Ieri nu am scris nimic si asta nu pentru ca am fost melancolic odata cu venirea toamnei la 1 septembrie, ci pentru ca tot ce-mi venea în minte era un singur text: „Sufletul meu e întristat de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi cu mine!” (Mt 26,38)… A fost refrenul zilei!…
Vegheaţi şi rugaţi-vă împreună cu mine!
Prea târziu te-am iubit…
Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi! (cf. Mt 23,8-12)
Posted in Uncategorized
Lasă un comentariu