Prea târziu te-am iubit…

Am citit acest articol pe www.amdis.ro şi m-am emoţionat un pic… Iată:

După doi ani şi câteva luni, timp pe care l-a petrecut în mijlocul Parohiei noastre ca părinte vicar, dedicându-se cu multă pasiune misiunii încredinţate, pr. Laurenţiu Dăncuţă a fost numit, începând cu data de 1 octombrie 2011, formator la Institutul Teologic Romano – Catolic „Sf. Iosif” din Iaşi.

Îi suntem recunoscători lui Dumnezeu pentru darul pe care ni l-a făcut în persoana părintelui Laurenţiu!

Părinte, comunitatea credincioşilor din Iaşi-Centru vă mulţumeşte din suflet pentru mărturia de credinţă pe care aţi oferit-o, pentru cuvintele alese rostite la predici, dar şi pentru jertfele şi sacrificiile sfinţiei voastre!

Veţi rămâne cu siguranţă prezent mult timp în rugăciunile celor care v-au cunoscut… Sperăm să păstrăm acea comuniune spirituală atât de frumoasă a rugăciunii care să ne permită să rămânem uniţi şi în viitor.

Mulţumim părinte Laurenţiu şi vă dorim mult succes şi multe realizări în noua misiune încredinţată! Dumnezeu să vă binecuvânteze pentru tot binele făcut poporului lui Dumnezeu!

M-am întors în timp şi i-am mulţumit şi eu Domnului şi comunităţii pentru frumosul timp petrecut acolo. Iatăcuvântul meu de mulţumire, publicat pe acelaşi sit:

Un cuvânt de mulţumire şi o urare

Luna noiembrie poate fi numită pe drept „timpul regretelor” sau „timpul nostalgiilor”. Suntem nostalgici, în special, după cei dragi ai noştri, cei trecuţi în rândul drepţilor, pe care Biserica ne invită să-i pomenim în ziua de pomenire a tuturor credincioşilor răposaţi, 2 noiembrie, dar şi în toate celelalte zile ale acestei luni de toamnă. Suntem nostalgici după zilele lungi de vară care acum sunt înlocuite de o noapte ce coboară zilnic din ce în ce mai repede. Suntem nostalgici după locurile pe unde am trecut şi, mai ales, după oamenii pe care i-am întâlnit şi de la care am învăţat atât de multe lucruri.

Mă regăsesc în toate aceste nostalgii şi regrete. Şi scriu aceste rânduri atât pentru a vă mulţumi pentru cuvinte exprimate prin http://www.amdis.ro,  cât şi pentru a-mi exprima recunoştinţa pentru frumoasele zile 791 (mai simplu, doi ani şi două luni!)pe care într-adevăr le-am trăit în mijlocul comunităţii parohiale Adormirea Maicii Domnului, ca şi în mijlocul comunităţii preoţeşti din cadrul Episcopiei. Sunt convins că această experienţă rânduită de Dumnezeu îmi va rămâne veşnic în minte, dar mai ales în inimă, ca un dar, ca un semn că „Dumnezeu rânduieşte totul spre binele celor care se tem de el”, cum spune Apostolul.

Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru toţi cei pe care i-am întâlnit şi de la care am învăţat să fiu „mai” om, „mai” creştin, „,mai” preot: episcopi, preoţi – în mod deosebit părintele paroh, care merită această mulţumire publică! -, persoane consacrate, laici – şi aici sunt trei categorii speciale pe care vreau să le salut şi cărora vreau să le mulţumesc: tinerii veşnic treji şi neobosiţi, bolnavii pe care i-am întâlnit in spitalele din Iaşi, dar şi prin casele lor la vinerea I din lună, şi, nu în ultimul rând, credincioşii care participau duminica la liturghia de la ora 18 (18:30): Domnul să vă răsplătească tot binele  pe care mi l-aţi făcut şi pentru lecţiile de credinţă şi speranţă pe care le-am învăţat de la dvs.

Să nu mă uitaţi în rugăciunile dvs. pe care le înălţaţi zi de zi către Dumnezeu.

Împreună cu această mulţumire îndreptată spre toată comunitatea de la catedrală, aduc şi o sinceră urare îndreptată spre situl comunităţii, www.amdis.ro, care astăzi, 1 noiembrie, împlineşte un an de când s-a deschis în mod oficial. Am participat la emoţiile cu care s-a lansat acest sit şi la nerăbdarea cu care se aşteptau ecourile apariţiei lui, ecouri care au avut mereu un puternic iz pozitiv. Este bine, aşa cum spunea sfântul părinte papa Benedict al XVI-lea, să invadăm spaţiul net-ului, al reţelei internaţionale, şi cu lucruri religioase, cu credinţa şi mărturiile noastre, pentru că şi acest spaţiu este „un dar făcut omenirii de către Creator”, un dar pe care trebuie să-l folosim din plin. 

Şi „La mulţi ani” şi catedralei „Sfânta Fecioară Maria, Regină”, care a fost consacrată tot într-o zi de 1 noiembrie, şi care astăzi împlineşte 6 ani.

Vă mulţumesc pentru tot şi vă doresc la mulţi ani, mulţi cititori şi multă sfinţenie!