Prea târziu te-am iubit…

Iată un fragment superb propus pentru rugăciune şi meditaţie în această zi la Ofeciul Lecturilor. Textul aparţine sfântului Bernard, un iubitor al Sfintei Fecioare Maria.

Pregătită de Cel Preaînalt, prefigurată de părinți

Lui Dumnezeu i se cuvenea o naștere de felul acesta: să nu se nască decât din Fecioară; și Fecioarei i se potrivea o atare sarcină: să nu dea naștere decât lui Dumnezeu. De aceea, creatorul oamenilor, care se năștea din om pentru a deveni om, a trebuit să aleagă dintre toate femeile, ba chiar să creeze o atare mamă, pe care o știa potrivită pentru sine și care să-i fie plăcută.
A voit deci să fie o fecioară. El, Cel Neprihănit, a voit să se nască din Neprihănita, pentru că trebuia să spele prihanele tuturor.
El, blând și smerit cu inima, a voit să vină dintr-o mamă plină de blândețe și de umilință, pentru că trebuia să se ofere tuturor ca model al acestor virtuți, folositoare, ba chiar necesare pentru mântuire. A acordat Fecioarei darul maternității, el, care îi inspirase votul fecioriei și o îmbogățise cu meritele umilinței.
Altfel cum ar fi putut îngerul să o proclame plină de har dacă ar fi avut ceva, oricât de mic, care să nu fie din har? Ea, care îl zămislea pe Sfântul Sfinților și era de acum aproape să-l nască, pentru ca să fie sfântă în trup, a primit darul fecioriei, iar pentru ca să fie sfântă și în minte, a primit darul umilinței.
Fecioara de viță regească, împodobită cu giuvaierele sfințeniei și strălucind de dubla frumusețe a minții și a trupului, cunoscută în lăcașurile cerești datorită calităților și frumuseții sale, a atras asupra sa privirea cetățenilor cerului și a atras asupra sa ochiul regelui, care a făcut-o obiect al alegerii sale și destinatară a mesajului îngeresc.
Spune: Îngerul Gabriel a fost trimis la o fecioară (Lc 1,26-27): fecioară în trup, fecioară în suflet, fecioară prin vot, fecioară, așa cum o descrie apostolul, sfântă în suflet și în trup; nu a fost descoperită recent și nici la întâmplare, ci aleasă din veșnicie, cunoscută mai dinainte de Cel Preaînalt și pregătită pentru el, păzită de îngeri, prefigurată de părinți, promisă de profeți.

Din Omilii despre Laudele Fecioarei-mame ale sfântului Bernard, abate
(Omil. 2, 1-2.4: Opera omnia, Edit. Cisterc. 4 [1966], 21-23)

Lectura se găseşte în Breviar la Oficiul Lecturilor,
marţi, săptămâna a XX-a din timpul de peste an