Pe curând, Sfinte Părinte!

„Bine, servitor bun şi credincios! Intră în bucuria stăpânului tău” (Mt 25,23).

În acel timp când ecoul strigătelor de bucurie ale Învierii încă mai răsuna în mintea şi în inima noastră; în acel timp când, plini de fericirea pascală, mai fredonam încă începutul Preconiului şi ne îndemnam unii pe alţii „Tresăltaţi de bucurie…”; în acel timp când ne întăream crezând cuvintelor Duhului, care ne spunea prin apostolul Paul: „Cristos cel înviat din morţi nu mai moare, moartea nu mai are nici o putere asupra lui”(Rom 6,9), ei bine, în acel timp, un alt ecou străbătea lumea şi făcea ca omenirea întreagă să tresară: Sfântul Părinte papa Ioan Paul al II-lea, marele papă al celor mici, a plecat la Tatăl.

După ce timp de 84 de ani a străbătut drumurile acestei lumi arătând oamenilor calea ce duce la viaţă, a trecut el însuşi pragul speranţei intrând în viaţă…