Scrisoare către copii

Dragi copii!

Ne adresăm acum din nou vouă, pentru că avem nevoie de ajutorul vostru!
Desigur, aţi auzit cu toţii că în lume există atâta război şi ceartă, foamete şi nevoi.
Noi, adulţii, uneori nu mai vedem nicio ieşire.
Însă voi puteţi să ne ajutaţi mai mult ca nimeni altcineva…

un milion de copii se roaga rozariul pentru pace„Un milion de copii se roagă Rozariul” (2018)

Dragi prieteni,

Simţim cu toţii situaţia extrem de îngrijorătoare din întreaga lume. De mult nu mai este vorba doar despre un simplu conflict naţional. Peste tot, multe regiuni au devenit ca un vas cu pulbere, care se poate transforma cu uşurinţă într-un conflict militar mondial.

Ce putem face în această situaţie noi, creştinii, chiar dacă nu avem nicio poziţie cu răspundere politică? Sfântul părinte al Bisericii Ioan Crisostomul ne-ar spune: „Omul care se roagă ţine cârma istoriei în mâinile sale”.

De aceea, ca şi în anii trecuţi, Fundaţia pontificală „Kirche in Not” („Biserica în nevoie”) organizează iniţiativa de rugăciune „Un milion de copii se roagă Rozariul” şi îi invită pe toţi părinţii, profesorii şi educatorii ca, în ziua de 18 octombrie 2018, la ora 9.00 (sau la o altă oră potrivită), să se roage Rozariul împreună cu copiii pentru unitate şi pace în lume. Cu această ocazie, în multe locuri se întrerupe predarea în şcoli pentru o jumătate de oră.

În 2005, în Venezuela, câţiva adulţi au luat această iniţiativă de rugăciune, având încredere în cuvintele lui P. Pios: „Dacă un milion de copii se roagă Rozariul, lumea se va schimba”. Acum vor fi nu doar un milion, ci milioane de copii din toată lumea se vor uni într-o zi de octombrie, luna Rozariului, ca să facă să coboare mai mult cer pe pământul nostru. Domnul a spus doar: „Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la mine, căci împărăţia cerurilor este a acelora care sunt ca ei!” (Mt 19,14)

De câte ori nu am experimentat că, mai mult decât altele, rugăciunea copiilor are un mare efect. Ca exemplu pentru aceasta, am prezentat în scrisoarea către copii minunea extraordinară care este dovedită prin mărturiile celor ce au văzut şi au auzit şi care a avut loc în ziua de 14 aprilie 1886, la Jaffa, în Ţara Sfântă, prin mijlocirea sfintei Maria Alfonsina Ghatta. Ea s-a rugat Rozariul cu copiii şi l-a implorat pe Dumnezeu pentru viaţa unei fetiţe de 12 ani, Nousseira Habib, care căzuse în fântână în timp ce scotea apă şi toţi o credeau moartă. După salvarea minunată a fetiţei, întreaga familie a trecut la credinţa catolică, iar Nousseira a dat mărturie până la sfârşitul vieţii sale despre puterea Rozariului.

Ceea ce nu se putea obţine prin nicio străduinţă şi pricepere omenească, Dumnezeu a dat graţie rugăciunii Rozariului făcute de copii şi de învăţătoarea lor, sfânta Maria Alfonsina. Nu am putea să cerem şi noi astăzi credinţa pe care această soră o trăia zilnic şi să-i încurajăm pe copii să se roage cu noi pentru pacea în lume?

Fie ca Maica Domnului să vă dăruiască şi vouă curaj şi elan să participaţi la această iniţiativă de rugăciune, care cu siguranţă va aduce roade de pace şi unitate.

Card. Mauro Piacenza
preşedinte

P. Martin M. Barta
asistent spiritual

* * *

Scrisoare către copii

Dragi copii!

Ne adresăm acum din nou vouă, pentru că avem nevoie de ajutorul vostru! Desigur, aţi auzit cu toţii că în lume există atâta război şi ceartă, foamete şi nevoi. Noi, adulţii, uneori nu mai vedem nicio ieşire. Însă voi puteţi să ne ajutaţi mai mult ca nimeni altcineva.

