Prea târziu te-am iubit…

Luni din săptămâna a 33-a de peste an, 15 noiembrie 2010

Ss. Albert cel Mare, ep. înv. *; Leopold

LECTURA I
Adu-ţi aminte de unde ai căzut şi converteşte-te.

Începutul cărţii Apocalipsului sfântului apostol Ioan 1,1-5a; 2,1-5a
¹ Apocalipsul lui Isus Cristos, căruia Dumnezeu i-a încredinţat misiunea de a arăta slujitorilor săi ceea ce trebuie să se întâmple curând. Iar el a destăinuit-o slujitorului său, Ioan, trimiţându-l pe îngerul său. ² Ioan adevereşte ceea ce a văzut: Cuvântul lui Dumnezeu şi mărturia lui Isus Cristos. ³ Fericit este cel care citeşte şi fericiţi sunt cei care ascultă cuvintele acestei profeţii şi păzesc cu fidelitate cele scrise într-însa. Căci timpul este aproape! ⁴ Eu, Ioan, mă adresez celor şapte Biserici care se află în Asia Mică: Har vouă şi pace de la cel care este, care era şi care vine, şi din partea celor şapte duhuri care sunt în faţa tronului său şi ^5a de la Isus Cristos, martorul credincios, cel dintâi născut din morţi, rege peste toţi regii pământului. L-am auzit pe Domnul spunându-mi: ^2,1 „Scrie îngerului Bisericii din Efes: Aşa vorbeşte cel care ţine cele şapte stele în mâna sa dreaptă, care păşeşte printre cele şapte candelabre de aur: ² Cunosc purtarea, munca şi statornicia ta; ştiu că nu îi poţi suporta pe cei răi; tu i-ai pus la încercare pe cei care se pretind apostoli şi nu sunt şi ai constatat că sunt mincinoşi. ³ Ţie nu-ţi lipseşte statornicia, căci ai îndurat multe pentru numele meu şi nu te-ai dat înfrânt. ⁴ Dar îţi reproşez faptul că nu mai ai iubirea cea dintâi. ^5a Adu-ţi aminte, aşadar, de unde ai căzut şi converteşte-te, întoarce-te la purtarea ta cea dintâi”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 1,1-2.3.4 şi 6 (R.: cf. Ap 2,7b)
R.: Cel care va învinge va mânca din pomul vieţii.
¹ Fericit omul care nu ia parte la sfatul celor răi,
nu urmează calea păcătoşilor
şi nu se aşază lângă cei care batjocorăsc,
² dar îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului
şi la Legea lui cugetă ziua şi noaptea. R.

³ El este ca pomul sădit lângă un izvor de apă
şi aduce rod la timpul potrivit;
frunzele lui nu se veştejesc
şi tot ce începe duce la bun sfârşit. R.

⁴ Nu tot aşa este cu cei răi, nu tot aşa;
ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul.
⁶ Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi,
iar drumul urmat de cei răi duce la pieire. R.

ALELUIA In 8,12
(Aleluia) Eu sunt lumina lumii, spune Domnul;
cine mă urmează va avea lumina vieţii. (Aleluia)

EVANGHELIA
Ce vrei să fac pentru tine? Doamne, să văd!

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 18,35-43
În acel timp, ³⁵ când Isus s-a apropiat de Ierihon, un orb şedea pe marginea drumului şi cerşea. ³⁶ Auzind că trece o mare mulţime de oameni, el a întrebat ce se petrece. ³⁷ I s-a spus că trece Isus din Nazaret. ³⁸ Atunci el a început să strige: „Isuse, Fiul lui David, fie-ţi milă de mine!” ³⁹ Cei care mergeau în frunte îl certau să tacă, dar el mai tare striga: „Fiul lui David, ai milă de mine!” ⁴⁰ Isus s-a oprit şi a poruncit ca orbul să fie adus la el. Când orbul s-a apropiat, Isus l-a întrebat: ⁴¹ „Ce vrei să fac pentru tine?” El i-a răspuns: „Doamne, să văd!” ⁴² Isus i-a zis: „Vezi! Credinţa ta te-a salvat!” ⁴³ În aceeaşi clipă omul a început să vadă şi îl urma pe Isus, preamărind pe Dumnezeu. Şi tot poporul, văzând aceasta, a dat laudă lui Dumnezeu.

