcatele în sângele tău. (Aleluia)

EVANGHELIA
Cine îl primeşte pe cel pe care îl voi trimite, pe mine mă primeşte.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 13,16-20
În acel timp, după ce le-a spălat discipolilor picioarele, Isus le-a spus: „Adevăr, adevăr vă spun: nu este servitorul mai mare decât stăpânul său şi nici trimisul mai mare decât cel care l-a trimis. 17Ştiind acestea, fericiţi sunteţi dacă le faceţi. 18 Nu vorbesc despre voi toţi; eu ştiu pe cine am ales, dar trebuie să se împlinească Scriptura: «Cel care mănâncă pâinea mea şi-a ridicat călcâiul împotriva mea». 19 Vă spun acestea de pe acum, înainte de a se întâmpla, pentru ca, atunci când se vor întâmpla, să credeţi că eu sunt. 20 Adevăr, adevăr vă spun: cine îl primeşte pe cel pe care îl voi trimite, pe mine mă primeşte iar cine mă primeşte pe mine îl primeşte pe acela care m-a trimis”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

Un cuvânt dur pentru cei care trădează…

Posted by Paxlaur pe 06/05/2017

felice torelli tradatorulSimon Petru ne invită în această zi să ne reînnoim credința și să ne (re)angajăm inima pe drumul fidelități în urmarea lui Cristos: „Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice, iar noi am crezut şi am cunoscut că tu eşti Sfântul lui Dumnezeu” (In 6,68-69). Unde am putea merge? Cum altfel i-am putea mulțumi Domnului dacă nu tocmai rămânând fideli „voturilor făcute Domnului de faţă cu tot poporul său? Ce altceva i-am putea da în schimb Domnului pentru tot binele pe care ni l-a făcut” (cf. Ps 116,12.14)?

Cuvintele lui Isus – și mai ales viața sa! – au generat mereu neînțelegere și refuz, abandonare și trădare. A fost și este neînțeles de oamenii care nu caută pâinea vieții care să le potolească „foamea inimii, dorul sufletului după veșnicie”, ci vor doar pâinea care să-i sature astăzi. Acești oameni nu sunt interesați de mâine, de suflet, de mântuire (cf. In 6,26-27). Cristos a fost și este neînțeles și respins de cei care nu cred că poate exista un Dumnezeu și cu atât mai puțin cred că Dumnezeu s-a făcut om, s-a întrupat, s-a jertfit pentru noi și acum ni se oferă ca hrană. Ei nu cred și mulți nici măcar nu încearcă să înțeleagă, să pătrundă în misterul acestei iubiri!

Dar cel mai trist este atunci când vedem că Domnul Isus este neînțeles și respins tocmai de cei pe care el i-a ales, de discipolii săi care murmură și astăzi spunând: „Greu este cuvântul acesta! Cine poate să-l asculte?” (In 6,60). Și nu doar că murmură, dar mulți se retrag și nu mai merg alături de el, ba chiar îl trădează (cf. In 6,66). Să fim atenți la cuvântul dur pe care Isus îl adresează celor pe care i-a ales, la cuvântul pe care ni-l adresează nouă: „Oare nu v-am ales eu pe voi? Dar unul dintre voi este un diavol” (cf. In 6,70).

Cât de înfricoșătoare sunt aceste cuvinte: „Unul dintre voi este un diavol”! Să ne trezim și să reînnoim credința noastră, iubirea noastră față de Domnul. Să nu murmurăm împotriva lui Cristos. Să ne ridicăm și să ne amintim lucrările minunate pe care le-a făcut în viața noastră. Da, este adevărat: am avut momente în care nu am înțeles, în care am fost umiliți, căzuți. Am suferit. Ne-am simțit singuri. Abandonați! Amăgiți! Însă acum, astăzi, ne hrănește cu trupul său, ne mângâie prin cuvintele sale. Să nu uităm binele pe care Domnul ni l-a făcut: „Recunoaște în inima ta că, așa cum un om îl educă pe fiul său, așa te educă pe tine Domnul Dumnezeul tău! Păzește poruncile lui! Fii fidel, statornic!… Începând de astăzi însuși Domnul te va hrăni cu pâinea vieții și te va călăuzi spre o țară bună, unde nu vei mai duce lipsă de nimic… Ai grijă să nu-l uiți pe Domnul Dumnezeul tău” (cf. Dt 8,1-16).