Când Isus îi binecuvânta odată pe copii, ucenicii lui voiau să-i îndepărteze, însă el nu a permis aceasta. Le-a spus: „Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la mine, căci împărăţia cerurilor este a acelora care sunt ca ei!” Isus v-a dat vouă, copiilor, o putere deosebită, ca să-l ajutaţi prin rugăciune să învingă răul din lume. De aceea vă invităm şi în acest an să vă rugaţi din nou împreună Rozariul şi să imploraţi pacea în lume. Rozariul are într-adevăr o mare putere. Când vă rugaţi Rozariul ţineţi în mâinile voastre mâna Maicii Domnului şi ea, împreună cu voi, poate să ceară de la Isus minunea de care avem nevoie, asemenea sfintei Maria Alfonsina din Palestina, a cărei istorie doresc să v-o povestesc acum.

La 14 aprilie 1886 s-a întâmplat ceva incredibil: Nousseira Habib, în vârstă de 12 ani, s-a oferit de bunăvoie să spele duşumelele în casa surorilor. Pe atunci nu era apă curentă ca astăzi la noi, ci trebuia să meargă la o fântână şi să scoată apă cu o găleată legată de o funie. La început totul a mers bine, însă la un moment dat fetiţa nu a mai avut destulă putere şi găleata plină cu apă a tras-o pe Nousseira după ea, astfel că ea a căzut în fântâna adâncă de opt metri. Sora Ecaterina, care a văzut aceasta, a strigat după ajutor. După vreo zece minute au venit câţiva bărbaţi cu o frânghie pe care au coborât-o înăuntru. De două ori au văzut că fetiţa plutea deasupra apei, însă pentru că nu avea putere, nu reuşea să se ţină de frânghie. Între timp au venit la fântână părinţii şi multă lume din sat, care striga şi plângea. Însă nimeni nu putea să-i ajute efectiv.

Atunci sora Alfonsina i-a chemat pe copiii care erau în jurul ei şi a mers cu ei în biserică, în faţa tabernacolului. Cu toţii împreună l-au rugat pe Isus din toată inima să o salveze pe colega lor. După aceea, sora Alfonsina a alergat repede prin mulţime până la fântână şi a aruncat rozariul ei în fântână, la Nousseira. Totodată, a strigat cu glas tare: „Regina Rozariului, salvează copilul şi ajută-ne în marea noastră strâmtorare!” Lumea a râs de ea şi i-a spus: „Fetiţa s-a înecat, căci se află deja de o oră pe fundul fântânii”. Însă sora Alfonsina nu s-a descurajat. A mers din nou la copii în biserică şi s-a rugat cu ei Rozariul.

Sora Ecaterina, care rămăsese la fântână, a crezut şi ea că Maica Domnului poate să obţină orice de la Dumnezeu. De aceea, a coborât încă o dată găleata până la fundul fântânii. Dintr-o dată, s-a mişcat funia. Când sora, cu ajutorul unui bărbat, a tras sus găleata – imaginaţi-vă! -, Nousseira se afla în ea cu rozariul în jurul gâtului. Ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, a îmbrăţişat-o pe învăţătoarea ei şi a povestit: „Când eram în apă, am simţit cum un rozariu strălucitor a căzut asupra mea şi s-a aşezat în jurul gâtului şi mâinii mele. Fântâna era acum luminată. M-am simţit în fântână la fel de bine ca într-un pat. Atunci am văzut multă lume deasupra fântânii şi o voce a strigat către mine: «Prinde-te de funie!» M-am prins de ea şi am ajuns teafără sus”. Sora Ecaterina a alergat îndată în biserică şi i-a povestit surorii Alfonsina despre salvarea minunată. Nousseira a întâmpinat-o plină de bucurie pe sora Alfonsina şi i-a spus gâfâind de emoţie: „Sunt aşa de fericită pentru că am văzut fântâna luminată de Rozariu! Îmi pare rău numai că m-au tras aşa de repede sus”. De atunci Nousseira s-a rugat şi ea în fiecare zi Rozariul cu surorile şi a povestit tuturor celor care doreau despre salvarea ei minunată.

