Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Archive for the ‘Rugăciuni’ Category

Rugăciunea… și „odihnă în Dumnezeu”

Posted by Paxlaur pe 08/06/2017

Doar rugaciunea conteazaEra o vreme când totul începea cu o rugăciune: ziua, munca, studiul, prânzul, chiar și viața de familie, căsătoria. Totul! Astfel, în acele vremuri, frumusețea și pacea sufletească făceau parte din viața noastră. Prin rugăciune am trăit în pace. Prin rugăciune am reușit să dăm lumii și vieții noastre o nouă strălucire. Prin rugăciune Dumnezeu a locuit în mijlocul nostru și nu ne-am simțit orfani sau abandonați, pentru că puteam spune: „Tată… Tatăl nostru”. Prin rugăciune eram frați! Toți!

Câtă frumusețe putem contempla în imaginea celor doi tineri care se roagă. Ce bine ar fi ca acest îndemn să nu lipsească din casele noastre, din comunitățile noastre, din nicio familie: „Scoală, soră, să ne rugăm şi să cerem de la Dumnezeul nostru să arate faţă de noi îndurare şi grijă” (Tob 8,4). S-au ridicat și s-au rugat Domnului să aibă grijă de ei și Dumnezeu atotputernicul le-a ascultat rugăciunea.

Atunci când ne rugăm în sinceritatea inimii împlinim „prima dintre toate poruncile”: „Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta” (Mc 12,30). Iar rugăciunea devine izvor de forță pentru a împlini, în orice împrejurare, și porunca dragostei față de aproapele: „Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Mc 12,31). Însuși Cristos ne amintește astăzi în sfânta Evanghelie că nu există nimic mai mare, nimic mai important decât iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele. Nimic! Însă fără rugăciune este greu să atingem fericirea acestei iubiri.

Apostolul Paul ne-a învațat că trebuie să ne rugăm fără încetare (cf. 1Tes 5,17). Aceasta nu înseamnă că trebuie să stăm îngenunchiați toată ziua, ci că trebuie să avem încontinuu în inima noastră dorința de a vorbi și de a sta cu Dumnezeu. Întotdeauna, în tot ceea ce facem, în orice loc am fi. Trebuie să suspinăm după „odihna în Dumnezeu”, cum numea sfântul Augustin rugăciunea interioară, dorința inimii: „Dacă dorința ta este continuă, continuu este și strigătul tău. Nu vei tăcea, decât dacă încetezi să iubești. Cine sunt cei care au tăcut? Cei despre care se spune: Din cauza înmulțirii fărădelegii, iubirea multora se va răci (cf. Mt 24,12). Răceala iubirii este inima care tace; iubirea care arde este inima care strigă. Dacă iubirea rămâne mereu, strigă mereu, dorește mereu; dacă strigi mereu, dorești mereu” (Sfântul Augustin, Comentariu asupra psalmilor). În rugăciune să dorim zilnic această „odihnă în Dumnezeu”, adică prezența sa în viața noastră. Să nu ascundem Domnului neliniștile și problemele noastre. Împreună cu psalimstului să-i spunem astăzi Domnului: „Doamne, în fața ta e toată dorința mea și suspinul meu nu este ascuns de tine” (Ps 38,10).


„Rugăciunea noastră cere aceeași iubire
prin care Cristos a binevoit să fie răstignit pentru noi”
(sfântul Fulgențiu de Ruspe, Tratatul împotriva lui Fabian).


