Prea târziu te-am iubit…

Fiecare om este destinatarul iubirii şi al darurilor lui Dumnezeu. Nimeni nu poate spune că nu a primit din partea lui Dumnezeu măcar o binecuvântare. Este adevărat că nu am fost înzestraţi toţi cu aceleaşi haruri, dar peste toţi a fost revărsată iubire divină. De cele mai multe ori firea noastră slabă este cea care pune limite generozităţii divine, pentru că Domnul nu poate revărsa în noi mai mult decât suntem disponibili să primim: quidquid recipitur ad modum recipientis recipitur ­– ceea ce e primit e primit conform naturii celui care primeşte. Ştim toţi că într-un pahar de 100 ml nu poţi pune mai mult de 100 ml. Ce e în plus, se risipeşte, curge pe lângă. Dacă noi nu suntem dornici să ne deschidem sufletul, Dumnezeu nu poate revărsa mai multe haruri în noi. Domnul ne dăruiește totul, fără măsură, însă noi suntem cei care deseori refuzăm harurile sale.

Unul dintre darurile pe care Domnul l-a pus în noi toţi este înţelepciunea. Avem acest dar şi de noi depinde cum îl folosim. Astăzi, unii pot alege să se folosească de înţelepciune pentru a trăi ca „duşmani ai crucii lui Cristos”; alţii se pot folosi de ea pentru a administra bine bunurile încredinţate, fie spirituale, fie materiale. Noi ce alegem? La sfârşitul zilei vom simţi cuvintele de laudă din partea Domnului pentru felul în care am trăit această zi sau ne vom număra printre cei despre care apostolul Paul spune că „sfârşitul lor este pieirea, dumnezeul lor este pântecele, iar gloria lor este în ruşinea lor, cugetând numai la cele pământeşti”.

Să nu uităm că suntem administratorii vieţii noastre. Noi decidem ce facem cu darurile pe care Dumnezeu ni le-a încredinţat. Noi suntem cei care decidem dacă ne folosim de înţelepciunea noastră doar pentru a câştiga bunurile acestui pământ sau şi pentru a câştiga viaţa veşnică. Noi decidem dacă astăzi ne vom folosi de banii şi bunurile noastre în scopuri egoiste sau îi vom ajuta şi pe cei din jurul nostru, mai ales pe cei nevoiaşi. Putem transforma bunurile noastre materiale în adevărate comori pentru viaţa veşnică. Ne putem număra şi noi printre administratorii înţelepţi, printre acei servitori care vor auzi cuvântul Domnului: „Bine, servitor bun și credincios! Peste puțin ai fost credincios, te voi stabili peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!” (Mt 25,21).

Reține

Avem atât de multe posibilităţi de a face binele! Trebuie să ne folosim inteligenţa, imaginaţia, toate forţele şi bunurile pentru a câştiga viaţa veşnică. Să facem totul pentru mântuirea noastră şi a celor dragi ai noştri.

Vineri, 7 noiembrie 2014 

Vineri din saptamâna a 31-a de peste an
Sf. Villibrord, ep.
Fil 3,17-4,1; Ps 121; Lc 16,1-8

LECTURA I
Îl aşteptăm pe Mântuitorul care va face trupul nostru asemenea cu trupul său glorios.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Filipeni 3,17-4,1
Fraţilor, ¹⁷ fiţi imitatorii mei şi priviţi bine la cei care trăiesc după exemplul pe care vi-l dăm noi. ¹⁸Căci v-am spus-o adeseori şi acum v-o spun din nou, cu lacrimi în ochi: mulţi oameni trăiesc ca duşmani ai crucii lui Cristos. ¹⁹ Ei se îndreaptă cu toţii spre pierzare: dumnezeul lor este pântecele; ei se laudă cu ceea ce este spre ruşinea lor, nu se gândesc decât la cele pământeşti.²⁰ În schimb, noi suntem cetăţeni ai cerului; de acolo aşteptăm ca mântuitor pe Domnul Isus Cristos, ²¹ care va transforma sărmanul nostru trup, făcându-l asemenea trupului său glorios, prin puterea pe care o are de a-şi supune toate. ^4,1 Deci, fraţii mei preaiubiţi, pe care atât de mult doresc să vă revăd, voi, care sunteţi bucuria şi coroana mea, rămâneţi statornici în Domnul, preaiubiţilor!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 121,1-2.4b-5 (R.: cf. 1)
R.: Vom merge cu bucurie în casa Domnului!
¹ M-am bucurat când mi s-a spus:
„Vom merge în casa Domnului”.
² Iată, picioarele noastre păşesc
prin porţile tale, Ierusalime! R.

^4b După Legea lui Israel
să laude numele Domnului.
⁵ Căci acolo sunt scaunele de judecată,
tronurile casei lui David. R.

ALELUIA 1In 2,5
(Aleluia) În acela care păzeşte cuvântul lui Cristos
dragostea lui Dumnezeu este desăvârşită. (Aleluia)

EVANGHELIA
Fiii acestei lumi sunt mai înţelepţi între ei decât fiii luminii.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 16,1-8
În acel timp, ¹ Isus a spus ucenicilor săi această parabolă: „Un om bogat avea un administrator, care a fost denunţat că-i risipeşte averea. ² Stăpânul l-a chemat şi i-a spus: «Ce aud vorbindu-se despre tine? Dă cont de administraţia ta pentru că nu mai poţi fi administratorul meu». ³Administratorul şi-a zis: «Ce voi face, pentru că stăpânul mă scoate din administraţie? Să sap? N-am putere. Să cerşesc? Mi-e ruşine. ⁴ Dar ştiu ce să fac, pentru ca atunci când voi fi înlăturat din administraţie să găsesc oameni care să mă primească în casele lor». ⁵ Aşadar, a chemat unul câte unul pe cei care aveau datorii către stăpânul său. Şi l-a întrebat pe cel dintâi: «Cu cât eşti dator stăpânului meu?». ⁶ Acesta i-a răspuns: «Cu o sută de măsuri de untdelemn». Administratorul i-a zis: «Poftim actul, şezi imediat şi scrie cincizeci». ⁷ Apoi l-a întrebat pe un altul: «Tu cu cât eşti dator?». Acesta i-a răspuns: «Cu o sută de saci de grâu». Administratorul i-a zis: «Poftim actul şi scrie optzeci». ⁸ Stăpânul l-a lăudat pe administratorul necinstit pentru că se dovedise înţelept. Într-adevăr, fiii acestei lumi sunt mai înţelepţi între ei decât fiii luminii”.

Cuvântul Domnului