Vă mulţumesc pentru rugăciunea voastră!

* * *

Misterele de bucurie ale Rozariului pentru copii

1. Isus, pe care tu, o, Fecioară, l-ai zămislit de la Duhul Sfânt!

Arhanghelul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu la Maria din Nazaret, ca să o întrebe dacă ar dori să fie Mama lui Isus. El i-a explicat că Dumnezeu însuşi va fi Tatăl acestui copil. Maria a spus „Da”, pentru că a crezut că Dumnezeu poate toate.

Maică a Domnului, te rugăm să ne dăruieşti şi nouă credinţa ta, ca să învăţăm să ascultăm întotdeauna de Dumnezeu şi să punem în practică tot ceea ce el ne cere.

2. Isus, pe care tu, o, Fecioară, l-ai purtat în sân până la Elisabeta!

Îngerul Gabriel i-a spus Mariei că şi ruda ei Elisabeta aşteaptă un copil. Atunci Maria s-a pornit îndată la drum, ca să o ajute. Pe când se salutau, Elisabeta a simţit că copilul a tresăltat de bucurie în sânul ei. Duhul Sfânt a luminat-o pe Elisabeta, astfel încât aceasta a aflat secretul Maicii Domnului şi, plină de bucurie, a strigat: „Fericită eşti tu, Maria, pentru că ai crezut!”

Maică a Domnului, te rugăm pentru toţi misionarii, care vor să-l ducă oamenilor pe Dumnezeu. Fă ca ei să găsească inimi deschise, care să primească cu bucurie vestea cea bună a lui Isus şi să creadă în el.

3. Isus, pe care tu, o, Fecioară, l-ai născut în Betleem!

Când Iosif şi Maria au ajuns la Betleem, au trebuit să se adăpostească peste noapte într-un grajd, pentru că la han nu mai era niciun loc liber. Acolo s-a născut Pruncul Isus. Primii care au venit să adore copilul au fost păstorii. Îngerii le-au vestit că s-a născut Mesia, Mântuitorul.

Maică a Domnului, te rugăm pentru copiii şi familiile care nu au niciun adăpost, deoarece l-au pierdut din cauza războiului sau a catastrofelor naturale. Trimite-le oameni care să se îngrijească de ei şi să le aducă pacea lui Dumnezeu.

4. Isus, pe care tu, o, Fecioară, l-ai oferit în templu!

După 40 de zile, Iosif şi Maria l-au dus pe Pruncul Isus la Ierusalim, în templu, după cum era prescris pentru iudei. Atunci a venit în templu şi Simeon, un bătrân evlavios. Duhul Sfânt l-a făcut să înţeleagă cine este acest copil şi, foarte fericit, l-a luat pe Isus în braţele sale şi a spus cu glas tare: „Ochii mei au văzut mântuirea, lumina care îi luminează pe toţi oamenii”.

Isuse, te rugăm pentru toţi oamenii care încă nu te cunosc. Dăruieşte-le posibilitatea să audă despre tine şi să înţeleagă că doar tu eşti lumina şi mântuirea lumii.

5. Isus, pe care tu, o, Fecioară, l-ai regăsit în templu!

Când Isus avea 12 ani, a mers cu părinţii săi la templul din Ierusalim, de sărbătoarea Paştelui. A rămas acolo şi a vorbit cu învăţaţii Israelului despre Dumnezeu, Tatăl său. În acest timp, Maria şi Iosif au pornit pe drumul de întoarcere spre casă. Dintr-o dată, au observat că Isus nu era în grupul care mergea înapoi spre Nazaret. L-au căutat îngrijoraţi până l-au găsit.

Părinte ceresc, te rugăm pentru toţi părinţii care şi-au pierdut copiii, pentru cei care se îngrijesc de copii sau pentru cei care aşteaptă un copil şi sunt îngrijoraţi pentru viitorul lui. Ajută-i să aibă încredere că eşti alături de ei în orice situaţie.