8 iunie 2017 

Joi din săptămâna a 9-a de peste an
Sf. Medard, ep.
Tob 6,10-11a;7,1.9-17; 8,4-9a; Ps 127; Mc 12,28b-34

LECTURA I
Dumnezeu v-a condus pe amândoi până la mine.
Citire din cartea lui Tobia 6,10-11; 7,1.9-17; 8,4-9a
În zilele acelea, când a ajuns în Media şi se apropia de Ecbatana, 11 Rafael i-a zis băiatului: „Frate Tobia!” El i-a zis: „Iată-mă!” Rafael i-a zis: „În noaptea aceasta trebuie să poposim la Raguel. Omul este ruda ta şi are o fiică al cărei nume este Sara”. 7,1 Au ajuns la Ecbatana; Tobia i-a zis: „Frate Azaria, du-mă direct la Raguel, fratele nostru!” L-a dus la casa lui Raguel şi l-au găsit şezând la intrarea curţii. L-au salutat ei mai întâi, iar el le-a zis: „Bucuraţi-vă mult, fraţilor! Bine aţi venit sănătoşi!” Şi i-a dus în casă. 9 După ce s-au îmbăiat şi s-au spălat, s-au întins ca să mănânce. Tobia i-a zis lui Rafael: „Frate Azaria, spune-i lui Raguel să mi-o dea pe Sara, sora mea!” 10Raguel a auzit cuvântul şi i-a zis băiatului: „Mănâncă şi bea, simte-te bine în noaptea acesta! Căci nu este un alt om căruia să i se cuvină să o ia pe Sara, fiica mea, în afară de tine, frate, după cum nici eu nu am putere să o dau unui alt om în afară de tine. Căci tu eşti ruda mea cea mai apropiată şi îndată îţi voi arăta adevărul, copile! 11 Am dat-o de soţie la şapte bărbaţi dintre fraţii mei şi toţi au murit în noaptea când au intrat la ea. Acum, mănâncă şi bea, copile, şi Domnul va avea grijă de voi!” 12 Tobia i-a spus: „Nu voi mânca şi nu voi bea până când nu vei fi de acord cu mine”. Raguel a zis: „Voi face să-ţi fie dată după judecata Cărţii lui Moise. Căci din cer a fost hotărât să-ţi fie dată ţie. Ia-o pe sora ta! De acum, tu eşti fratele ei, iar ea este sora ta. Ea îţi este dată de astăzi şi până-n veşnicie. Domnul cerului să fie binevoitor cu voi, copile, în noaptea aceasta şi să arate faţă de voi îndurare şi pace!” 13 Raguel a chemat-o pe Sara, fiica lui, şi ea s-a dus la el. Luându-i mâna, i-a dat-o lui Tobia şi i-a zis: „Ia-o după lege şi după judecata scrisă în Cartea lui Moise! Îţi este dată de soţie. Ia-o şi du-o la tatăl tău sănătos! Dumnezeul cerului să vă dăruiască pace!” 14 A chemat-o pe mama ei şi i-a zis să aducă o carte. A scris în carte contractul de căsătorie şi aşa i-a dat-o de soţie după judecata legii lui Moise. După aceasta, au început să mănânce şi să bea. 15Raguel a chemat-o pe Edna, soţia lui, şi i-a zis: „Soră, pregăteşte cealaltă cameră şi condu-o pe Sara acolo!” 16 Ea a mers şi a pregătit camera după cum i-a spus. A adus-o acolo şi a plâns pentru ea. Apoi şi-a şters lacrimile şi i-a zis: 17 „Ai încredere, fiică! Domnul să-ţi dea bucurie în locul suferinţei! Ai încredere, fiică!” Şi a ieşit. 8,4 Părinţii au ieşit şi au închis uşa camerei. Tobia s-a ridicat de pe pat şi i-a zis: „Scoală, soră, să ne rugăm şi să cerem de la Dumnezeul nostru să arate faţă de noi îndurare şi grijă!” 5 S-a ridicat şi au început să se roage şi să ceară să aibă grijă de ei. Şi a început să zică: „Binecuvântat eşti tu, Dumnezeul părinţilor noştri, şi binecuvântat este numele tău în toate generaţiile viitoare! Să te binecuvânteze cerurile şi toată creaţia ta în toţi vecii! 6 Tu l-ai făcut pe Adam şi i-ai dat-o pe Eva, soţia lui, ca ajutor şi sprijin. Din amândoi s-a născut tot neamul omenesc. Tu ai spus: «Nu este bine ca omul să fie singur. Să-i facem un ajutor pe potriva lui!» 7 Şi acum, nu din desfrânare o iau pe această soră a mea, ci întru adevăr. Binevoieşte să te înduri de mine şi de ea şi să îmbătrânim împreună!” 8 Şi au zis împreună: „Amin! Amin!” 9a Apoi au dormit.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 127(128),1-2.3.4-5 (R.: 1)
R.: Fericiţi toţi cei care se tem de Domnul şi umblă pe căile sale!