Cristos și cuvintele sale nu se schimbă:
sunt aceleași ieri, astăzi și în veci (Evr 13,8).
Să nu ne temem de „sânge și carne”, imaginea sacrificiului.
Să nu fugim de cruce!
Să nu refuzăm crucea prin care am fost răscumpărați.


6 mai 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 3-a a Paştelui
Ss. Benedicta, fc.; Petru Nolasco, călug.
Fap 9,31-42; Ps 115; In 6,60-69

LECTURA I
Biserica creştea în număr prin mângâierea Duhului Sfânt.
Citire din Faptele Apostolilor 9,31-42
În zilele acelea, Biserica se bucura de pace în toată Iudeea, Galileea şi Samaria; se consolida şi umbla în frica de Domnul şi creştea în număr prin mângâierea Duhului Sfânt. 32 Trecând pe la toate comunităţile, Petru a coborât şi la sfinţii care locuiesc în Lida. 33 Acolo a găsit un om cu numele de Eneas, care zăcea la pat de opt ani, fiind paralizat. 34 Petru i-a zis: „Eneas, Isus Cristos te vindecă. Ridică-te şi strânge-ţi singur patul!” Şi acesta îndată s- a ridicat. 35 Şi toţi cei care locuiau în Lida şi Saron l-au văzut şi s-au întors la Domnul. 36 Era la Iope o credincioasă cu numele de Tabita, care, tradus, înseamnă „Gazelă”. Aceasta era plină de fapte bune şi de pomenile pe care le făcea. 37 Tocmai în acele zile, ea s-a îmbolnăvit şi a murit. După ce au spălat-o, au pus-o în camera de sus. 38 Întrucât Lida era aproape de Iope, discipolii au auzit că Petru se găsea acolo şi au trimis doi bărbaţi la el ca să-l cheme: „Vino fără întârziere până la noi!” 39 Petru, ridicându-se, a plecat cu ei. Când a ajuns, l-au dus în camera de sus şi toate văduvele s-au adunat în jurul lui, plângând şi arătându-i tunicile şi hainele pe care le făcea Tabita pe când era cu ele. 40 Petru, după ce i-a trimis pe toţi afară, a îngenuncheat, s-a rugat şi, întorcându-se spre trup, a spus: „Tabita, ridică-te!” Ea a deschis ochii şi, văzându-l pe Petru, s-a aşezat, 41 iar el, dându-i mâna, a ridicat-o. Chemându-i pe sfinţi şi pe văduve, le-a prezentat-o vie. 42 Faptul a devenit cunoscut în toată localitatea Iope şi mulţi au crezut în Domnul.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 114-115(116),12-13.14-15.16-17 (R.: 12)
R.: Ce-i voi da în schimb Domnului pentru tot binele pe care mi l-a făcut?
sau:
Aleluia.

12 Ce-i voi da în schimb Domnului
pentru tot binele pe care mi l-a făcut?
13 Voi lua potirul mântuirii
şi voi invoca numele Domnului. R.

14 Voi împlini voturile făcute Domnului
de faţă cu tot poporul său.
15 Lucru de preţ este în faţa Domnului
moartea credincioşilor săi. R..

16 Ascultă-mă, Doamne, căci sunt slujitorul tău,
eu, slujitorul tău şi fiul slujitoarei tale!
Tu ai desfăcut legăturile mele.
17 Îţi voi aduce jertfă de laudă
şi voi invoca numele Domnului. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. In 6,63b.68c
(Aleluia) Cuvintele tale, Doamne, sunt duh şi viaţă; tu ai cuvintele vieţii veşnice. (Aleluia)

EVANGHELIA
Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 6,60-69
În acel timp, mulţi dintre discipolii lui Isus au zis: „Greu este cuvântul acesta! Cine poate să-l asculte?” 61 Dar Isus, cunoscând în sine că discipolii lui murmurau pentru aceasta, le-a zis: „Vă scandalizează acest lucru? 62 Dar dacă l-aţi vedea pe Fiul Omului urcându-se acolo unde a fost mai înainte? 63 Duhul este acela care dă viaţa, trupul nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi viaţă. 64 Dar sunt unii dintre voi care nu cred”. De fapt, Isus ştia de la început cine sunt cei care nu cred şi cine este acela care îl va trăda. 65 Şi le-a zis: „De aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la mine decât dacă îi este dat de la Tatăl”. 66 După aceasta, mulţi dintre discipolii lui au plecat şi nu mai mergeau după el. 67 Atunci, Isus le-a zis celor doisprezece: „Nu cumva vreţi să plecaţi şi voi?” 68 Simon Petru i-a răspuns: „Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice, 69 iar noi am crezut şi am cunoscut că tu eşti Sfântul lui Dumnezeu”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Grija lumii și pofta amăgitoare a bogăției

