Prea târziu te-am iubit…

„Pe lângă studiu şi o adevărată cunoaştere a Scripturilor, este nevoie de o viaţă corectă şi de un suflet curat, precum şi de virtuţi asemănătoare cu acelea ale lui Cristos, deoarece, trăind în virtute, intelectul poate să atingă şi să înţeleagă ceea ce doreşte, atât cât poate natura umană să înţeleagă despre cuvântul lui Dumnezeu. În realitate, fără o minte curată şi o viaţă modelată după aceea a sfinţilor, nu se pot înţelege cuvintele sfinţilor… Astfel, cine vrea să înţeleagă gândirea teologilor, trebuie să-şi purifice şi să-şi spele sufletul prin însăşi viaţa sa şi să se apropie de sfinţi imitându-le faptele, pentru ca, uniţi cu ei prin conduita vieţii, să înţeleagă ceea ce Dumnezeu le-a revelat lor”. Aceste cuvinte sunt luate din lucrarea Întruparea Cuvântului, operă a sfântului Atanasiu de Alexandria pe care Biserica îl comemorează în această zi.

Când întâlnim oameni „pentru care a trăi înseamnă Cristos” (cf. Fil 1,21) ne umplem de zel. Sfinţii sunt cei care ne arată că în întunericul acestei lumi străluceşte şi va străluci mereu Evanghelia, cea care ne poartă spre Dumnezeu. Şi aceasta, chiar dacă drumul nu este uşor. Astăzi avem în faţa noastră modelul unui om care, de dragul lui Dumnezeu întrupat în Isus Cristos, om adevărat şi Dumnezeu adevărat, nu s-a dat înapoi în faţa greutăţilor. În lupta pe care episcopul de Alexandria a dus-o cu arianii (cei care neagă dumnezeirea lui Isus Cristos) el a arătat că iubirea lui Dumnezeu faţă de oameni se manifestă mai ales prin misterul lui Isus Cristos. Iar răspunsul omului la această iubire se dovedește prin fidelitatea față de adevărul Scripturii, chiar dacă această fidelitate aduce persecuții.

În el, mai ales prin cele cinci exilări pe care le-a trăit, s-a împlinit cuvântul Domnului proclamat în evanghelia de astăzi: „Veţi fi urâţi de toţi, din cauza numelui meu, dar cel care va răbda până la sfârşit va fi mântuit. Când vă vor prigoni într-un oraş, fugiţi în altul” (Mt 10,22-23). Doar fidelitatea până la sfârşit aduce mântuirea. Sau, aşa cum am ascultat în prima lectură, mântuirea ne este oferită de credinţă în Isus Cristos: „Căci dragostea lui Dumnezeu aceasta este: să păzim poruncile lui; iar poruncile lui nu sunt grele. Pentru că oricine este născut din Dumnezeu învinge lumea; şi credinţa noastră este aceea care ne-a făcut să învingem lumea. Cine este cel care învinge lumea, dacă nu cel care crede că Isus este Fiul lui Dumnezeu?” (1In 5,3-5).

Credinţa noastră în Isus, om adevărat şi Dumnezeu adevărat, trebuie să se vadă mai mult, să strălucească mai tare. Credinţa noastră trebuie proclamată, strigată, împărtăşită, pusă ca o cetate luminoasă pe un vârf de munte. Toţi trebuie să o vadă şi să se poată îmbogăţi prin ea. Aşa cum sfântul Atanasiu şi preacurata Fecioară Maria au vestit prin viaţa lor misterul Cuvântului întrupat în Isus Cristos, om adevărat şi Dumnezeu adevărat, la fel şi noi trebuie să-l arătăm lumii pe acelaşi Cristos care ne-a iubit până la moarte şi încă moartea pe Cruce.

Este adevărat (şi uneori ne sperie!) ceea ce ştim din evanghelie şi vedem din vieţile sfinţilor: vestirea lui Cristos aduce persecuţia. Însă trebuie să ne întipărim în inimă frumuseţea adevărului proclamat astăzi de psalmist. Inima noastră devine atât de liniştită atunci când dă mărturie despre Cristos şi cântă:

„Legea ta, Doamne, este mereu în inima mea.

³ Încrede-te în Domnul şi fă binele;
locuieşte pământul şi păstrează-ţi credinţa;
⁴ caută-ţi bucuria în Domnul
şi el îţi va da tot ce-ţi doreşte inima. R.

⁵ Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului,
încrede-te în el şi el îşi va îndeplini lucrarea.
⁶ El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina,
nevinovăţia ta ca soarele la amiază. R.

³⁰ Buzele celui drept vorbesc cu înţelepciune
şi limba lui rosteşte cele drepte.
³¹ Legea Domnului este în inima lui
şi paşii lui nu şovăie” (cf. Ps 36).

 

Între toţi sfinţii şi sfintele lui Dumnezeu, între toţi oamenii, Preacurata Fecioară Maria străluceşte ca un exemplu pentru noi. Spre ea alergăm în această lună mai implorând ajutorul şi mijlocirea ei puternică. Noi nu vrem doar să ştim multe despre sfinţi. Noi nu vrem numai să cunoaştem vieţile sfinţilor şi misterele pline de profunzime ale credinţei. Ceea ce vrem este harul de a ne trăi credinţa asemenea sfinţilor. Vrem o viaţă în care legea Domnului să fie mereu în inima noastră. Însă, pentru aceasta, trebuie să ne rugăm mult, mult mai mult decât am făcut-o până acum. Viaţa de sfinţenie este un har dobândit prin rugăciune şi umilinţă, un har care trebuie cerut prin cuvinte şi fapte. Şi, mai ales, este un har care trebuie împărtăşit.

Maica harului dumnezeiesc, roagă-te pentru noi!

Rugăciune către Inima Neprihănită a Mariei

O, sfântă Fecioară Marie,

Maica lui Dumnezeu,

Regina îngerilor şi a oamenilor,

noi îi mulţumim Treimii Preasfinte

şi vrednice de închinare

pentru privilegiile glorioase cu care te-a îmbogăţit!

Noi credem tot ce ne învaţă Biserica

despre demnităţile tale,

despre puterea ta, despre bunătatea şi virtuţile tale;

noi credem într-un chip deosebit

că tu ai fost zămislită fără de păcat;

că demnitatea ta de mamă a fost unită

cu o feciorie neatinsă în tot timpul vieţii;

că, prin plinătatea harurilor pe care le-ai primit

şi prin corespunderea ta credincioasă,

te-ai ridicat la cea mai înaltă treaptă de sfinţenie,

deasupra tuturor îngerilor şi a oamenilor.

Noi credem, o, Fecioară sfântă,

că Dumnezeu, hotărând să împartă prin tine

darurile sale, te-a pus vistiernica lor şi poarta cerului;

că, în sfârşit, ai primit domnia asupra lumii întregi

şi ai fost proclamată Stăpână,

Regina îngerilor şi a oamenilor!

Ne bucurăm de a putea repeta,

o, preasfântă Fecioară,

că rugăciunea ta este atotputernică

şi te foloseşti de această neţărmuită putere

numai pentru mântuirea sufletelor

şi alinarea celor necăjiţi,

dând întotdeauna ajutor celor ce te cheamă

şi împărţind deseori haruri

chiar acelora care nu te-au chemat!

O, Maica harului dumnezeiesc, scăparea păcătoşilor

şi ajutorul puternic al creştinilor,

cu smerenie îţi mulţumim

pentru harurile nenumărate pe care le dobândeşti

pentru Biserica întreagă

şi pentru fiecare dintre fiii ei!

Îţi suntem din inimă recunoscători

pentru toate binefacerile tale.

Îţi făgăduim din inimă să te iubim, să te cinstim

şi să urmăm pilda ta cu ajutorul harului ceresc.

Îţi cerem iertare, o, Mamă bună şi gingaşă,

pentru toate blestemele rostite împotriva ta,

pentru necinstirea icoanelor tale, pentru insultele

şi nerecunoştinţele care au rănit Inima ta neprihănită!

Noi vrem să ispăşim în chip vrednic atâtea ocări,

şi pentru aceasta ne unim

cu corul îngerilor şi al sfinţilor

şi cu toţi aleşii care te laudă pe pământ şi în cer.

Iar pentru noi, o, puternică Regină, îţi cerem harul

să primeşti dragostea noastră filială

şi să ne faci vrednici de a fi numiţi

adevăraţi fii ai tăi,

printr-o evlavie statornică faţă de tine

până la sfârşitul vieţii noastre! Amin.

 

Rugăciunea este preluată de pe situl http://www.rugaciunecatolica.ro/rugaciunile-familiei-crestine/rugaciuni-catre-maica-domnului/336-rugciuni-ctre-inima-neprihnit-a-mariei-xxii

 

Joi, 2 mai 2013 

Joi din saptamâna a 5-a a Pastelui
Ss. Atanasie, ep. înv. **; Antonin din Florenta, ep.

 

LECTURA I
Credinţa noastră este aceea care ne-a făcut să învingem lumea!

Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan 5,1-5
Preaiubiţilor, ¹ oricine crede că Isus este Cristos, este născut din Dumnezeu; şi oricine iubeşte pe cel care a născut, îl iubeşte şi pe cel care s-a născut din el. ² Din aceasta cunoaştem că iubim pe fiii lui Dumnezeu, dacă iubim pe Dumnezeu şi împlinim poruncile lui. ³ Căci dragostea lui Dumnezeu aceasta este: să păzim poruncile lui; iar poruncile lui nu sunt grele. ⁴ Pentru că oricine este născut din Dumnezeu învinge lumea; şi credinţa noastră este aceea care ne-a făcut să învingem lumea. ⁵Cine este cel care învinge lumea, dacă nu cel care crede că Isus este Fiul lui Dumnezeu?

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 36,3-4.5-6.30-31 (R.: 30a)
R.: Legea ta, Doamne, este mereu în inima mea.

³ Încrede-te în Domnul şi fă binele;
locuieşte pământul şi păstrează-ţi credinţa;
⁴ caută-ţi bucuria în Domnul
şi el îţi va da tot ce-ţi doreşte inima. R.

⁵ Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului,
încrede-te în el şi el îşi va îndeplini lucrarea.
⁶ El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina,
nevinovăţia ta ca soarele la amiază. R.

³⁰ Buzele celui drept vorbesc cu înţelepciune
şi limba lui rosteşte cele drepte.
³¹ Legea Domnului este în inima lui
şi paşii lui nu şovăie. R.

ALELUIA Cf. Mt 5,10
(Aleluia) Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate,
căci a lor este împărăţia cerurilor. (Aleluia)

EVANGHELIA
Când vă vor prigoni într-un oraş, fugiţi în altul.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 10,22-25a
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: ²² „Veţi fi urâţi de toţi, din cauza numelui meu, dar cel care va răbda până la sfârşit va fi mântuit. ²³ Când vă vor prigoni într-un oraş, fugiţi în altul. Vă spun adevărul: Nu veţi fi isprăvit de străbătut oraşele lui Israel, până va veni Fiul Omului. ²⁴ Ucenicul nu este mai presus de Învăţătorul său şi nici slujitorul mai presus de stăpânul lui. ^25a Ucenicul să fie mulţumit dacă este ca învăţătorul său, iar servitorul, dacă este ca stăpânul său”.

Cuvântul Domnului