Prea târziu te-am iubit…

Se spune că la sfârșitul vieții ne vom revedea toate trăirile de pe acest pământ ca într-un film. Istoria vieții noastre, cu toate momentele ei, ni se va derula în fața ochilor. Cum vedem viața noastră acum privind în urmă? Ne place ceea ce am realizat până astăzi? Suntem mulțumiți de felul în care ne-am trăit credința? Dacă ar fi să realizăm un film după viața pe care am trăit-o, ce fel de film ar ieși? S-ar putea inspira cineva din viața noastră, așa cum deseori noi căutăm să ne inspirăm din viețile sfinților și ale oamenilor plini de caracter care au dat culoare acestei lumi?

Evanghelia de astăzi poate fi considerată filmul vieții noastre. În fiecare zi Dumnezeu ne adresează invitația la ospățul de nuntă. El este Regele care a pregătit pentru noi „un ospăț cu cărnuri grase, un ospăț cu vinuri alese, cu cărnuri pline de măduvă, cu vinuri vechi și limpezite”. Ba mai mult, este Regele care a dorit să facă din noi, cei adunați în Biserică, Mireasa Fiului său. Ce legături de dragoste sunt mai puternice decât acelea dintre tinerii care se căsătoresc? Cum altfel ar fi putut Domnul să ne arate mai deslușit iubirea ce ne-o poartă?

În același timp, în fiecare zi Domnul întâlnește refuzul nostru. Deși a făcut totul pentru noi, deși ne-a dovedit cât de importanți suntem în ochii săi, noi mereu considerăm că avem lucruri mai importante de făcut decât să luăm parte la planul său de mântuire, la ospățul său. Ce ar trebui să facă Domnul în această zi ca să ne scoată din nepăsare? Cine și în ce fel ar trebui să ne cuprindă umerii și să ne zdruncine amorțeala sufletului pentru a ne trezi, ca să nu-l mai refuzăm pe Domnul?

Aceasta este viața noastră, însă ne dorim una mai bună. Am vrea să ne convertim, să fim mereu buni, să fim mereu „mireasa fără pată”. Totodată știm că unii reușesc. Chiar Isus ne spune că „sala nunții s-a umplut de oaspeți”. Erau și buni și răi. Ferice de cei buni. Ferice de noi dacă vom fi printre cei buni. Vai nouă, dacă de gura lumii și plini de ipocrizie intrăm la ospăț fără haina de nuntă, fără să avem haina „omului cel nou”, haina noii făpturi în Cristos. În acea clipă nici măcar nu vom putea deschide gura în fața Regelui. În clipa aceea nu vom putea apela la minciunile și ipocrizia noastră. Vom amuți. Vom fi aruncați în întuneric. De noi depinde dacă filmul vieții noastre se termină în întuneric sau în „sala fericirii veșnice” unde vor fi șterse toate lacrimile din ochii noștri.

Reține

Fiecare clipă și alegere modelează veșnicia noastră, adaugă un cadru la filmul vieții noastre.

Duminică, 12 octombrie 2014 

† DUMINICA a 28-a de peste an
Ss. Serafim, calug.; Felix al IV-lea, pp.
Is 25,6-10a; Ps 22; Fil 4,12-14.19-20; Mt 22,1-14 (Mt 22,1-10)

LECTURA I
Domnul cheamă la ospăţul său şi şterge lacrimile de pe feţele tuturor.
Citire din cartea profetului Isaia 25,6-10a
În ziua aceea, ⁶ Domnul oştirilor va pregăti pe muntele acesta pentru toate popoarele un ospăţ cu cărnuri grase, un ospăţ cu vinuri alese, cu cărnuri pline de măduvă, cu vinuri vechi şi limpezite. ⁷Pe muntele acesta el va da la o parte vălul de pe faţa tuturor popoarelor şi învelitoarea care acoperă toate neamurile. ⁸ El va nimici moartea pe vecie. Domnul Dumnezeu va şterge lacrimile de pe feţele tuturor şi va îndepărta de pe pământ ocara poporului său, căci Domnul a vorbit. ⁹ Se va spune în ziua aceea: „Iată, acesta este Dumnezeul nostru de la care am aşteptat mântuirea, acesta este Domnul în care am nădăjduit; să ne bucurăm şi să ne veselim de mântuirea lui, ^10acăci mâna Domnului se va odihni pe muntele acesta”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 22,1-3a.3b-4.5.6 (R.: 6cd)
R.: Voi locui până la sfârşitul zilelor mele în casa Domnului!
¹ Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic!
² El mă conduce la păşuni verzi
şi mă îndreaptă spre ape liniştite,
^3a îmi întăreşte sufletul. R.