Posted by Paxlaur pe 17/04/2017

ispita banuluiÎnainte de patima, moartea și învierea Domnului, evangheliile ne-au redat momentul în care Iuda ia 30 de arginți pentru a-l trăda pe Mântuitorul. Astăzi, după înviere, soldații iau „mulți arginți” pentru a denatura adevărul despre Cristos. Vedem astfel cum arginții, banii au forța de a corupe inima, de a împinge omul spre trădare, spre falsitate, minciună, spre o viață trăită departe de adevăr și de lumina lui Cristos cel înviat. Pofta de avere și arginții ne pot strica Paștele!

Însuși Cristos, în timp ce predica mulțimilor, ne-a avertizat asupra acestui pericol: „Fiți atenți și păziți-vă de orice lăcomie; deoarece chiar și atunci când cineva este bogat, viața lui nu constă în ceea ce are”… Cât de tristă este soarta omului care „adună comori pentru sine, dar nu este bogat înaintea lui Dumnezeu” (Lc 12,15.21). Cât de trist este cel care deja se lasă frământat de grijile acestei lumi, uitându-l într-un colț al inimii pe Cristos înviat. Pofta de avere, lăcomia este dușmanul care ne ademenește și vrea să ne răpească din sulfet și din casă atmosfera sfântă a învierii. Să fim atenți pentru că „grija lumii și pofta amăgitoare a bogăției” pot înăbuși în noi învierea lui Cristos, pot distruge roadele Paștelui pe care încă îl sărbătorim (cf. Mt 13,22).

Dacă dorim să simțim în continuare Învierea lui Cristos să cântăm în această zi împreună cu Psalmistul: „Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că în tine îmi caut refugiu!”. Să ne păzească Domnul și să fie el sfătuitorul nostru: luminați de el să ne alegem cu grijă felul în care ne petrecem zilele de după Înviere. Prin felul în care trăim să putem cânta: „Inima mea se bucură şi sufletul meu tresaltă de bucurie; ba chiar şi trupul meu se va odihni în siguranţă”.

Ce planuri avem pentru această zi? Cristos vrea să ne transforme în mesageri ai învierii. Domnul vrea ca vestea cea bună a învierii să ajungă la toată lumea. Ceea ce a spus femeilor venite la mormânt ne spune și nouă: „Bucurați-vă! Nu vă temeţi! Mergeţi şi daţi de ştire fraţilor mei să meargă în Galileea şi acolo mă vor vedea!”. La cine am putea merge pentru a anunța învierea? Să ne gândim la acele persoane care poate sunt singure, în suferință și care nu au simțit lumina și speranța aduse de Domnul gloriei. Să mergem și să-i vizităm pe cei singuri, pe cei bolnavi, pe cei părăsiți. Să-l purtăm pe Cristos înviat lumii și vom da Pământului o nouă strălucire. Să nu lăsăm învierea Domnului să dureze doar o zi. Să nu ne întoarcem la ceea ce nu corespunde cu gloria celui înviat. Să-l rugăm pe Domnul să ne facă cunoscută „cărarea vieții”, acel drum pe care să putem păși trăind învierea cât mai mult timp, cu inima curată, departe de orice păcat, departe de orice lăcomie.


Caută acele mijloace de har
prin care poți face ca învierea Domnului să dureze mai mult de o zi
și vestea cea bună să ajungă la toată lumea,
mai ales la cei părăsiți și descurajați.


