Arhiva pentru februarie 2022

Cu gândul la oamenii care suferă din cauza războiului: acest soi de Diavol se scoate doar cu post și rugăciune!

Să fim mereu atenți la noi înșine,
mai ales la gândurile noastre:
pacea este atât de fragilă!

Cineva, cândva, undeva a scris cam despre tot ce se întâmplă în jurul nostru. Trăim înconjurați de scrieri profetice, utopice, istorice, dar și de Scrierea mântuitoare, de Cartea scrisă din dragoste față de toți oameni. Iar unele evenimente din viața noastră ne trimit cu gândul la un fragment din această Carte. De exemplu, când mă gândesc la situația din Ucraina și la toți oamenii care suferă din cauza războiului – să nu uităm că sunt și alte țări în care mor oameni nevinovați (de exemplu, Yemen, Siria, Etiopia etc…) – îmi vine în minte un text:

„Acest soi de Diavol
se scoate doar cu post și rugăciune”…
(cfr. Mc 9,29; Mt 17,21).

Rugăciunea și postul sunt singurele noastre arme, dar sunt cele mai puternice! Lor li se adaugă facerea de bine (cfr. Mt 6,1-21).

În aceste zile atât de încercate, ce anume avem în mintea și în inima noastră? Cum ne sunt gândurile: de pace, de ură, de dușmănie? Ce facem noi pentru pace? Suntem în pace cu toți cei din familia noastră, cu cei din casa și din viața noastră? Suntem în pace cu cei de la locul de muncă? Suntem în pace cu vecinii? Dar mai ales: suntem în pace cu noi înșine și cu Dumnezeu? Avem inima împăcată? … Să nu lăsăm să mocnească în noi nici măcar o scânteie a Diavolului, nici măcar o licărire de ură, de dușmănie. Nimic! Să nu lăsăm liber în noi nici măcar un gând care este împotriva păcii!! Este atât de fragilă pacea dacă nu suntem atenți la noi înșine…

Cuvântul Domnului ne provoacă să ne amintim și să ne întrebăm: dacă făcătorii de pace sunt fiii lui Dumnezeu, făcătorii de război și ură, de orfani și sărăcie, de chinuri și lacrimi etc., fiii cui sunt???

„Fericiţi făcătorii de pace,
pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu!”
(Mt 5,9)

Uniți în post, în rugăciune și în facerea de bine pentru pace în lume!

Ultima zi a lunii februarie este ziua în care terminăm colecta noastră pentru un copil bolnav (Detalii AICI: Proiectul lunii februarie: COPILUL BOLNAV). În luna martie „mergem” alături de copiii orfani de pe urma războiul (Detalii AICI: Copilului orfan)! E puțin ceea ce facem, un fel de picătură într-un ocean, dar cum bine spunea maica Tereza de Calcutta: dacă picătura noastră nu este acolo, oceanului îi lipsește ceva!

Pentru un COPIL BOLNAV (proiectul lunii februarie 2022)

Dacă vrei să ajuți, poți susține proiectele Paxlaur destinate copiilor bolnavi prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com. Sau: Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Dăncuță Laurențiu. Vă mulțumesc!

€10.00

Mai multe detalii despre proiectele Paxlaur AICI:
PROIECTELE PAXLAUR.

Sursă foto: https://www.diocesimolfetta.it/blog/2022/02/24/veglia-di-preghiera-per-la-pace-in-ucraina/

28/02/2022 0 6

S-a descoperit secretul nemuririi…

Când Biserica vorbește despre săraci și sărăcie, nu prezintă teorii sociologice și nici nu ține cursuri de educație civică, ci se referă în mod direct și imediat la omul concret care astăzi – chiar acum când citim aceste rânduri sau mai ales acum când se aud sunetele războiului – suferă de foame. Știm acest om? Îl vedem? Îl ajutăm? El este calea noastră spre desăvârșire.