1 Fericiţi toţi cei care se tem de Domnul
şi umblă pe căile sale!
2 Atunci te vei hrăni din munca mâinilor tale;
vei fi fericit şi toate îţi vor merge bine. R.

3 Soţia ta va fi ca o viţă roditoare înăuntrul casei tale;
copiii tăi vor fi ca vlăstarele măslinului
împrejurul mesei tale. R.

4 Iată, aşa va fi binecuvântat omul care se teme de Domnul!
5 Să te binecuvânteze Domnul din Sion,
ca să vezi fericirea Ierusalimului în toate zilele vieţii tale! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Tim 1,10
(Aleluia) Mântuitorul nostru Isus Cristos a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelie. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu este nici o altă poruncă mai mare decât acestea.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 12,28b-34
În acel timp, unul dintre cărturari s-a apropiat de Isus şi l-a întrebat: „Care este prima dintre toate poruncile?” 29 Isus i-a răspuns: „Prima este: «Ascultă Israele: Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. 30 Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta!” 31 A doua este aceasta: «Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi!” Nu este nici o altă poruncă mai mare decât acestea”. 32 Cărturarul i-a zis: „Bine, învăţătorule, adevărat ai spus că el este unul singur şi că nu este altul în afară de el 33 şi a-l iubi pe el din toată inima, din tot cugetul şi din toată puterea şi a-l iubi pe aproapele ca pe tine însuţi este mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele”. 34 Isus, văzând că a răspuns inteligent, i-a spus: „Nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu”. Şi nimeni nu îndrăznea să-l mai întrebe.

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Posted in Predici si meditatii, Rugaciune, Rugăciuni | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

Să nu-i uităm niciodată pe cei morți! Să ne rugăm pentru cei răposați!

Posted by Paxlaur pe 02/11/2015

Sa se odihneasca in paceAstăzi, 2 noiembrie 2015, vă invit să ne unim în rugăciune pentru toți cei răposați, pentru toți cei care au murit, cunoscuți sau necunoscuți. Să aprindem o lumânare, să stăm în tăcere sau în rugăciune, să vizităm cimitirele și să ne rugăm împreună pentru toți cei dragi ai noștri care au plecat din această lume. Fiecare avem în inima noastră și în memoria noastră chipurile celor dragi. Să nu lăsăm să se șteargă această amintire. Să nu lăsăm să ni se fure memoria celor care s-au jertfit pentru noi, pentru țara noastră, pentru credința noastră.

În această seară, la ora 19:30 în Colegiul Lateran din Roma voi celebra o sfântă Liturghie în limba română pentru toți cei răposați, pomenindu-i în special pe tatăl și bunicii mei, dar și pe toți prietenii și toate rudele care au plecat spre casa Tatălui. Îi voi aminti și pe toți cei dragi ai voștri.

Un gând special de rugăciune voi înălța către Domnul pentru tinerii morți în noaptea de 30 spre 31 octombrie, în București! Domnul să-i odihnească în pacea sa, iar celor rămași în viața să le ofere consolarea prietenilor și mângâierea ce ne vine din speranța revederii într-o lume mai bună. Să nu-i lăsăm singuri nici pe cei morți, nici pe cei vii!

Să ne rugăm:

Domnul nostru Isus Cristos va transforma trupul nostru umil, făcându-l asemenea cu trupul său glorios. Însuflețiți de această speranță să-l rugăm:

   Doamne, tu ești viața și învierea noastră!

