Prea târziu te-am iubit…

Când eram seminarist la Bacău (nu-mi vine să cred că au trecut de atunci 15 ani!!!) auzeam deseori expresia: „Nu ştii, te învăţăm! Nu poţi, te ajutăm! Nu vrei, te obligăm”. De cele mai multe ori era spusă într-un context hazliu. Însă mi-am amintit acum de această „formulă magică” gândindu-mă la mine sau la noi cei care de multe ori spunem: nu ştiu sau nu am ştiut.

Printre altele, nu ştim să ne rugăm. Sau chiar dacă ştim ne rugăm prea puţin. Sau când ne rugăm cerem ceea ce nu prea are legătură cu scopul vieţii noastre: mântuirea!

Lecturile de astăzi vin în întâmpinarea noastră atunci când spunem că nu ştim să ne rugăm. De fapt, întreaga Sfântă Scriptură este o rugăciune. Cine deschide Cartea Cărţilor cu siguranţă găseşte pagini întregi pe care şi le poate însuşi ca rugăciune de laudă, de mulţumire, de cerere, de adoraţie. Însuşi Isus i-a învăţat pe ucenici să se roage dându-le lor, şi prin ei nouă, una dintre cele mai bogate rugăciuni: Tatăl nostru.

Împreună cu „rugăciunea domnească” prima lectură de astăzi ne este oferită ca un „gând” izvorât dintr-o inimă sinceră, ca o rugăciune a sufletului care-l caută pe Dumnezeul cel veşnic viu şi prezent în mijlocul oamenilor. Meditând prima lectură luată din Cartea lui Ben Sirah avem posibilitatea de a ne însuşi în rugăciune cuvinte care străbat cerul şi ajung la tronul îndurării divine:

„Ai milă de noi, Dumnezeule, stăpânul universului;
răspândeşte frica de numele tău la toate popoarele păgâne,
ca ele să te recunoască aşa cum te-am recunoscut şi noi,
că nu este alt Dumnezeu afară de tine, Doamne.
Reînnoieşte minunile tale, arată-ţi din nou puterea prin fapte minunate.
Fie-ţi milă, Doamne, de poporul care poartă numele tău,
de Israel pe care tu l-ai numit întâiul tău născut.
Arată-ţi îndurarea faţă de Ierusalim, cetatea în care se află templul tău, locul tău de odihnă.
Dă mărturie în favoarea acelora care sunt cei dintâi dintre creaturile tale
şi împlineşte profeţiile pe care profeţii de odinioară le-au făcut în numele tău.
Dă-le răsplata promisă celor care se încred în tine, ca să se vadă că profeţii tăi sunt vrednici de crezare.
Ascultă, Doamne, rugăciunea servitorilor tăi,
împlinind binecuvântarea rostită de fiii lui Aron asupra poporului tău
şi atunci toţi locuitorii pământului vor recunoaşte
că tu eşti Domnul Dumnezeul cel veşnic”. Amin!

Dacă un om are în casă o Biblie, atunci nu poate să mai spună: „eu nu ştiu să mă rog!”. Zeci, sute, poate chiar mii de astfel de rugăciuni sunt cuprinse în Cuvântul lui Dumnezeu lăsat oamenilor în scris. Fiecare îşi poate găsi propria rugăciune adecvată timpului, vârstei, necesităţilor, stării.

De exemplu, la fel de emoţionantă ca prima lectură este rugăciune care izvorăşte din gura psalmistului şi pe care ne-o putem însuşi: „Arată-ne, Doamne, marea ta îndurare”.

„Nu-ţi mai aminti de fărădelegile noastre de demult,
ci să ne întâmpine degrabă îndurarea ta,
căci suntem cu totul lipsiţi de putere.

Ajută-ne, Dumnezeule, mântuitorul nostru,
spre slava numelui tău,
eliberează-ne şi iartă-ne păcatele pentru numele tău.

Iar noi, poporul tău şi turma pe care tu o păzeşti,
te vom lăuda în veci
şi vom vesti din neam în neam mărirea ta”.

Astăzi, împreună cu Iacob şi Ioan, fiii lui Zebedeu, strigăm şi noi: „Doamne, am vrea să ne împlineşti o rugăminte”: Doamne, am vrea să ne înveţi să ne rugăm. Am vrea să nu ne mai laşi să spunem: „eu nu ştiu să mă rog” sau „eu nu am timp să mă rog”. Doamne, când nu putem să ne rugăm din cauza neliniştilor din inima noastră, ajută-ne tu. Dă inimii noastre pacea ta dumnezeiască. Ajută-ne să simţim că suntem mereu în mâinile tale, că tu ne conduci şi ne călăuzeşti, indiferent ce se întâmplă în noi şi în jurul nostru. În mâinile tale, Doamne, este viaţa noastră şi a celor dragi ai noştri. Când avem Cuvântul tău nu putem spune „nu ştiu să mă rog”! Când tu, cel atotputernic, eşti alături de noi nu avem cum să spunem: „nu pot să mă rog”! Iar când ne deschidem inimile ca să fie umplute de Duhul tău cel Sfânt, Domnul şi de viaţă dătătorul, nu mai putem spune niciodată „nu vreau să mă rog”. Cu tine şi în tine ştim, vrem şi putem să ne rugăm, după exemplul celei ce strigă cu noi „Iată slujitoarea Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” Sfântă Fecioară Marie, ajutorul creştinilor, roagă-te pentru noi şi împreună cu noi. Amin!

