Nu aveam cum să particip la sfânta Liturghie în această dimineaţă şi să nu mă opresc un pic asupra acestor cuvinte: „fără mine nu puteţi face nimic”… Nimic, absolut nimic nu putem face fără Dumnezeu. Mi-a fugit gândul la acel NSD (Nihil sine Deo – nimic fără Dumnezeu) cu care-mi însemnam caietele, cărţile de rugăciune, iconiţele şi tot ce aveam; acel NSD cu care unii îşi înmatriculează maşinile iar alţii şi-au sigilat stema regală şi ţara. Da, nihil sine Deo, pentru că fără el chiar nu putem face nimic.
Iată şi textul evanghelic al acestei zile:
În timpul acela, Isus a spus ucenicilor săi: „Eu sunt viţa cea adevărată şi Tatăl meu este viticultorul. Orice mlădiţă care este în mine şi nu aduce rod, Tatăl meu o înlătură; şi orice mlădiţă care aduce rod, el o curăţă, ca să dea rod şi mai mult. Voi sunteţi deja curaţi, prin cuvântul pe care vi l-am spus. Rămâneţi în mine şi eu în voi. Precum mlădiţa nu poate să aducă rod de la sine, dacă nu rămâne pe viţă, tot aşa nici voi, dacă nu rămâneţi în mine. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în mine şi eu în el, acela aduce roade multe, căci fără mine nu puteţi face nimic. Cine nu rămâne în mine este aruncat afară, ca mlădiţa tăiată, şi se usucă. Mlădiţele uscate sunt adunate, aruncate în foc şi ard. Dacă rămâneţi în mine şi cuvintele mele rămân în voi, puteţi cere orice vreţi şi veţi primi. Prin aceasta este preamărit Tatăl meu: să aduceţi rod îmbelşugat şi să vă dovediţi ucenicii mei”. (In 15,1-8)
Aşadar: Omnia cum Deo, nihil sine Deo – all with God, nothing without God!
Prea târziu te-am iubit... 
Lasă un comentariu