17 aprilie 2017 

Luni din octava Paştelui
Ss. Ilie, Paul şi Isidor, m.
Fap 2,14.22-33; Ps 15; Mt 28,8-15

LECTURA I
Pe acest Isus, Dumnezeu l-a înviat şi noi toţi suntem martorii acestui fapt.
Citire din Faptele Apostolilor 2,14.22-33
În ziua de Rusalii, Petru, stând în picioare, împreună cu cei unsprezece, şi-a ridicat glasul şi le-a vorbit: „Bărbaţi iudei şi voi toţi care locuiţi în Ierusalim, să vă fie cunoscută aceasta şi fiţi atenţi la cuvintele mele! 22 Pe Isus Nazarineanul, bărbat adeverit de Dumnezeu între voi prin fapte puternice, minuni şi semne pe care le-a făcut Dumnezeu prin el în mijlocul vostru, după cum voi înşivă ştiţi, 23 pe acesta, care a fost dat după planul stabilit şi preştiinţa lui Dumnezeu şi pe care voi l-aţi răstignit şi ucis prin mâinile celor fărădelege, 24 pe acesta, Dumnezeu l-a înviat, eliberându-l de durerile morţii, deoarece nu era posibil să fie ţinut sub puterea ei. 25 Căci David spune cu privire la el: «Îl vedeam mereu în faţa mea pe Domnul, căci el este la dreapta mea ca să nu mă clatin. 26 De aceea s-a bucurat inima mea şi limba mea a tresăltat de veselie; ba, mai mult, şi trupul meu se va odihni în speranţă, 27 pentru că nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor şi nici nu vei permite ca sfântul tău să vadă putrezirea. 28 Mi-ai făcut cunoscute căile vieţii, mă vei umple de bucurie cu prezenţa ta». 29 Fraţilor, să-mi fie permis să vă vorbesc cu îndrăzneală despre patriarhul David: el a murit şi a fost îngropat şi mormântul lui este printre noi până în ziua de azi. 30 Dar fiind profet şi ştiind că Dumnezeu îi făcuse jurământ să aşeze pe tronul său un descendent al lui, 31 el a văzut dinainte şi a vorbit despre învierea lui Cristos: «El nu a fost lăsat în locuinţa morţilor şi nici trupul lui nu a văzut putrezirea». 32 Pe acest Isus, Dumnezeu l-a înviat şi noi toţi suntem martorii acestui fapt. 33 Înălţat fiind acum la dreapta lui Dumnezeu şi primind de la Tatăl promisiunea Duhului Sfânt, l-a revărsat pe acesta, aşa cum vedeţi şi auziţi voi”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 15(16),1-2a şi 5.7-8.9-10.11 (R.: 1)
R.: Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că în tine îmi caut refugiu!
sau:
Aleluia.

1 Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că îmi caut refugiu în tine!
2a I-am spus Domnului: „Tu eşti Dumnezeul meu”.
5 Domnul este partea mea de moştenire şi cupa mea cu sorţi,
tu eşti acela care ai în mână soarta mea. R.

7 Îl binecuvântez pe Domnul, care m-a sfătuit,
la aceasta până şi noaptea mă îndeamnă inima.
8 Îl am mereu în faţa ochilor pe Domnul;
dacă el este la dreapta mea, nu mă clatin. R.

9 De aceea, inima mea se bucură şi sufletul meu tresaltă de bucurie;
ba chiar şi trupul meu se va odihni în siguranţă,
10 deoarece nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor,
nici nu vei îngădui ca cel credincios al tău să vadă putrezirea. R.

11 Tu îmi vei face cunoscută cărarea vieţii;
în faţa ta sunt bucurii depline
şi desfătări veşnice la dreapta ta. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Ps 117(118),24
(Aleluia) Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim în ea! (Aleluia)

EVANGHELIA
Daţi de ştire fraţilor mei să meargă în Galileea şi acolo mă vor vedea.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 28,8-15
În acel timp, femeile, plecând în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare, au alergat să dea de ştire discipolilor lui. 9 Şi, iată, Isus le-a venit în întâmpinare şi le-a zis: „Bucuraţi-vă!” Iar ele, apropiindu-se, i-au cuprins picioarele şi l-au adorat. 10 Atunci Isus le-a zis: „Nu vă temeţi! Mergeţi şi daţi de ştire fraţilor mei să meargă în Galileea şi acolo mă vor vedea!” 11 După ce au plecat ele, iată că unii din gardă au venit în cetate şi au dat de ştire arhiereilor despre toate cele întâmplate. 12 Aceştia, reunindu-se în consiliu cu bătrânii, au dat suficient de mulţi arginţi soldaţilor, 13 zicând: „Să spuneţi: «Discipolii lui au venit noaptea şi l-au furat pe când noi dormeam!» 14 Şi dacă va afla guvernatorul despre asta, îl vom convinge noi şi vă vom scăpa de neplăceri”. 15 Ei, luând arginţii, au făcut aşa cum au fost instruiţi. Astfel, zvonul acesta s-a răspândit la iudei până azi.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: