Prea târziu te-am iubit…

„Toţi voiau să-l asculte şi să fie vindecaţi.
Toţi încercau să-l atingă
pentru că din el ieşea o putere care îi vindeca pe toţi”
(Lc 6,12-19).

Unde sunt mulţi oameni adunaţi acolo sigur se întâmplă ceva, se pune ceva la cale. În jurul lui Isus erau mereu mulţimi întregi, mulţimi fascinate de cuvântul şi puterea sa. Astăzi auzim că doreau măcar să-l atingă. Însă toţi aceşti doritori unde-au dispărut? Unde erau în ziua când Pilat i-au pus să aleagă între Cristos şi Baraba?! De ce nu a strigat nimeni pentru el?

Unde sunt toate aceste mulţimi doritoare de Mesia şi de puterea sa astăzi când au de ales între Domnul Sacramentului şi păcatul lumii, între stăpânul necuprins al cerului ţinut prizonier de tabernacol şi stăpânul acestei lumi?! Unde sunt toţi? Nu e nimeni care să strige pentru el?

Erau atât de mulţi încât a avut de unde să aleagă 12. Însă nu pot să mă întreb de ce numai 12?! Nu e un număr prea mic pentru o lume atât de mare?! Şi deşi puţini, şi din ei tot s-a mai găsit unul care să trădeze, altul care să se lepede de el, un altul care voia să fie primul, altul care nu-l înţelegea, altul care credea mai greu… Oare ce ar fi fost dacă ar fi ales mai mulţi?! Şi apoi, oare nu găsea mai buni?! Mă uit deseori la mine şi mă întreb: oare chiar nu putea să ia pe un altul, care să fie bun, mult mai bun?!

Sigur că putea. Sigur că avea de unde. Dar aşa e el: mereu i-au plăcut cei mici, cei slabi, cei cu care poate lucra modelându-i, ajutându-i, vindecându-i. Aşa e Domnul: vine şi alege ce e mic şi slab, ce e puţin şi fragil, pentru că vrea să facă totul cu iubire, vrea doar să se propună şi să lase loc libertăţii fiecăruia. Cei mici nu se pot impune, ci doar se propun! Aşa face şi Domnul: astăzi ni se propune. Astăzi se aşază lângă noi şi avem posibilitatea de a-l asculta, de a-l atinge, de a-l simţi. E atât de strălucitor Domnul în această zi, e luminos ca soarele ce iese radiant de după munte şi are chipul blând ce-ţi încălzeşte viaţa, te inundă. Se vede, se simte că şi-a petrecut toată noapte în rugăciune. El e Domnul şi mi-ar plăcea ca astăzi să mă aleagă. Să-mi dea şi mie un nume de apostol. Să-i fie drag de mine…

Astăzi simt că rugăciunea e izvor de energie, de forţă, de luciditate, de orientare. Cine se roagă e mai puternic. Cine se roagă înţelege cuvintele apostolului şi nu se lasă înşelat, ci dimpotrivă îi trezeşte şi pe alţii reluând strigătul Scripturii: „Fraților, nu vă lăsați înșelați. Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici cei care caută plăcerile trupului, nici homosexualii, nici hoţii, nici zgârciţii, nici beţivii, nici hulitorii, nici escrocii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu” (cf. 1Cor 6,1-11). Toţi trebuie să trecem prin baia purificării pentru a deveni moştenitori; toţi trebuie să fim spălaţi, sfinţiţi şi să devenim drepţi în numele Domnului nostru Isus Cristos şi în Duhul Dumnezeului nostru.

Aş vrea să văd mai mulţi doritori de o astfel de purificare, aş vrea să văd din nou mulţimi dornice să te atingă, aş vrea să vâd mâini întinse cu avânt spre tabernacol, aş vrea să văd inimi înflăcărate de dorul prezenței tale.

Ziua de astăzi o voi trăi cu gândul la prezența ta, la chipul tău ce radiază de lumină, la pașii tăi ce coboară siguri de pe munte, la ființa ta ce se afundă în mulțime, la ochii tăi ce-mi caută chipul, la glasul tău ce mă strigă pe nume, la brațele tale care mă cuprind, la vorbele tale care-mi șoptesc iubirea, la inima ta în care mă strecori, la viața ta ce mie mi-o oferi.

Amin!