Cuvântul Domnului

PREDICA

Când eram mici şi ne pregăteam pentru Prima Sfântă Împărtăşanie sau pentru a primi Sacramentul Sfântului Mir, eram întrebaţi de cateheţi: care sunt cele 8 fericiri? Şi începeam să repetăm cuvintele lui Isus din sfânta Evanghelie după Matei:

„Fericiţi cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăţia cerurilor.

Fericiţi cei care plâng, pentru că ei vor fi consolaţi.

Fericiţi cei blânzi, pentru că ei vor moşteni pământul.

Fericiţi cei cărora le este foame şi sete de dreptate pentru că ei vor fi săturaţi.

Fericiţi cei milostivi, pentru că ei vor afla milostivire.

Fericiţi cei cu inima curată, pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu.

Fericiţi făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiţi fii ai lui Dumnezeu.

Fericiţi cei persecutaţi pentru dreptate, pentru că a lor este împărăţia cerurilor” (Mt 5, 3-10).

Omul este atât de dornic de fericire încât nimeni şi nimic de pe acest pământ nu va putea să-i satisfacă pe deplin această sete. Şi-mi amintesc cuvintele sfântului Augustin: „Ne-ai creat pentru tine, Doamne, şi neliniştită este inima noastră până nu se va odihni în tine”. Dumnezeu este cel care va umple inima omului de toată fericirea pe care o doreşte. Şi asta va fi pe deplin abia în ceruri.

Însă şi aici pe pământ căutăm şi trebuie să găsim surse de fericire.

Iată că astăzi, cuvântul lui Dumnezeu, pe lână cele opt fericiri bine cunoscute, ne mai propune una: fericit cel care citeşte!

Citirea ca sursă de fericire! Cu câtă tristeţe privim în jurul nostru şi descoperim surse de fericire pe care s-a pus praful: Sfânta Scriptură, Breviarul, cărţi de rugăciune, cărţi de meditaţie, vieţile sfinţilor, cărţi de spiritualitate, un roman bun, un volum de poezii etc. Avem lângă noi o surse inepuizabile de fericire şi nu le folosim.

Astăzi să facem din lectură un izvor de bucurie! Nu se ştie niciodată cât de inspirată sau salvatoare poate fi o carte bună, mai ales Cartea Cărţilor (asta-mi aminteşte de desenele animate din copilărie, cu episoade din Biblie pe înţelesul copiilor, care se numea tocmai aşa: Cartea Cărţilor).

Iar faptul că o carte te poate ajuta, ba chiar salva, reiese şi din acel exemplu care-mi vine acum în minte. Un om s-a dus foarte trist la parohul său să-i ceară ajutorul. Şi-a povestit necazul – mai ales o datorie de 2000 de euro ce trebuia plătită urgent – şi apoi a ascultat sfaturile părintelui care-i vorbea despre puterea rugăciunii şi despre ajutorul pe care oamenii îl primesc prin Sfânta Scriptură. Dialogul s-a terminat astfel: „Uite, ia această Biblie, citeşte-o, mediteaz-o, roagă-te şi-ţi garantez că în mai puţin de o săptămână te vei întoarce la mine fericit”. Şi i-a dăruit o Biblie. Omul s-a dus acasă, a pus Biblia într-un sertar şi nici nu s-a atins de ea. A revenit la paroh abia după o lună. Era şi mai trist. Era ameninţat că-i va fi luată casa. „Dar nu ai citit din Scriptura ce ţi-am dat-o?”, l-a întrebat parohul. „Ba da! Sigur! Doar că… n-am simţit nici un ajutor concret”. „Omule, i-a răspuns parohul cu reproş în glas, dacă ai fi avut măcar bunăvoinţa să deschizi Scriptura, astăzi ai fi fost mult mai liniştit. În acea carte eu ţi-am pus 2000 de euro. Ai fi fost salvat şi fericit dacă ai fi citit!”…

Să privim numai şi la exemplu din Sfânta Evanghelie de astăzi: mi-ar plăcea să mă trezesc în fiecare zi de luni, la început de săptămână, şi să-l aud şi eu pe Domnul că-mi spune asemenea orbului: „Ce vrei să fac pentru tine?”… Ah, ce listă lungă aş avea şi pentru săptămâna asta. Dar ştiu că la sfârşit îmi va spune ca şi lui Bartimeu: credinţa ta te-a salvat! Credinţa e cea care ne împlineşte minunile pe care le cerem de la Dumnezeu.

Domnul şi cuvântul său să fie sursa fericirilor noastre. Beatus qui legit!