Auzindu-ne vorbind,
s-ar putea crede de multe ori că noi propovăduim pe Dumnezeul spiritualiştilor,
Fiinţa supremă, sau mai ştiu eu ce,
care, în niciun caz, nu seamănă cu Domnul,
pe care ne-am deprins să-l cunoaştem ca pe un minunat prieten viu,
care suferă la durerile noastre,
pe care bucuriile noastre îl mişcă
şi care va împărtăşi agonia noastră,
ne va primi în braţele sale, la pieptul său.

Geroges Bernanos
în Isidor Chinez, Omul între păcat şi har în scrierile lui Georges Bernanos,
Sapientia, Iaşi 2012, 69.

Lasă un comentariu