Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi! (cf. Mt 23,8-12)

Celibatul, dar de iubire

Celibatul preoţesc este darul care pregăteşte pentru viaţa din ceruri. Darul cel mai mare pe care o persoană poate să‑l ofere lui Isus în ziua în care devine preot este o inimă feciorelnică. Noi îl numim celibat preoţesc. Este ca iubirea feciorelnică a lui Cristos, pe care preoţii îl reprezintă. Biserica este trupul lui Cristos, este mireasa lui Cristos.

Celibatul nu este numai capacitatea noastră de a da, ci mai mult capacitatea noastră de a primi darul lui Dumnezeu, alegerea lui Dumnezeu. Meditaţi cu evlavie asupra faptului că el, Creatorul universului, are timp pentru voi, creaturile sale mici.

Celibatul preoţesc creează un gol care ne permite să primim celălalt dar minunat pe care numai Isus poate să‑l ofere şi să‑l dăruiască, darul iubirii divine. În primul rând Isus oferă preţioasa dăruire de el însuşi pentru o prietenie personală şi fidelă care durează toată viaţa, în tandreţe şi în iubire. Nimic nu va face să dispară fidelitatea lui. El rămâne fidel.

 

Fericita Tereza de Calcutta
Edizioni Paoline
Solo per amore
Cinisello Balsamo, 1993, pag. 202,
în Hubertus Blaumeiser – Tonino Gandolfo,
Aşa cum m-a iubit pe mine Tatăl…Presa Bună, Iaşi – 2010, 82.

Posted in

2 răspunsuri la „Gânduri pentru şi despre preoţie”

  1. Avatarul lui Daniela
    Daniela

    Foarte frumos parinte , bine -ar fi daca toti preotii ar ramane celibatari ,daca si-ar aminti juramantul pe care- l fac lui Dumnezeu inainte de a fi sfintiti preoti ,…Dumnezeu sa va ajute sa ramaneti credincios Bisericii si invataturilor sale ! O saptamana binecuvantata sa aveti !!!

    Apreciază

    1. Avatarul lui Laurentiu

      Trebuie să stăm uniţi în rugăciune. Să nu uităm că nu ni s-a spus să ne rugăm mult, ci „rugaţi-vă fără încetare!” (1Tes 5,17).

      Apreciază

Lasă un comentariu