Miercuri, 29 mai 2013 

Miercuri din saptamâna a 8-a de peste an
Sf. Maxim, ep.

 

LECTURA I
Toate popoarele să ştie că nu este alt Dumnezeu în afară de tine, Doamne.

Citire din cartea lui Ben Sirah 36,1a.2a.5-6.13-19
^1a Ai milă de noi, Dumnezeule, stăpânul universului; ^2a răspândeşte frica de numele tău la toate popoarele păgâne, ⁵ ca ele să te recunoască aşa cum te-am recunoscut şi noi, că nu este alt Dumnezeu afară de tine, Doamne. ⁶ Reînnoieşte minunile tale, arată-ţi din nou puterea prin fapte minunate. ¹³ Adună toate triburile lui Iacob şi le vei moşteni ca la început. ¹⁴ Fie-ţi milă, Doamne, de poporul care poartă numele tău, de Israel pe care tu l-ai numit întâiul tău născut. ¹⁵ Arată-ţi îndurarea faţă de Ierusalim, cetatea în care se află templul tău, locul tău de odihnă. ¹⁶ Umple Sionul cu lauda ta şi templul tău cu mărirea ta. ¹⁷ Dă mărturie în favoarea acelora care sunt cei dintâi dintre creaturile tale şi împlineşte profeţiile pe care profeţii de odinioară le-au făcut în numele tău. ¹⁸ Dă-le răsplata promisă celor care se încred în tine, ca să se vadă că profeţii tăi sunt vrednici de crezare. ¹⁹ Ascultă, Doamne, rugăciunea servitorilor tăi, împlinind binecuvântarea rostită de fiii lui Aron asupra poporului tău şi atunci toţi locuitorii pământului vor recunoaşte că tu eşti Domnul Dumnezeul cel veşnic.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 78,8.9.11.13 (R.: Sir 36,1b)
R.: Arată-ne, Doamne, marea ta îndurare.
⁸ Nu-ţi mai aminti de fărădelegile noastre de demult,
ci să ne întâmpine degrabă îndurarea ta,
căci suntem cu totul lipsiţi de putere. R.

⁹ Ajută-ne, Dumnezeule, mântuitorul nostru,
spre slava numelui tău,
eliberează-ne şi iartă-ne păcatele pentru numele tău. R.

¹¹ Să ajungă până la tine gemetele celor prinşi în război,
scapă cu braţul tău puternic pe cei daţi la moarte. R.

¹³ Iar noi, poporul tău şi turma pe care tu o păzeşti,
te vom lăuda în veci
şi vom vesti din neam în neam mărirea ta. R.

ALELUIA Mc 10,45
(Aleluia) Fiul Omului a venit să-i slujească pe alţii şi să-şi dea viaţa pentru răscumpărarea tuturor. (Aleluia)

EVANGHELIA
Fiul Omului va fi dat pe mâna arhiereilor. Cel care vrea să fie mai mare să fie servitorul tuturor.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 10,32-45
În acel timp, ³² Isus şi ucenicii săi urcau spre Ierusalim. Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau înspăimântaţi, dar şi cei care veneau în urma lor erau cuprinşi de frică. Luându-i deoparte pe cei doisprezece a început să le spună cele ce aveau să i se întâmple: ³³ „Iată, noi urcăm la Ierusalim; acolo Fiul Omului va fi dat în mâinile arhiereilor şi cărturarilor; ei îl vor condamna la moarte şi îl vor da pe mâna păgânilor, ³⁴ îşi vor bate joc de el, îl vor scuipa, îl vor biciui şi îl vor ucide; dar după trei zile el va învia”. ³⁵ Iacob şi Ioan, fiii lui Zebedeu, s-au apropiat de Isus şi i-au spus: „Învăţătorule, am vrea să ne împlineşti o rugăminte”. ³⁶ El le-a zis: „Ce aţi vrea să fac pentru voi?” ³⁷ Ei i-au răspuns: „Dispune ca noi să stăm unul la dreapta ta şi altul la stânga ta, atunci când vei veni în slavă”. ³⁸ Isus le-a zis: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi să beţi paharul pe care îl voi bea eu şi să primiţi botezul pe care îl voi primi eu?” ³⁹ Ei i-au răspuns: „Putem!” Isus le-a zis: „Paharul pe care îl voi bea eu îl veţi bea şi voi şi botezul pe care îl voi primi eu îl veţi primi şi voi, ⁴⁰ dar eu nu pot dispune ca cineva să şadă la dreapta sau la stânga mea, pentru că aceste locuri sunt ale acelora pentru care au fost pregătite”. ⁴¹Ceilalţi zece au auzit şi au fost cuprinşi de indignare din cauza lui Iacob şi Ioan. ⁴² Isus i-a chemat şi le-a spus: „Voi ştiţi, conducătorii îşi subjugă popoarele; cei mari îşi fac simţită puterea. ⁴³ Dar între voi să nu fie aşa. Dimpotrivă, cel care vrea să fie mai mare între voi să fie servitorul vostru; ⁴⁴ cel care vrea să fie primul între voi să fie sclavul tuturor. ⁴⁵ Căci Fiul Omului n-a venit să fie servit, ci ca să servească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru cei mulţi”.

Cuvântul Domnului