Sărăcia nu este o teorie, ci este realitatea de lângă noi: sunt săracii pe care refuzăm să-i vedem! Neglijând săracii, ne neglijăm propria desăvârșire, propria mântuire. La fel și bogăția și bogații: nu sunt teorii, ci realitatea. Uneori suntem noi: chiar dacă avem puțin, suntem atât de atașați de bunuri încât ne împiedică să fim buni creștini și să intrăm în împărăția lui Dumnezeu.

Bogați și săraci, trăim în zgomotul banilor: unii numărându-i, alții dorindu-i. Suntem atât de zgomotoși încât, atunci când Cristos încearcă să vorbească inimii noastre, îi acoperim vocea. Puțini mai iubesc și mai trăiesc în liniștea în care Domnul ne vorbește „ca de la inimă la inimă”; puțini îl ascultă sau aleargă la el ca să-l întrebe despre viața veșnică. Cine se mai preocupă acum de mântuire? Ceea ce interesează acum este „viața veșnică pe acest pământ”. Trăim așteptând senzaționala știre: „S-a descoperit secretul nemuririi”.

Însă dacă suntem sinceri cu noi, oare chiar ne dorim să trăim veșnic pe acest pământ? Chiar ne dorim ca problemele, sărăcia, războaiele, suferințele să nu se mai termine? Chiar vrem aceasta? Atât de bine ne învață sfinții părinți ai Bisericii: Dumnezeu a permis moartea tocmai pentru ca suferința noastră pe acest pământ să nu fie veșnică, tocmai pentru ca păcatul să nu fie pentru totdeauna. Dincolo ne așteaptă o lume mai bună: ne așteaptă Cineva mai bun decât tot ce am întâlnit, decât tot ce ne putem imagina. Dincolo ne așteaptă Cristos, Binele suprem!

Veniți să alergăm spre Cristos. Veniți să ne apropiem de el. Să îndrăznim să facem liniște ca el să ne poată vorbi despre viața veșnică. De ce ezităm? Oare ne temem de Cristos, de cel care ne-a iubit atât de mult încât a îndurat pentru noi chinul crucii? Când a fost ultima dată când ne-am oprit din activismul nostru și am alergat la el? Când am renunțat la toată agitația din jurul nostru și îngenunchind lângă el, recunoscându-l Domnul și învățătorul nostru, l-am întrebat: „Doamne, eu ce trebuie să fac ca să mă mântuiesc?”.

Și astăzi Cristos ne învață, ne arată drumul pe care trebuie să-l parcurgem spre mântuire. Cuvintele lui sunt dure: „Copii, cât de greu se intră în împărăția lui Dumnezeu”. Însă acest adevăr dur este urmat de un „ecou” atât de suav care ne înviorează inima: „Pentru oameni este imposibil, nu însă pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate sunt posibile” (Mc 10,27). Toate! Inclusiv mântuirea noastră, așa mici și păcătoși cum suntem.

Să recuperăm dorul după viața veșnică. Să facem liniște și să-l întrebăm pe Cristos: „Doamne, eu ce trebuie să fac ca să mă mântuiesc?”. Și în tăcerea inimii Isus îți spune: „Tu trebuie să…”.

Pentru un COPIL BOLNAV (proiectul lunii februarie 2022)