Doamne, Isuse Cristoase, Fiul Dumnezeului celui viu, tu l-ai înviat din morți pe prietenul tău Lazăr:

–    dăruiește viața și fericirea veșnică răposaților pe care i-ai răscumpărat prin sângele tău prețios.

Doamne, Isuse Cristoase, mângâierea celor întristați, care ai șters lacrimile celor care plângeau la moartea lui Lazăr, a tânărului din Naim și a fiicei lui Iair:

–    alină durerea acelora care îi plâng pe răposații lor.

Doamne, Isuse Cristoase, mântuitorul nostru, distruge în trupul nostru muritor puterea păcatului, pentru ca așa cum printr-însul am meritat pedeapsa morții:

–    tot astfel, prin tine să dobândim viața veșnică.

Doamne, Isuse Cristoase, mântuitorul nostru, privește-i pe aceia care nu au speranță în tine, fiindcă nu te cunosc:

–    fă-i să creadă în înviere și în viața viitoare.

Tu, care le-ai dat orbilor lumina ochilor spre a te putea privi,

–    arată chipul tău acelor răposați care încă n-au văzut strălucirea ta.

Tu, care permiți ca locuința noastră pământească să se destrame,

–    dă-ne o locuință veșnică în ceruri.

Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău, vie împărăţia ta, facă-se voia ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită ci ne mântuieşte de cel rău. Amin.

Dumnezeu Tatăl l-a înviat pe Isus Cristos din morți. El va învia și trupul nostru supus putrezirii. Să-l rugăm, spunându-i:

Dă-ne, Doamne, viața în Cristos!

Părinte sfânt, fă ca aceia care au fost înmormântați cu Fiul tău prin Botez și reînnoiți prin învierea lui, astfel să trăiască viața cea nouă:

–    încât și atunci când vor muri, să trăiască mereu împreună cu Cristos.

Tu, care ai în grijă totul, ne-ai dat pâinea vie coborâtă din cer, ca să ne hrănim din ea cu vrednicie,

–    fă să avem parte de viața veșnică și să înviem în ziua de apoi.

Dumnezeule, tu ai voit să-l întărești pe Fiul tău aflat în agonie printr-un înger:

–    dă-ne și nouă în ultimele clipe speranța aducătoare de mângâiere.

Tu i-ai eliberat pe cei trei tineri din cuptorul de foc:

–    scapă sufletele răposaților de pedeapsa meritată pentru păcate.

Dumnezeul celor vii și al celor morți, care l-ai înviat pe Isus:

–    dă viață veșnică celor răposați și condu-ne împreună cu ei în slava fericirii veșnice.

Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău, vie împărăţia ta, facă-se voia ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită ci ne mântuieşte de cel rău. Amin.

Ascultă cu bunătate, Doamne, rugăciunile noastre: sporește în noi credința în Fiul tău înviat din morți și întărește-ne speranța în învierea slujitorilor tăi răposați. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tău, care, fiind Dumnezeu, împreună cu tine vieţuieşte şi domneşte în unire cu Duhul Sfânt, în toţi vecii vecilor. Amin.

Domnul să ne binecuvânteze, să ne apere de orice rău, şi să ne ducă la viaţa cea veşnică. Amin.

Din cartea Despre moartea fratelui Satir a sfântului Ambroziu, episcop

(Cartea 2, 40.41.46.47.132.133: CSEL 73, 270-274.323-324)