LECTURA I

Un frate îl trage la judecată pe alt frate şi încă în faţa unor judecători necredincioşi.

Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni 6,1-11
Fraţilor, ¹ atunci când aveţi vreo neînţelegere, cum îndrăzniţi să mergeţi la judecată în faţa judecătorilor păgâni, în loc să vă adresaţi celor care fac parte din poporul sfânt? ² Nu ştiţi că cei care fac parte din poporul sfânt vor judeca lumea? Şi dacă voi sunteţi cei care veţi judeca lumea, să nu fiţi voi în stare a face o judecată când este vorba de nişte lucruri lipsite de importanţă? ³ Nu ştiţi că noi îi vom judeca pe îngerii cei răi? Cu atât mai mult lucrurile de pe acest pământ. ⁴ Deci, când aveţi neînţelegeri de felul acesta, pentru ce mergeţi să alegeţi ca judecători nişte oameni, care n-au nici o autoritate în Biserică? ⁵ Vă spun aceasta spre ruşinea voastră. Oare să nu fie printre voi nici un om destul de înţelept, care să fie în stare să judece pricinile dintre fraţi? ⁶ Iată, un frate îl trage la judecată pe un alt frate şi încă înaintea unor judecători necredincioşi. ⁷ Numai faptul că aveţi procese este deja o lipsă. N-ar fi mai bine să înduraţi nedreptatea? N-ar fi mai bine să suportaţi paguba? ⁸Dimpotrivă, voi înşivă sunteţi cei care nedreptăţiţi şi păgubiţi, şi încă pe fraţi. ⁹ Nu ştiţi că cei care fac nedreptate nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta. Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici cei care caută plăcerile trupului, nici homosexualii, ¹⁰ nici hoţii, nici zgârciţii, nici beţivii, nici hulitorii, nici escrocii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu. ¹¹ Iar printre voi erau unii ca aceştia. Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi şi aţi devenit drepţi în numele Domnului nostru Isus Cristos şi în Duhul Dumnezeului nostru.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 149,1-2.3-4.5-6a şi 9b (R.: 4a)
R.: Domnul iubeşte pe poporului său.
¹ Cântaţi Domnului un cântec nou,
cântaţi-i laude în adunarea credincioşilor săi.
² Să se bucure Israel de cel care l-a făcut,
să se veselească fiii Sionului de împăratul lor. R.

³ Să laude numele lui cu jocuri,
să-l laude cu harpă şi tobă.
⁴ Căci Domnul iubeşte pe poporul său
şi ridică pe cei nenorociţi, mântuindu-i. R.

⁵ Să tresalte de bucurie cei sfinţi în mărire,
să scoată strigăte de bucurie în aşternutul lor.
^6a Gura să le fie plină de laudele Domnului;
^9b aceasta este o cinste pentru toţi credincioşii lui. R.

ALELUIA In 15,16
(Aleluia) Eu v-am ales pe voi din lume,
ca să mergeţi şi să aduceţi roade, dar roade care să rămână. (Aleluia)

EVANGHELIA
Isus a petrecut toată noaptea în rugăciune. Apoi i-a ales pe cei doisprezece apostoli.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 6,12-19
¹² Isus s-a urcat pe un munte să se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune. ¹³ Când s-a făcut ziuă, i-a chemat pe ucenicii săi, a ales doisprezece dintre ei şi le-a dat numele de apostoli. ¹⁴Aceştia sunt: Simon pe care l-a numit Petru, Andrei, fratele lui, Iacob, Ioan, Filip, Bartolomeu, ¹⁵Matei, Toma, Iacob, fiul lui Alfeu, Simon, numit Zelotul, ¹⁶ Iuda, fiul lui Iacob şi Iuda Iscarioteanul, cel care l-a trădat. ¹⁷ Apoi Isus s-a coborât de pe munte, împreună cu cei doisprezece apostoli şi s-a oprit pe câmpie. Acolo se afla un mare număr de ucenici şi o mulţime de oameni, veniţi din toată Iudeea, din Ierusalim, de pe ţărmul mării, din regiunea Tirului şi Sidonului. ¹⁸ Toţi voiau să-l asculte şi să fie vindecaţi. ¹⁹ Toţi încercau să-l atingă, pentru că din el ieşea o putere care îi vindeca pe toţi.

Cuvântul Domnului