Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,1-12a În acel timp, văzând mulţimile, Isus s-a urcat pe munte şi, după ce s-a aşezat, s-au apropiat de el discipolii săi. 2 Şi, deschizându-şi gura, îi învăţa, zicând: 3 „Fericiţi cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăţia cerurilor! 4 Fericiţi cei care plâng, pentru că ei vor fi mângâiaţi! 5 Fericiţi cei blânzi, pentru că ei vor moşteni pământul! 6 Fericiţi cei cărora le este foame şi sete de dreptate, pentru că ei se vor sătura! 7 Fericiţi cei milostivi, pentru că ei vor afla milostivire! 8 Fericiţi cei cu inima curată, pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu! 9 Fericiţi făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu! 10 Fericiţi cei persecutaţi din cauza dreptăţii, pentru că a lor este împărăţia cerurilor! 11Fericiţi sunteţi când vă vor insulta, vă vor persecuta şi, minţind, vor spune împotriva voastră tot răul din cauza mea. 12a Bucuraţi-vă şi tresăltaţi de veselie, căci răsplata voastră mare este în ceruri!”
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,46-56 În acel timp, Maria a spus: „Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, şi numele lui e sfânt! 50 Milostivirea lui rămâne din neam în neam peste cei ce se tem de el. 51 A arătat puterea braţului său: i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici şi i-a înălţat pe cei smeriţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, lui Abraham şi urmaşilor lui în veci”. 56 Maria a rămas cu ea cam trei luni, apoi s-a întors la casa ei.
Atunci vor tresălta de bucurie toţi copacii pădurilor în faţa Domnului care vine, pentru că vine să judece pământul (Ps 95[96],12-13). A venit prima dată şi va veni în viitor. Acest cuvânt al său a răsunat mai înainte în evanghelie: De acum îl veţi vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului (Mt 26,64). Ce înseamnă: De acum? Oare Domnul trebuie să vină deja de pe acum, şi nu după aceea, atunci când vor plânge toate popoarele pământului? Există o venire care se verifică deja acum, înaintea celei din urmă, şi are loc prin vestitorii săi. Această venire a umplut pământul. Să nu opunem rezistenţă primei veniri, ca să nu ne temem de cea de-a doua. Aşadar, ce trebuie să facă creştinul? Să se folosească de lume, nu să devină sclavul lumii. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă a avea ca şi cum nu ar avea. Aşa spune Apostolul: Fraţilor, timpul s-a scurtat: de acum, cei care au femeie să fie ca şi cum nu ar avea; cei care plâng, ca şi cum nu ar plânge; cei care se bucură, ca şi cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără, ca şi cum n-ar stăpâni; cei care se folosesc de lumea aceasta, ca şi cum n-ar avea folos, căci chipul acestei lumi trece. Eu aş vrea ca voi să fiţi fără griji (1Cor 7,29-32). Cel care este fără griji aşteaptă liniştit venirea Domnului său. Ce fel de iubire faţă de Cristos ar fi teama că el vine? Fraţilor, nu ne ruşinăm? Îl iubim şi ne temem ca nu cumva să vină! Dar îl iubim cu adevărat sau iubim mai mult păcatele noastre? Ni se impune fără încetare alegerea. Dacă vrem să-l iubim cu adevărat pe cel care trebuie să vină, pentru a pedepsi păcatele, trebuie să urâm din inimă toată lumea păcatului. Că vrem sau nu, el va veni. Nu pentru că nu vine acum, înseamnă că nu va veni. Va veni, dar nu ştim când. Însă dacă te va găsi pregătit, nu-ţi va dăuna faptul că nu ai cunoscut dinainte momentul exact. Se vor veseli toţi copacii pădurii. A venit prima dată şi apoi se va întoarce să judece pământul. Îi va găsi plini de bucurie pe cei care la prima sa venire au crezut că el se va întoarce. Va judeca lumea cu dreptate şi popoarele în adevărul său (Ps 95[96],13). Care este această dreptate şi acest adevăr? Îi va uni cu sine pe aleşii săi, ca să stea alături de el la tribunalul de judecată, dar îi va despărţi pe unii de alţii şi îi va pune pe unii la dreapta, pe alţii la stânga. Ce anume este mai drept, mai adevărat, decât ca cei care nu au voit să fie milostivi, înainte să vină judecătorul, să nu aştepte milostivire din partea judecătorului? Însă cei care au voit să fie milostivi vor fi judecaţi cu milostivire. Li se va spune celor care stau la dreapta: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui meu, moşteniţi împărăţia care a fost pregătită pentru voi de la crearea lumii (Mt 25,34). Şi le consideră merite faptele de milostivire: Căci am fost flămând şi voi mi-aţi dat să mănânc, am fost însetat şi voi mi-aţi dat să beau şi aşa mai departe (Mt 25,34-46). Apoi, celor care stau la stânga, ce li se va reproşa? Că nu au voit să facă fapte de milostivire. Şi unde vor merge? În focul cel veşnic (Mt 25,41). Această sentinţă teribilă va provoca în ei un plâns amar. Dar ce spune psalmul? Cel drept va fi amintit pentru totdeauna. El nu se va teme de zvonurile rele (Ps 111[112],6-7). Ce sunt aceste zvonuri rele? Plecaţi în focul cel veşnic, pregătit pentru diavol şi îngerii lui (Mt 25,41). Cel care se va bucura pentru sentinţa bună nu se va teme de cea de condamnare. Aceasta este dreptatea, acesta este adevărul. Sau poate pentru că tu eşti nedrept, judecătorul nu va fi drept? Sau poate pentru că tu eşti mincinos, adevărul nu va fi adevărat? Dar dacă vrei să-l întâlneşti pe judecătorul milostiv, fii şi tu milostiv înainte ca el să vină. Iartă dacă te-a supărat cineva, dă din ceea ce îţi prisoseşte. De la cine provine ceea ce dai, dacă nu de la el? Dacă tu ai da dintr-al tău, ar fi pomană, însă, deoarece dai din al său, nu este decât o restituire! Ce ai ce nu ai primit? (1Cor 4,7). Acestea sunt ofrandele cele mai plăcute lui Dumnezeu: milostivirea, umilinţa, mărturia, pacea, dragostea. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le ducem cu noi, şi atunci vom aştepta cu siguranţă venirea judecătorului care va judeca lumea cu dreptate şi popoarele în adevărul său (Ps 95[96],13).
Din Comentariul asupra Psalmilor al sfântului Augustin, episcop Ps 95 [96], 14.15: CCL 39, 1351-1353: Să nu opunem rezistenţă primei veniri ca să nu ne temem de cea de-a doua venire
Prea târziu te-am iubit... 