Să murim împreună cu Cristos, ca să trăim împreună cu el

Trebuie să recunoaștem că și moartea poate fi un câștig, iar viața, o pedeapsă. De aceea, și sfântul Paul spune: Pentru mine, a trăi este Cristos, iar a muri este un câștig (Fil 1,21). Ce este Cristos, dacă nu moartea trupului și duhul vieții? De aceea, să murim împreună cu el, ca să trăim împreună cu el. Să avem în noi, în fiecare zi, obiș­nuința și dispoziția de a muri așa încât sufletul nostru să învețe să se dezlipească de poftele trupului, și, ca și cum ar plana în înălțimi, departe de a se atinge de plăce­rile josnice ale lumii, care tind mereu să ademenească spiritul, să accepte imaginea morții, ca să nu îndure apoi moartea ca pe o pedeapsă. De fapt, legea trupului repugnă legii spiritului și încredințează sufletul legii păcatului. Dar care va fi remediul? Cine mă va elibera de acest trup al morții? Harul lui Dumnezeu prin Isus Cristos, Domnul nostru (cf. Rom 7,24 ș.u.).

Avem medicul, să acceptăm medicamentul. Medica­mentul nostru este harul lui Cristos, iar trupul muritor este trupul nostru. Așadar, să ne exilăm din trup pentru a nu fi exilați din Cristos. Chiar dacă suntem în trup, să căutăm să nu urmăm dorințele trupului. Este adevărat, nu trebuie să renegăm drepturile legitime ale naturii, dar trebuie să dăm mereu preferință darurilor harului.

Lumea a fost răscumpărată prin moartea unuia singur. Dacă Cristos nu ar fi voit să moară, putea să o facă. În schimb, el nu a considerat că trebuie să alunge moartea ca și cum ar fi o slăbiciune, nici nu ne-ar fi mântuit mai bine altfel decât prin moarte. De aceea, moartea sa este viața tuturor. Noi purtăm sigiliul morții sale; atunci când ne rugăm, o vestim; oferind jertfa, o proclamăm; moartea sa este victorie, moartea sa este sacrament, moar­tea sa este solemnitatea anuală a lumii.

Ce să mai spunem despre moartea sa, în timp ce putem demonstra cu exemplul divin că numai moartea a dobândit nemurirea și că moartea însăși s-a răscumpărat pe sine? Deci moartea, cauză de mântuire universală, nu este de plâns. Moartea pe care Fiul lui Dumnezeu nu a disprețuit-o și n-a alungat-o, nu este de evitat.

Cu siguranță, moartea nu făcea parte din natură, însă a devenit parte a ei după aceea. De fapt, Dumnezeu nu a instituit moartea de la început, ci a dat-o ca remediu. Din cauza condamnării primului păcat, a început condiția demnă de compătimit a neamului omenesc în truda continuă, în dureri și adversități. Dar trebuia să se pună capăt acestor rele, pentru ca moartea să restituie ceea ce pierduse viața, altfel, fără har, nemurirea ar fi fost mai mult o povară decât un avantaj.

Sufletul nostru va trebui să iasă din îngustimile acestei vieți, să se elibereze de poverile trupului și să se îndrepte spre adunările veșnice. A ajunge acolo este pentru sfinți. Acolo vom cânta lui Dumnezeu acea laudă pe care, așa cum spune lectura profetică, o cântă interpreții cerești de harpă: Mari și minunate sunt lucrările tale, Doamne, Dumnezeule atotputernic, drepte și adevărate sunt căile tale, Rege al națiunilor. Cine nu se va teme, Doamne, și nu va preamări numele tău? Căci numai tu ești sfânt. Toate națiunile vor veni și se vor prosterna înaintea ta (Ap 15,3-4).

Sufletul va trebui să iasă și pentru a contempla nunta ta, Isuse, în care, în cântarea de bucurie a tuturor, mireasa este însoțită de pe pământ la cer, nemaifiind supusă lumii, ci unită cu spiritul: La tine va veni tot omul (Ps 64[65],3).

Sfântul David a suspinat, mai mult decât oricare altul, dorind să contemple și să vadă ziua aceasta. El a spus: Un lucru cer de la Domnul și pe acesta îl caut: să locuiesc în casa Domnului în toate zilele vieții mele, ca să privesc frumusețea Domnului (Ps 26[27],4).