€10.00

Mai multe detalii despre proiectele Paxlaur AICI:
PROIECTELE PAXLAUR.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 10,17-27
În acel timp, când Isus pleca la drum, un om a venit în fugă şi, îngenunchind, l-a întrebat: „Învăţătorule bun, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?” ¹⁸ Isus i-a zis: „De ce-mi spui bun? Nimeni nu este bun, decât numai Dumnezeu. ¹⁹ Cunoşti poruncile: «Să nu ucizi! Să nu comiţi adulter! Să nu furi! Să nu dai mărturie falsă! Să nu înşeli! Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta!»” ²⁰Atunci el i-a zis: „Învăţătorule, toate acestea le-am păzit din tinereţea mea!” ²¹ Isus, privindu-l fix, l-a îndrăgit şi i-a spus: „Un lucru îţi lipseşte: mergi, vinde ceea ce ai şi dă săracilor şi vei avea comoară în cer, apoi vino şi urmează-mă!” ²² Întristat de acest cuvânt, el a plecat abătut pentru că avea multe bogăţii. ²³ Atunci, privind în jur, Isus le-a spus discipolilor săi: „Cât de greu vor intra în împărăţia lui Dumnezeu cei care au bogăţii!” ²⁴ Discipolii se mirau de cuvintele lui. Dar Isus, luând din nou cuvântul, le-a zis: „Copii, cât de greu este să se intre în împărăţia lui Dumnezeu! ²⁵ Mai uşor este ca o cămilă să treacă prin urechea acului decât ca un bogat să intre în împărăţia lui Dumnezeu”. ²⁶ Iar ei erau peste măsură de uluiţi şi spuneau între ei: „Atunci, cine se poate mântui?” ²⁷ Privindu-i, Isus le-a spus: „Pentru oameni este imposibil, nu însă pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate sunt posibile”.

Cuvântul Domnului

28/02/2022 0 5

Copilului orfan

Războiul
nu este altceva decât
o mașinărie de fabricat orfani și sărăcie!

Astăzi mi-e gândul la tine, copil orfan, copil sărman și singur. Rugăciunea mea e pentru tine, copil nevinovat.

Astăzi mi-e gândul și inima la tine, copil sărman ce-aștepți să se întoarcă tatăl sau mama, bunicul sau bunica, un frate sau o soră.

Astăzi mi-e ruga pentru tine, copil singur ce-aștepți să vină fratele mai mare sau sora sau vreun prieten. Să vină cineva, oricine, și să te ia în brațe, să-ți spună că va fi bine, că nu ești singur. Să vină cineva și să te țină strâns de mână, măcar atunci când cad obuzele și se cutremură pereții și-ți bate inima a moarte…

Astăzi mi-e gândul la tine, copil fragil ce te-ai născut în sunete de gloanțe și bombe, ascuns în subteran sau în vreun loc improvizat. Unde ți-e tatăl? Unde ți-e familia? De ce nu poți vedea cerul, soarele, bucuria rudelor?

Astăzi mă copleșește gândul că tu, copil sărman, nu poți să mergi la grădiniță sau la școală, la rude sau la prieteni, nu poți să alergi prin parc sau să joci fotbal, nu poți să mergi la plimbare sau cu bicicleta, ci trebuie să stai ascuns în întuneric și în frig. Câtă tristețe îmi aduce gândul că plângi neliniștit căutându-ți frații sau jucăriile „uitate” acasă când ai fugit în grabă să te-adăpostești și-acum zac, asemenea trupurilor, sub moloz sau în flăcări.

Astăzi mi-e gândul la tine, copil suferind, care ți-ai pierdut o mână, un picior, și la părinții tăi care, schilodiți de gloanțe, nu vor putea să te mai îmbrățișeze niciodată. V-au lăsat fără mâini, v-au răstignit pe crucea războiului, v-au pironit pe patul suferinței și al singurătății.

Astăzi mă rog pentru tine, suflet neprihănit ce îți saluți părinții și frații și bunicii la granița țării sau a vieții.

Astăzi rugăciunea mea este pentru tine, copil sărman ce-ți stingi cu lacrimi dorul de părinți și frați și prieteni.

Astăzi mă rog pentru tine, copil sărman, care plângi speriat în fața unui viitor furat.

Copil sărman, copilul nimănui, tu ești copilul Tatălui și fratele meu, fratele nostru.

Copil sărman, să ierți! Să ne ierți! Să ne ierți că ți-am furat copilăria, dar să nu uiți ce s-a întâmplat! Să ierți din inimă, dar să nu uiți ca nu cumva să faci și mai rău sau să îngădui ca oamenii mari ai timpului tău să facă alți orfani… Să ierți, să crești și să trăiești convins că nu ești singurul care muncește pentru o lume mai bună.

Să nu uiți niciodată, înger de copil, și să spui tuturor, să strigi în gura mare către toți cei mari: Războiul nu este altceva decât o mașinărie de fabricat orfani și sărăcie. Opriți războiul, opriți mașinăria de orfani și săraci!. Strigă, copil sărman! Strigă și acoperă sunetul gloanțelor și al bombelor, strigă să se audă pe tot pământul scăldat de lacrimile tale și ale tuturor copiilor orfani: Opriți războiul, opriți mașinăria de orfani și săraci!

Să nu uiți niciodată și să strigi. Dar să ierți, copil orfan, ca să fii un semn al păcii. Să ierți, ca să nu mai fie niciodată război. Niciodată! Să ierți, copil orfan, și să ne ierți! Acum plângi, dar vei fi mângâiat. Va veni ziua mângâierii și atunci, iertând, să fii un făcător de pace ca să poți fi numit fiu al lui Dumnezeu (Mt 5,4.9).

Mi-e gândul și toată rugăciunea pentru tine, copil orfan, fiu al lui Dumnezeu!

Iar tu? Tu cel cu sufletul împietrit, tu cu arme-n cap și-n mâini, tu cel pregătit să-ți mânjești inima de sângele aproapelui, oare tu nu ești copilul unor părinți sau părintele unor copii? Strigătul celui orfan nu te zvârcolește? Mirosul durerii pe care o răspândești nu te sufocă? Nu simți cum te îneci în oceanul de sânge și lacrimi pe care îl provoci? Privește în jur și vezi ce semeni: doar orfani și sărăcie, doar durere și lacrimi. Nimic bun! Nimic bun! Nimic bun pentru viitorul în care vor crește copiii și nepoții tăi. Nimic bun! Nimic bun nu poate ieși din mașinăria asta, războiul, care seamănă doar orfani și sărăcie. Nimic bun!

Iar noi? Noi ce facem? Noi ce suntem? Spectatori fără bilet? Acest „spectacol” oribil, această dezlănțuire a Diavolului, nu e gratis. Factura vine de acum… Și vai nouă dacă întoarcem capul în altă parte! Vai nouă dacă ne prefacem surzi, orbi și muți! Vai nouă dacă disprețuim strigătul și lacrimile lor. Vai celor care îi disprețuiesc pe cei mici, vai celor care uită că îngerii lor în ceruri privesc neîncetat chipul Tatălui. Cu teamă și cutremur să luăm aminte la aceste cuvinte ale Domnului:

Oricine ar scandaliza pe unul dintre aceştia mai mici, care cred în mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât [o piatră] de moară trasă de măgar şi să fie aruncat în adâncul mării. Vai lumii pentru scandaluri! Căci este inevitabil să vină scandalurile, dar vai omului prin care vine scandalul. Dacă mâna sau piciorul tău te scandalizează, taie-l şi aruncă-l de la tine! Căci este mai bine pentru tine să intri în viaţă ciung sau şchiop decât, având amândouă mâinile şi amândouă picioarele, să fii aruncat în focul veşnic. Iar dacă ochiul tău te scandalizează, scoate-l şi aruncă-l de la tine, căci este mai bine pentru tine să intri în viaţă cu un singur ochi, decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în focul Gheenei. Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mai mici, căci vă spun că îngerii lor în ceruri privesc mereu faţa Tatălui meu care este în ceruri (Mt 18,6-10).

Vai omului care-i disprețuiește pe cei mici! Vai omului care fabrică orfani și sărăcie, foamete și moarte, lacrimi și ură, vai celui prin care vine războiul.

Uniți în rugăciune
pentru pace în lume
și pentru convertirea inimilor!

Uniți în rugăciuni
pentru copiii rămași fără părinți
și pentru părinții rămași fără copii!

Ajută un copil orfan

Cei care doresc pot sprijini proiectele Paxlaur și ajuta copiii prin PayPal: paxlaur@yahoo.com sau prin Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Dăncuță Laurențiu. Vă mulțumesc!