Preluare www.itrc.ro

Reclame

Devieri ale credinţei. Vremuri grele! Tu, însă…

noaptea intunecata si lumina credințeiDacă nu pentru astăzi, dacă nu tocmai pentru noi și trezirea noastră, atunci pentru cine au fost scrise aceste cuvinte acum 2000 de ani?

Să le citim cu atenție, să le medităm și, mai ales, să ne rugăm pentru Biserică, pentru Sfântul Părinte și, nu în ultimul rând, pentru convertirea noastră!

Uniți în rugăciune, să străbatem împreună („Episcop și popor”), drumul spre Adevărul care ne va face liberi, acel Adevăr care nu este o idee, ci o persoană: Isus Cristos (cf. In 8,32, In 14,6)!

Devieri ale credinţei în timpurile de pe urmă

1 Dar să ştii acestea: în zilele de pe urmă vor fi vremuri grele2 pentru că oamenii vor fi egoişti, lacomi de bani, lăudăroşi, aroganţi, defăimători, neascultători faţă de părinţi, nerecunoscători, sacrilegi, 3 lipsiţi de iubire, neînduplecabili, perfizi, indisciplinaţi, cruzi, duşmani ai binelui, 4 trădători, obraznici, orbiţi de mândrie, iubitori mai mult de plăceri decât de Dumnezeu, 5 având înfăţişarea evlaviei, dar renegând puterea ei. Şi de aceştia fereşte-te! 6 Dintre ei sunt aceia care se strecoară prin case şi ademenesc femeiuşti încărcate de păcate, frământate de pofte de tot felul, 7 [gata] mereu să înveţe, dar incapabile să ajungă vreodată la cunoaşterea adevărului. 8 Căci aşa cum Iánes şi Iambrés i s-au opus lui Moise, tot aşa şi aceştia se opun adevărului, oameni stricaţi la minte, găsiţi nevrednici în privinţa credinţei, 9 dar nu vor ajunge prea departe, pentru că nebunia lor va fi dezvăluită tuturor aşa cum a fost şi a acelora.

Atitudinea ideală a omului lui Dumnezeu

10Tu, însă,ai urmărit îndeaproape învăţătura [mea], purtarea mea, hotărârea, credinţa, îndelunga răbdare, iubirea, statornicia mea 11 în persecuţii şi suferinţele care au venit asupra mea în Antiohía, în Icóniu şi în Lístra. Câte persecuţii am îndurat! Şi Domnul m-a salvat din toate. 12 Dar toţi cei care vor să trăiască în Cristos Isus cu evlavie vor fi persecutaţi. 13 Însă oamenii răi şi impostori vor merge din rău în mai rău, înşelând şi fiind înşelaţi.

14Tu, însă, rămâi statornic în cele pe care le-ai învăţat şi în care crezi, ştiind de la cine le-ai învăţat! 15 Din copilărie cunoşti Sfintele Scripturi care îţi pot da înţelepciunea spre mântuire prin credinţa care este în Cristos Isus. 16 Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi este de folos pentru a învăţa, a dojeni, a îndrepta, a educa în dreptate, 17 pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit, pe deplin pregătit pentru orice lucrare bună.

(din Scrisoarea a doua sf. apostol Paul către Timotei, cap. 3)

Cu gândul la încercările prin care trece Biserica și Sfântul Părinte/papalitatea, recitesc cele scrise acum 5 ani, când a fost ales Sfântul Părinte papa Francisc:

și

Cred și astăzi ceea ce spuneam atunci: când îi ceri lui Dumnezeu un om, el îţi trimite un înger.

Ce semănăm: pace sau zâzanie?

Domnul este pacea si siguranta noastraCristos este izvorul unităţii.
Diavolul dezbină.
Noi de partea cui suntem?
Noi pentru ce muncim: pentru unitate sau dezbinare?
Suntem făcători de pace sau preferăm zâzania?

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: