Domnul mi-a spus:
„Ia-ți și instrumentele unui păstor nebun!”.
Căci, iată, eu fac să se ridice un păstor în țară
care nu le va vizita pe cele gata să piară,
pe cea tânără nu o va căuta,
pe cea rănită nu o va vindeca,
pe cea care stă [în picioare] nu o va hrăni,
ci carnea celei grase o va devora
și le va smulge copitele.
Vai de păstorul nebun care-și părăsește turma
(Zah 11,15-17).
Dumnezeule, care ne-ai lăsat în acest Sacrament minunat
memorialul morţii şi învierii tale,
fă-ne, te rugăm, ca astfel să cinstim sfântul mister al trupului şi sângelui tău,
încât să simţim necontenit în noi roadele răscumpărării tale,
care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor. Amin.
„Doamne, sufletul îmi este împăcat şi liniştit,
ca un copil înţărcat la sânul mamei sale.
Da, sufletul meu este în mine
ca un copil înţărcat în braţele mamei sale” (Ps 131,2).
Prea târziu te-am iubit... 