^3b Mă călăuzeşte pe cărări drepte pentru cinstea numelui său.
⁴ Chiar dacă ar fi să umblu prin valea întunecată a morţii,
nu mă tem de nici un rău, căci tu eşti cu mine,
toiagul şi nuiaua ta mă apără. R.

⁵ Tu îmi întinzi masă în faţa duşmanilor mei,
îmi ungi capul cu untdelemn
şi paharul meu mă umple de bucurie. R.

⁶ Fericirea şi îndurarea mă vor însoţi
în toate zilele vieţii mele
şi voi locui în casa Domnului
până la sfârşitul zilelor mele. R.

LECTURA A II-A
Toate le pot îndura întru cel care mă întăreşte.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Filipeni 4,12-14.19-20
Fraţilor, ¹² eu ştiu să trăiesc şi din puţin, ştiu să trăiesc şi având de prisos: pretutindeni şi în toate m-am deprins să fiu şi sătul şi flămând, şi să am de toate şi să fiu lipsit de toate. ¹³ Toate le pot îndura întru cel care mă întăreşte. ¹⁴ Cu toate acestea, bine aţi făcut că m-aţi ajutat atunci când mă aflam în strâmtoare. ¹⁹ Dumnezeul meu, la rândul său, prin Isus Cristos vă va dărui din bogăţia măririi sale tot ce aveţi nevoie. ²⁰ Mărire lui Dumnezeu şi Tatăl nostru, în vecii vecilor. Amin.

Cuvântul Domnului

ALELUIA Ef 1,17-18
(Aleluia) Tatăl Domnului nostru Isus Cristos
să pătrundă inimile noastre cu lumina sa,
ca să putem înţelege speranţa pe care o dă speranţa noastră. (Aleluia)

EVANGHELIA
Chemaţi-i la nuntă pe toţi cei pe care îi veţi întâlni!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 22,1-14
În acel timp, ¹ Isus a spus arhiereilor şi bătrânilor poporului această parabolă: ² „Împărăţia cerurilor este asemenea unui rege care a pregătit un ospăţ de nuntă pentru fiul său. ³ A trimis pe servitori să-i cheme la nuntă pe cei invitaţi, însă aceştia n-au voit să vină. ⁴ A trimis apoi pe alţi servitori să le spună invitaţilor: «Iată, ospăţul meu este gata, taurii şi viţeii îngrăşaţi au fost înjunghiaţi; toate sunt gata: Veniţi la nuntă!». ⁵ Dar ei, fără să le pese de aceasta, s-au dus, care la ogorul său, care la negoţul său; ⁶ ceilalţi au pus mâna pe servitori, i-au batjocorit şi i-au ucis. ⁷ Atunci regele s-a aprins de mânie, a trimis armata sa, a nimicit pe ucigaşi şi a dat foc cetăţii lor. ⁸ Apoi a spus servitorilor săi: «Ospăţul de nuntă este gata, însă cei invitaţi s-au dovedit nevrednici. ⁹ Mergeţi deci la răspântiile drumurilor şi chemaţi-i la nuntă pe toţi cei pe care îi veţi întâlni!». ¹⁰ Servitorii s-au dus pe străzi şi i-au adunat pe toţi cei pe care i-au întâlnit, răi şi buni, şi sala nunţii s-a umplut de oaspeţi. ¹¹ Când a intrat regele ca să-i vadă pe oaspeţi, a zărit un om care nu era îmbrăcat cu haina de nuntă, ¹² şi i-a zis: «Prietene, cum ai intrat aici fără haina de nuntă?». Omul însă nu a scos nici un cuvânt. ¹³ Atunci regele le-a spus servitorilor: «Legaţi-i mâinile şi picioarele şi aruncaţi-l afară în întuneric: acolo va plânge şi va scrâşni din dinţi». ¹⁴ Desigur, mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi”.

Cuvântul Domnului