Posted in Rugăciuni | Etichetat: , , , , , | 2 Comments »

„Viața veșnică aceas­ta este: să te cunoască pe tine”…

Posted by Paxlaur pe 20/06/2015

Frumuseta zidiriiSă ne rugăm nu numai prin cuvinte, ci și prin fapte

Ce este de mirare, fraților preaiubiți, că Dumnezeu ne-a învățat o astfel de rugăciune, că Învățătorul nostru a rezumat toate cererile noastre în aceste cuvinte mântuitoare? Acest lucru a fost prezis deja prin pro­fetul Isaia, atunci când, plin de Duhul Sfânt, vorbea despre maiestatea și bunătatea lui Dumnezeu. Este un cuvânt perfect, spune el, care conține toată dreptatea, căci, pe întregul pământ, Dumnezeu va face să se audă un cuvânt scurt. Într-adevăr, atunci când Cuvântul lui Dumnezeu, Domnul nostru Isus Cristos, a venit la toți oamenii, el i-a adunat laolaltă pe cei învățați și pe cei neștiutori și le-a dat tuturor, fără deosebire de sex și vârstă, poruncile mântuirii. A făcut un mare compendiu al poruncilor sale, pentru ca memoria ucenicilor să nu obosească în învățătura cerească, ci să învețe imediat ceea ce era necesar pentru credința simplă.
Astfel, pentru a învăța ce este viața veșnică, el a rezumat misterul acestei vieți în aceste cuvinte atât de scurte și pline de măreția divină: Iar viața veșnică aceas­ta este: să te cunoască pe tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe cel pe care l-ai trimis, pe Isus Cristos (In 17,3). La fel, pentru a extrage din Lege și Profeți poruncile principale și fundamentale, a spus: Ascultă, Israele: Domnul, Dumnezeul tău, este singurul Domn și: Să-l iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima ta, din tot sufletul tău și din toată puterea ta. Aceasta este cea dintâi, iar a doua este asemenea ei: Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. În aceste două porunci este cuprinsă toată Legea și Profeții (cf. Mc 12,29-31). Și din nou: Tot ce vreți ca oamenii să facă pentru voi, faceți și voi pentru ei, căci aceasta este Legea și Profeții (cf. Mt 7,12).
Dumnezeu ne-a învățat să ne rugăm nu numai prin cuvinte, ci și prin fapte. El însuși era deseori în rugă­ciune, arătându-ne prin mărturia exemplului său ce trebuie să facem, așa cum este scris: El a mers într-un loc pustiu și s-a rugat (Lc 5,16); de asemenea: S-a urcat pe munte el singur ca să se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune (cf. Lc 6,12).
Desigur, Domnul nu se ruga și nu mijlocea pentru sine – ce trebuie să ceară pentru sine un nevinovat? –, ci pentru păcatele noastre. El însuși declară aceasta atunci când i se adresează lui Petru: Iată, Satana a pretins să vă cearnă ca pe grâu, eu însă m-am rugat pentru tine, ca să nu piară credința ta (Lc 22,31-32). După aceasta, îl roagă pe Tatăl pentru toți, spunând: Nu mă rog numai pentru ei, ci și pentru cei care vor crede în mine, prin cuvântul lor, ca toți să fie una, după cum tu, Tată, ești în mine și eu în tine, ca și ei să fie una în noi (In 17,20-21).
Mare este bunătatea și milostivirea lui Dumnezeu față de mântuirea noastră! El nu s-a mulțumit să ne răs­cumpere cu sângele său, ci a voit și să se roage pentru noi. Priviți care a fost dorința sa în timp ce se ruga: ca, după cum Tatăl și Fiul sunt una, și noi să rămânem în aceeași unitate.

Din tratatul Despre Rugăciunea domnească, de sfântul Ciprian, episcop martir
(Nr. 28-30: CSEL 3, 287-289)

Posted in Lecturi, Rugăciuni | Etichetat: , , , , , , , , | 2 Comments »

 
%d blogeri au apreciat asta: