Prea târziu te-am iubit…
Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi! (cf. Mt 23,8-12)
Lună: aprilie 2014
-
Una dintre cele mai triste imagini dintr-o biserică este aceea care surprinde chipul plictisit și dezinteresat al oamenilor tocmai când se proclamă cuvântul Domnului. Dumnezeu vorbește prin cuvântul său, Dumnezeu ne explică istoria mântuirii, iar inima noastră rămâne în nepăsare, plictiseală și neînțelegere. Copleșitoare este tristețea atunci când Cuvântul nu mai are nimic de spus…
-
„Pune-mă ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe brațul tău! Căci tare ca moartea este iubirea, și gelozia, teribilă ca locuința morților. Văpaia ei este ca văpaia focului și ca flăcările Domnului. Apele mari nu pot să stingă iubirea și râurile, s-o spele. Dacă un om și-ar da toată averea casei sale…
-
Învierea Prin ziduri înnegrite, prin izul umezelii, Al mortii rece spirit se strecura-n tacere; Un singur glas îngâna cuvintele de miere, Inchise în tratajul stravechii evanghelii. C-un muc în mâini mosneagul cu barba ca zapada, Din carti cu file unse norodul îl învata Ca moartea e în lupta cu vecinica viata, Ca de trei zile-nvinge,…
Prea târziu te-am iubit... 