Prea târziu te-am iubit…

Este un mare har să-ți dai viața pentru Cristos, să poți îndura orice chin din dragoste pentru „cel care ne-a iubit și s-a dat pe sine însuși pentru noi”. Martiriul este un har rezervat preaiubiților lui Dumnezeu. Nouă însă ne este dat alt har: acela de a trăi mereu în prezența Domnului. Fericit e omul care își trăiește întreaga viață plin de convingerea că Dumnezeu este mereu lângă el, că Isus face parte din existența lui în fiecare clipă. Ce dar divin ar fi să ne întipărim în inimă cuvintele lui Cristos: „Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul lumii”. Oare cum de uităm, mai ales în clipele de încercare, că Isus este cu noi? În mijlocul durerilor el este prezent și ne spune: „Curaj! Cei care seamănă acum cu lacrimi, vor secera cu bucurie. Nu te teme! Eu sunt cu tine, îți voi umple inima de bucurie!”

Pentru toți creștinii ajunși la vârsta priceperii ar trebui propuse cursuri de „trăire în prezența lui Dumnezeu”. Acest adevăr al prezenței lui Dumnezeu în mijlocul oamenilor trebuie învățat, educat, ajutat să prindă rădăcini în suflet. Dacă oamenii sunt învățați cum să se comporte în fața superiorilor, a șefilor de state, a regilor, de ce nu ar fi învățați și cum să trăiască mereu în prezența Regelui regilor?!

Sunt zile în care, apăsați de suferința încercărilor, avem nevoie de un suflet care să se așeze lângă noi și să ne spună: „Am trecut și eu prin aceste momente dificile. Însă Domnul mi-a fost alături și m-a salvat. Curaj, Domnul este cu tine!”. Sunt zile în care ne lăsăm pradă ispitelor și alergăm după păcate, surzi la glasul conștiinței. Atunci ar fi o binecuvântare prezența unui suflet care să vină și să ne trezească: „Lângă tine, chiar și atunci când păcătuiești, stă Domnul și te privește. Cel care te-a iubit până la moarte, stă mereu lângă tine, te vede și te vrea viu, bun, cu sufletul curat. Nu mai păcătui, căci întristezi prezența Domnului care te privește plin de iubire”. Sunt zile în care, dezamăgiți de căderile repetate, descurajați în fața vieții și părăsiți de prieteni, nu mai avem puterea de a ne ridica. Credem că nu mai merităm nimic, nici măcar iubirea lui Dumnezeu. Atunci este un balsam mângâietor prezența unui om care să ne învețe: „Curaj! Domnul este aici. El vrea să te vindece. Nu te teme, ridică-te și trăiește mereu în prezența Domnului”.

Reține

Astăzi Dumnezeu te ține în brațele sale și îți tămăduiește toate rănile. Astăzi trăiește și bucură-te de prezența lui Dumnezeu în viața ta.

Joi, 6 februarie 2014 

Joi din saptamâna a 4-a de peste an
Ss. Paul Miki si îns., m. **; Doroteea si Teofil, m.
Gal 2,19-20; Ps 125; Mt 28,16-20

LECTURA I Eu trăiesc, dar nu mai trăiesc eu, ci în mine trăieşte Cristos.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Galateni 2,19-20
Fraţilor, ¹⁹ prin Legea lui Moise, am încetat să mai trăiesc pentru Lege, ca să trăiesc pentru Dumnezeu. ²⁰ Am fost răstignit împreună cu Cristos pe cruce. Eu trăiesc, dar nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăieşte în mine. Această viaţă, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi s-a dat pe sine însuşi pentru mine.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 125,1-2ab.2cd-3.4-5.6 (R.: 5)
R.: Cei ce seamănă cu lacrimi, vor secera cu bucurie.

¹ Când Domnul a întors pe locuitorii Sionului din robie ni se părea că visăm. ^2ab Atunci gura ni s-a umplut de strigăte de bucurie şi buzele de cântări de veselie. R.

^2cd Atunci se spunea între neamuri: „Lucruri mari a făcut Domnul pentru ei”. ³ Într-adevăr, mari lucruri a făcut Domnul pentru noi; ne e plină inima de bucurie. R.

⁴ Întoarce, Doamne, robia noastră după cum întorci apele în ţinutul de miazăzi. ⁵ Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu veselie. R.

⁶ Cel care merge plângând când aruncă sămânţa, se întoarce cu veselie când îşi strânge snopii. R.

ALELUIA Mt 28,19a.20b
(Aleluia) Mergeţi, învăţaţi toate popoarele, spune Domnul; eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârşitul veacurilor. (Aleluia)

EVANGHELIA Mergeţi, învăţaţi toate popoarele.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 28,16-20
În acel timp, cei unsprezece apostoli au mers în Galileea, la muntele unde le poruncise lor Isus să meargă. ¹⁷ Când l-au văzut, s-au aruncat la pământ, deşi unii dintre ei erau în îndoială. ¹⁸ Isus s-a apropiat de ei şi le-a spus aceste cuvinte: „Mi s-a dat toată puterea în cer şi pe pământ. ¹⁹ Aşadar, mergeţi şi învăţaţi toate popoarele, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, ²⁰ învăţaţi-le să păzească toate câte vi le-am poruncit vouă şi iată, eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacurilor. Amin”.

Cuvântul Domnului