Prea târziu te-am iubit…

Există o întrebare cu care, la un moment dat, ne-am confruntat toţi: tu ce vrei să te faci când ai să fii mare? Unii au spus aviatori şi au ajuns preoţi, alţii au spus persoane consacrate şi au ajuns medici sau profesori, alţii au spus jurnalişti şi au ajuns avocaţi etc. De cele mai multe ori ceea ce visăm nu se împlineşte. Poate chiar de multe ori ceea ce ne dorim cu ardoare şi vedem că ar putea face parte din viitorul nostru nu se întâmplă. Poate că de aceea se spune deseori: „dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, vorbeşte-i despre planurile tale, spune-i ce gânduri ai legate de viitor! ”. El are mereu alte planuri, mult mai bune. Mai mult decât atât: planurile sale au o finalitate spre care noi privim prea rar: cerul, veşnicia. Noi uităm deseori să privim dincolo de „prezentul pământ” spre „viitorul cer”. El nu uită niciodată. El nu pune nimic mai presus de mântuirea noastră.

Ştiţi când se întâmplă cu adevărat o minune? Se spune că o minune este atunci când planurile noastre coincid cu ale lui Dumnezeu, când gândul său despre veşnicia noastră devine planul nostru de a trăi pe pământ. Aceasta e o minune: să vrei exact ceea ce vrea Dumnezeu şi prin ceea ce faci să lucrezi la mântuirea ta.

Ceea ce este important şi este strâns legat de lecturile de astăzi stă în faptul că planurile lui Dumnezeu se împlinesc întotdeauna: „Mergi, fiul tău trăieşte! ” i-a spus Isus. Şi aşa a fost. Prin profetul Isaia Domnul anunţă un cer nou şi un pământ nou. Şi aşa se face, oricât de mult s-ar împotrivi omul sau oricât de mult şi-ar dori creatura să fie altfel. În Isus Cristos însuşi Dumnezeu a venit şi ne-a mântuit. Poate că prea puţin înţelegem acest har: însuşi Dumnezeu a venit! Şi nu doar că a venit, aşa ca o trecere a unui nor ce lasă o umbră răcoroasă, ci a venit şi a rămas cu noi pentru totdeauna. El este prezent aici, în mijlocul nostru, ca să şteargă orice lacrimă din ochii noştri iar noi să putem cânta împreună cu psalmistul: „Te voi preamări Doamne pentru că m-ai mântuit”.

Notează evanghelistul: „Când a ajuns în Galileea, a fost bine primit de galileeni”. Noi cum îl primim pe Isus în această zi?

Reţine

Dumnezeu este prezent în viaţa mea. Planul său cu mine este mântuirea, un cer nou şi un pământ nou. Astăzi îi voi fi recunoscător pentru aceste daruri şi mă voi strădui ca el să fie primit şi în viaţa altora.

Luni, 11 martie 2013 

Luni din saptamâna a 4-a din Post
Sf. Constantin, rege m.

 

LECTURA I
Nu se va mai auzi nici plânset, nici vaiet.

Citire din cartea profetului Isaia 65,17-21
Aşa zice Domnul: ¹⁷ „Iată, eu fac un cer nou şi un pământ nou. Nimeni nu-şi va mai aduce aminte de cele din trecut, nimănui nu-i vor mai veni în minte. ¹⁸ Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă pentru ceea ce voi face, căci iată, voi preface Ierusalimul în veselie şi poporul lui în bucurie. ¹⁹ Eu însumi mă voi bucura de Ierusalim şi mă voi înveseli de poporul meu. Nu se va mai auzi în el nici plâns, nici strigăt de durere. ²⁰ Nu vor mai fi acolo nici copii care să moară după câteva zile, nici bătrâni care să nu ajungă la capătul bătrâneţii. Cel mai tânăr va muri la o sută de ani, iar cine nu va ajunge suta de ani va fi socotit ca blestemat. ²¹ Se vor construi case şi se va locui în ele, se vor sădi vii şi se va mânca din rodul lor.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 29,2 şi 4. 5-6.11-12a şi 13b (R.: 2a)
R.: Te voi preamări, Doamne, pentru că m-ai mântuit.
² Te preamăresc, Doamne, pentru că m-ai eliberat
şi n-ai lăsat pe duşmanii mei să râdă de mine.
⁴ Doamne, tu m-ai scos din locuinţa morţilor,
tu mi-ai redat viaţa, ca să nu cobor în mormânt. R.

⁵ Cântaţi Domnului, voi credincioşii lui,
măriţi prin laudele voastre numele lui cel sfânt!
⁶ Căci mânia lui ţine numai o clipă, dar îndurarea lui ţine toată viaţa.
Seara ne stăpâneşte plânsul, iar dimineaţa se revarsă bucuria. R.

¹¹ Ascultă-mă, Doamne, ai milă de mine!
Doamne, ajută-mă!
^12a Mi-ai schimbat plânsul în veselie,
^13b Doamne Dumnezeule, eu pururi te voi lăuda! R.

VERS LA EVANGHELIE Am 5,14
Căutaţi binele şi nu răul,
ca să aveţi viaţă şi Domnul va fi cu voi.

EVANGHELIA
Mergi, fiul tău trăieşte.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 4,43-54
În acel timp, ⁴³ după ce a stat două zile în Samaria, Isus a plecat în Galileea. ⁴⁴ El însuşi spusese, că un profet nu este preţuit în patria sa. ⁴⁵ Când a ajuns în Galileea, a fost bine primit de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim, în timpul sărbătorii, deoarece luaseră şi ei parte la sărbătoare. ⁴⁶ Isus s-a întors deci în Cana Galileii, unde prefăcuse apa în vin. În Cafarnaum era un slujbaş împărătesc al cărui fiu era bolnav. ⁴⁷ Slujbaşul acesta, aflând că Isus venise din Iudeea în Galileea, s-a dus la el şi l-a rugat să vină şi să-i vindece fiul, care era pe moarte. ⁴⁸ Isus i-a zis: „Dacă nu vedeţi semne şi minuni, nu credeţi!” ⁴⁹ Slujbaşul împărătesc i-a spus: „Doamne, vino până nu moare fiul meu”. ⁵⁰ „Mergi, i-a zis Isus, fiul tău trăieşte”. Şi omul acela a crezut cuvântul pe care i l-a spus Isus şi a pornit la drum. ⁵¹ Pe când se cobora el, l-au întâmpinat slujitorii lui şi i-au adus vestea că fiul lui trăieşte. ⁵² El i-a întrebat la ce oră a început să-i fie mai bine. Ei i-au zis: „Ieri, la ora unu după-amiază l-au lăsat frigurile”. ⁵³ Tatăl şi-a dat seama că tocmai la ora aceea îi spusese Isus: „Fiul tău trăieşte”. Şi a crezut el şi toţi cei din casa lui. ⁵⁴ Aceasta este a doua minune făcută de Isus, după ce s-a întors din Iudeea în Galileea.

Cuvântul Domnului